13,121 matches
-
nicio revelație și nici n-am levitat deasupra corturilor. Era pur și simplu o stare de bine. Și de normalitate, cum era de fapt tot ce se întampla acolo. La Roșia am avut șansa să mai prind câte ceva din rămășițele protestelor din iarnă. Am discutat cu cei care fuseseră în Piața Universității și care acum vorbeau despre acea perioadă pe un ton mai detașat și fără să mitologizeze prea mult faptele. Tot acolo am întâlnit pe unii care, ca și mine
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
mitologizeze prea mult faptele. Tot acolo am întâlnit pe unii care, ca și mine, abia se întorseseră din străinătate. O fată care trăia în Germania și care emigrase împreună cu familia cu mult timp în urmă, revenise temporar în țară după protestele din iarnă. “Eram curioasă”, mi-a spus ea. „Normal că m-am întors, e un moment bun, România se transformă acum și se vor schimba multe lucruri în următorii ani. Ar fi o mare pierdere să nu fim aici în
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
moment bun, România se transformă acum și se vor schimba multe lucruri în următorii ani. Ar fi o mare pierdere să nu fim aici în tot timpul ăsta.” În urmă cu câteva zile, aflându-mă la Cluj, am participat la protestele pentru Roșia Montană. Stând de vorbă cu cei din jur, am ajuns să aflu că doar în grupul meu se aflau trei sau patru oameni care fuseseră plecați la studii în străinătate. Unul dintre ei mi-a mărturisit următorul lucru
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
Istanbul. E clar că raportul s-a inversat: presa mainstream a ajuns să-și ia informațiile de la jurnaliști independenți, iar noile agenții de știri se numesc Vlad Petri si Casa Jurnalistului. În final, nu pot decât să constat că aceste proteste surprind în primul rând prin lipsa de încrâncenare. Aproape 15.000 de oameni au mărșăluit în această noapte pe străzile Bucureștiului. Și aproape toți păreau să zâmbească. În ultimele zile n-am auzit nici măcar expresia cu cuțitul la os, așa cum
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
prin lipsa de încrâncenare. Aproape 15.000 de oameni au mărșăluit în această noapte pe străzile Bucureștiului. Și aproape toți păreau să zâmbească. În ultimele zile n-am auzit nici măcar expresia cu cuțitul la os, așa cum se întâmpla la celelalte proteste (să nu uităm că protestele din piața Taksim au avut loc într-un moment de creștere economică pentru Turcia). La noi, primul semnal în această direcție a fost dat în cazul Arafat, când la Târgu-Mureș oamenii au fost revoltați pentru că
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
15.000 de oameni au mărșăluit în această noapte pe străzile Bucureștiului. Și aproape toți păreau să zâmbească. În ultimele zile n-am auzit nici măcar expresia cu cuțitul la os, așa cum se întâmpla la celelalte proteste (să nu uităm că protestele din piața Taksim au avut loc într-un moment de creștere economică pentru Turcia). La noi, primul semnal în această direcție a fost dat în cazul Arafat, când la Târgu-Mureș oamenii au fost revoltați pentru că un principiu fusese încălcat. Discursul
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
în cadrul evenimentului în ciuda tendințelor presei de a se focaliză la interviuri pe voci autorizate și familiare. Astfel, situațiile propuse au rolul de a da voce celor considerați nedreptățiți, insă printr-o distilare culturală mai în adâncime față de larma și emoția protestului stradal ori a acțiunii directe, metode ce își pot epuiza resursele contestatare dacă sunt uzitate abuziv sau cu un număr redus de oameni. Despre activismul performativ Contracultura anilor 1960-1970 s-a folosit major de societatea spectacolului, acaparata de sfera
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
[gallery ids="882,883,884"]Viena, 6 septembrie 2013: Un grup de cetățeni români rezidenți ai Vienei, împreună cu susținători austrieci s-au adunat în fața ambasadei României la Viena în cadrul unui protest pașnic. În centrul atenției s-a aflat proiectul controversat de minerit cu cianură din Roșia Montană. În data de 27 august Guvernul României a dat aviz favorabil unui proiect de lege care va permite începerea exploatării aurului de către RMGC (Roșia
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
de lege care va permite începerea exploatării aurului de către RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) la Roșia Montană, proiectul de lege urmând să fie votat în Parlamentul României în decursul acestei luni. Această decizie a Guvernului a declanșat în ultima săptămâna proteste în peste 50 de orașe din România și din străinătate. Din centrul Vienei, din Karlsplatz, circa 150 de persoane au pornit într-un marș spre Ambasada României, protestând împotriva proiectului RMGC și a construirii celei mai mari cariere miniere la
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
cu cianuri la Roșia Montană și să respecte drepturile constituționale ale cetățenilor români. Mai departe, cerem implementarea proiectelor de dezvoltare durabilă la Roșia Montană, care să protejeze mediul natural și patrimoniul cultural al zonei”, a declarat Flavia Matei în numele organizatorilor protestului de la Viena. RMGC depune eforturi de peste zece ani pentru a obține undă verde pentru exploatarea a 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint în Munții Apuseni. Exploatarea implică distrugerea a 4 munți și utilizarea a
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
distrugerea a 4 munți și utilizarea a 12.000 de tone de cianură pe an pentru obținerea metalelor prețioase. Acest fapt a stârnit îngrijorarea comunității locale, a activiștilor pentru protecția mediului și a experților din întreagă lume. Valul actual de proteste se adresează în special faptului că prin noul proiect de lege, RMGC, o societate aflată în măsură de 80% în propietate private, va avea capacitatea de a expropria localnicii din zonă, de a eradica obiecte de patrimoniu și împiedica orice
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
Ministerul Justiției a dat aviz negative proiectului de lege, susținând că acesta este neconstituțională mai ales în ceea ce privește articolele 44 și 136 din Constituția României, care reglementează dreptul la proprietate privată și modalitățile de expropriere de către stat. “Sperăm că protestul nostru să se facă auzit la Parlamentul României și să încurajeze românii de pretutindeni să continue să lupte pentru un mediu curat, un viitor sigur și o politică transparentă
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
că ele pot avea un impact pe termen lung. Totuși, acest spectacol nu și-a propus să facă acest lucru. Am încercat să surprind momentul de derută în care ne aflăm, și asta nu doar în România. Se pare că protestele nu mai reușesc să pună presiune, gesturile de revoltă sunt în gol, dialogul rațional, cu argumente, pare imposibil, iar asta duce la un sentiment de inutilitate și de neputință. Legat direct de tema proiectului Cities on Stage: am sentimentul din ce în ce mai
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
mijloace de presiune eficiente, însă e un moment de derută totală care duce la o anumita insingurare si chiar disperare. Uneori, realitatea e atât de absurdă încât nu mai reușim nici noi să articulam coerent un discurs de apărare, de protest. Poate că e doar senzația mea, însă tocmai acest sentiment de derută, de blocaj e ceea ce am încercat să articulez în spectacol. Nu știu dacă folosește la ceva, dar ce încerc să articulez e tocmai neputința de a mai articula
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
impunerii conceptului etnic de națiune pe care el îl implică că normalitate etc.Aici aș rosti un „Atenție, se normalizează!” Nu e un caz singular, alții se exprimă puțin mai subtil, însă în aceeași direcție, atrăgând atenția asupra „pericolului ideologizării” protestelor, ideologizare care pentru ei vine implicit dinspre stânga radicală, restul ideologiilor prezente în piețe fiind, se pare, doar niște „români frumoși”, care „nu provoacă”, se exprimă liber și exudă „normalitate”. În întâlnirile periodice Uniți Salvăm (nu în toate, dar am
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
loviți și luați la pumni. De ce? Pentru că antifasciștii, anticapitaliștii, marxiștii, eco-anarhiștii, nu au ce căuta în piață. Ce s-a întamplat în seara asta nu e un eveniment izolat, face parte dintr un lung șir de micro-conflicte și hărțuieli la protestele pentru Roșia Montană și în solidaritate cu Pungești: de la atacuri verbale rasiste și amenințări cu bătaia vizavi de varii persoane până la îmbrânceli, jigniri și amenințări cu tunsul și adresarea cu apelative anti-femei. De fapt, cine hărțuișste pe cine? E vorba
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
grupuri anarhiste, anticapitaliste, feministe, internaționaliste, de stânga. Un conflict între aceste două poziții politice nu e deloc surprinzător. Cum au fost posibile toate aceste evenimente în contextul acestei „mișcări”? Răspunsul este că atitudinea fascista se simte confortabil/legitimă în atmosferă protestelor. Atmosferă construită atît cu „România, trezește-te!”, „Neam Unit!”, dar și cu trecutul pe sub Arcul de Triumf că armata română, rugăciuni și imnul național. Am întâlnit la proteste o atitudine foarte populară care consideră că poziția naționalistă poate fi menținută
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
mișcări”? Răspunsul este că atitudinea fascista se simte confortabil/legitimă în atmosferă protestelor. Atmosferă construită atît cu „România, trezește-te!”, „Neam Unit!”, dar și cu trecutul pe sub Arcul de Triumf că armata română, rugăciuni și imnul național. Am întâlnit la proteste o atitudine foarte populară care consideră că poziția naționalistă poate fi menținută într-o cheie inofensiva... Problema este că printre cele câteva mii de oameni care strigă „România, trezește-te!” se adăpostesc fasciști. Sloganele moderate sunt că o pernă pentru
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
ne mințim când spunem că suntem „uniți” și „solidari” atâta vreme cât acomodam discursuri bazate pe ură! În acest mod nu descurajam violență, ci închidem ochii la violență deja conținuta în discursul de ură fascist și la violență ce deja există în mijlocul protestelor. Discursul lor de ură ne îngrădește libertatea. Nu, nu putem fi solidari cu persoane rasiste, xenofobe sau sexiste. Nu ne reprezintă simboluri ce sunt expresia acestor idei. Și acest lucru NU se va schimba! Nu tolerați violență și agresiunile din jurul
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
pumnii unora care îi vor reînviați pe legionari. Deși ne-ați văzut mergând pașnic în toate demonstrațiile de până acum, a devenit mai clar poate în acest moment: nu noi suntem cei care va amenință. Mărșăluim alături de voi de la începutul protestelor pentru că suntem împotriva dezastrelor ecologice pe care le vor crea exploatarea de la Roșia Montană și extragerea gazelor de șist prin fracturate. Mărșăluim alături de voi cu lozinci anticapitalise pentru a arăta că dezastrele ecologice din România vor deveni parte a unui
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
dintre foștii mei colegi. Am ezitat mult să scriu. Am fost blamată de unii pentru asta și voi fi și după acest articol, de alții. Dar m-am tot gândit la valoarea pe care o are faptul că ies la proteste dacă atunci când vine vorba să iau atitudine, prefer să nu mă amestec sau să nu supăr pe nimeni. Mi s-ar părea degeaba. Parcă e mai ușor să ieși în stradă, în masă, anonim, dar ce valoare mai are atunci
Experiența mea la Dianei 4 () [Corola-website/Science/295707_a_297036]
-
Dianei 4. Urma să se întâlnească cu unul dintre asociații de la Dianei 4 ca să discute despre un proiect. Am stat la aceeași masă cu asociatul, am vorbit, și lucrurile păreau normale. Ne-am reîntâlnit la Universitate, în prima zi de proteste pentru Roșia Montană. Mi-a transmis salutul revoluționar, gestul cu pumnul strâns ridicat; i-am raspuns cu aceeași mișcare. Erau și ceilalți doi asociați. Unul dintre ei m-a salutat zâmbind. Am răspuns la fel de politicos. Pe 21 septembrie am mers
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
Interviu cu Laurențiu Ridichie Laurențiu Ridichie este artist vizual și profesor de liceu, lucrează și locuiește în Cluj. Este implicat activ în protestele politice și în activismul politic, și refuză implicarea în orice instituție sau structura d eputere din artă contemporană. Am discutat despre condiția de profesor, despre raportarea elevilor la arta și societatea contemporană, despre mizele politice ale educației prin artă. [caption
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
erau obișnuiți (încondeiatul ouălor, Crăciunul, Paștele). Aceste teme noi au funcționat că exerciții de creație și gândire la sfere care nu intrau în preocupările vârstei lor. Unul dintre experimente a fost Școală Activistă, care a început cu două luni înaintea protestelor din ianuarie 2012, simțind tensiunea din contextul social. Școală activistă</b> este un proiect mai larg, în cadrul căruia am dezvoltat mai multe teme: <b>Organismele modificate genetic</b>, <b>Auto-organizarea</b>, <b>1 Mai</b>, <b>Monumente</b>, <b>Buget
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
zi din viața președintelui</b> etc. De aici s-a declanșat și ideea <b>Școlii de pictură activistă</b><i> </i>de la Cluj, ca o trezire a conștiinței artistice, alături de cea activistă a confecționării de <i>bannere</i>, în culisele protestelor din iarnă 2012. Intenția era o opoziție, prin ironie, față de <b>Școală de pictură burgheza de la Cluj</b>, pitita în ateliere, galerii și muzee în acea perioadă, însă ea a fost deturnata prin neutralizare și transformată într-o continuitate a
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]