KorAP: Find »[drukola/base=râs & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...423 424 425 ...569 >

14,215 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

aveam un prieten, Severică, așa-i spuneam, se lăuda la toți că a fost legionar, a fost pe dracu’, a fost pește la Crucea de Piatră și sora lui a vrut să-l omoare cu stricnină că o făcea de râs În lume și din cauza lui a părăsit-o iubitul ei care era angrosist la Constanța și nu s-a mai măritat niciodată din cauza asta. Severică n-a murit, dar făcea pe damblagiul, ca să-i mănânce banii lui soră-sa și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
după tine, dar numai o vreme. Ar găsi ea pe altul până la urmă. Ai tăi, dacă ar afla o astfel de nenorocire, ar rămâne muți, dar parcă Îl vezi pe taică-tu cum ar spune că l-ai făcut de râs În fața lumii cu sinuciderea asta. Ideea că moartea e aproape te ține treaz și limpede ca și cristalul casetei În care se află drapelul unității. Manevrezi de trei ori o cursă oarbă a trăgaciului, până te plictisești. Bagi glonțul Înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
violetele mirosind a pământ și a seră, până la floarea miresei și trandafirii de sfârșit de iunie. Plutind peste zăpezi, peste iarba parcurilor, peste asfaltul trotuarelor, zi de zi cu Gaetana, iubind nemărturisit, până la sfâșiere, și ochii negri ai Gaetanei, strălucind râsul ei biruitor, privirile ei triste recuperând neștiute amintiri, totul fără să știe, fără să știe o clipă că o iubești, stând așa lângă tine ca lângă un bărbat-frate, ca lângă un camarad, ca lângă o statuie, mâncându-ți sufletul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Restul vine de la sine. Se aprinde muzica petrecerii. A petrecerilor de altă dată. Din casa veche. Din grădinile suspendate ale Semiramidei. Pământ adus cu spatele și pus să rodească În lăzi pe acoperiș. Aurel , „fiară siberiană”, În luptă cu Byron. Râsul lui, plin de viață. Stela cu frica și grija celor doi lupi tineri, copiii lor, atenți la tot ce zboară. Ah, poeții ăștia care „condamnă” țara la Înapoiere, la pierderea independenței, afectând viitorul țării și al poporului. Cum nu vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Ah, poeții ăștia care „condamnă” țara la Înapoiere, la pierderea independenței, afectând viitorul țării și al poporului. Cum nu vor ei să rabde de foame. Cum vor ei să consume totul. Să ardă până la capăt. Până la capăt va arde și râsul plin de viață al lui Aurel. Urletele lui disperate, pot fi și invenție și literatură și cruntă realitate. Soția lui pierzându-și privirea. Ochii ei privind ochii lui Labiș. Labiș privind În ochii morții. Moartea privind În ochii căprioarei. Căprioara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
brațe În toamna rece. Legați de pământ. Spuma albă prăbușindu-se și prelingându-se pe lângă bordajul imens de fier. Învăluiți În muzică, femei și bărbați, tineri și bătrâni, fericiții lumii, dansând În salonul imens, inundat de o lumină difuză, aurie. Râsul de cristal al copiilor se agață ca vrăbiile În ram, În sunetele petrecerii În acest sfârșit de veac. O mișcare lentă, având un ușor tangaj, Îi părăsește și ne trece din acest interior luxos În exterior, pe puntea vasului unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

M-am răzgândit. —Sunteți sigură? Ea Încuviință și-l invită s-o ia Înaintea ei. —Mersi, spuse el. Îi zâmbi din nou. Nu putea să-și dea seama dacă era doar politicos sau zâmbea pentru a-și Înăbuși hohotele de râs la adresa timbrului ei din vagin. Decise că, probabil, era ultima variantă și că Întâmplarea ei recentă va fi În câteva minute râsul Întregului spital. Desigur, asta În afara cazului În care Butoiaș ciripise deja, dar, din moment ce nu i se păruse genul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Nu putea să-și dea seama dacă era doar politicos sau zâmbea pentru a-și Înăbuși hohotele de râs la adresa timbrului ei din vagin. Decise că, probabil, era ultima variantă și că Întâmplarea ei recentă va fi În câteva minute râsul Întregului spital. Desigur, asta În afara cazului În care Butoiaș ciripise deja, dar, din moment ce nu i se păruse genul care să posede un simț al umorului, era imposibil să fie genul zeflemitor sau declamator de glume. În plus, părea un doctor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
american extrem de arătos care să te-audă din Întâmplare povestindu-i la telefon prietenei tale pățania cu timbrul găsit În vagin. Oh, Doamne! Cât de arătos? — Frumos de pică. Ce Dumnezeu i-ai spus? Ruby Îi spuse. Chanel izbucni În râs, dar fu extrem de impresionată de gândirea rapidă a lui Ruby. Chanel Încă o mai compătimea printre chicoteli, când două cliente intrară În magazin. Erau mămicile trustafariene tipice: obrazi cu pomeți Înalți și osoși ca niște pârtii de ski, șuvițe scumpe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Îi murmură Chanel lui Ruby. Mă Întreb câți muppeți 1 au trebuit să moară pentru aia. Ruby Îi făcu semn să tacă, dar ăsta era singurul lucru pe care putea să-l facă pentru a nu izbucni și ea În râs. Alt lucru care-i plăcea grozav lui Ruby la Chanel era lipsa ei de respect. Din gesturile lor ușor ciudate și din felul total neobișnuit În care vorbeau, lui Ruby i se păru că femeile nu se cunoșteau atât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-s regulile. —Ce? răspunse Ronnie. În primul rând, nu stăm În aceeași cameră. Doi, primim aceeași sumă de bani de buzunar și trei, În calitate de sora cea mare, am voie să mă culc la ce ora am chef. Ronnie izbucni În râs. —O, cred că ne putem Învoi la asta. În loc să participe și ea la voioșia generală, mătușa Sylvia părea brusc stânjenită. Nu vreau să vă stric cheful, dar voi doi sunteți siguri că vreți să aveți un adolescent În casă când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
penisurile bărbaților? —Norocoasă, râse Chanel. Totuși, bănuiesc că penisul tău nu e prea mare brânză, deci aș avea nevoie de niște stimulare vizuală - un fel de Brad Pitt sau George Clooney mai sus de brâu. După ce s-au oprit din râs, Chanel continuă să bage banii În punga pentru seif. În timpul tăcerii care-i urmă, Ruby Începu să se gândească dacă ar trebui să-i spună lui Chanel că Ronnie rămăsese gravidă. Adevărul era că nu voia să-i spună nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
le aveau taximetriștii. Cu o precizie ireproșabilă, ca să nu pomenim de o solemnitate de excepție, se ridică de pe scaun și Începu s-o aranjeze pe scaunul lui. Ruby așteptă să termine operațiunea. Apoi, Încercând din răsputeri să nu izbucnească În râs ca să trădeze faptul că nu-i venea să-și creadă ochilor, Ruby se duce să facă cunoștință. —Salut, eu sunt Duncan, spuse el strângându-i mâna Întinsă. Încântat de cunoștință. Soph mi-a povestit o grămadă de lucruri despre tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Spunând asta, Bridget și-a umplut palma făcută căuș cu apă și l-a stropit pe Connor pe cap. Copilul a dat drumul unui plânset scurt, ușor nemulțumit. Ruby și-a pus mâna la gura ca să se poată opri din râs. „O, Dumnezeule“, a murmurat În bărbie, „femeia l-a botezat sub robinetul din bucătărie!“. Gata, gata, micuțule, i-a zis Bridget tandru În timp ce ștergea fruntea bebelușului cu un prosop și Îl pupa de zor pe față. E o nimica toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ei pricepându-se la părțile femeiești. Deci (hâc, hâc), ai zice că ești un amant peste medie? Dacă ar fi să-ți dai o notă de la unu la zece, cât ți-ai da? Un nouă? Un zece? A izbucnit În râs. —Noo, ai o voce sexy, sunt convinsă că ești de unșpe. Sau chiar... de doișpe. Se cutremura de râs acum. —Merci, zise. Apropo, cum te cheamă? —Sam. — Nu cred, chicoti. (hâc) Mă păcălești. Nu. Numele meu chiar e Sam. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
fi să-ți dai o notă de la unu la zece, cât ți-ai da? Un nouă? Un zece? A izbucnit În râs. —Noo, ai o voce sexy, sunt convinsă că ești de unșpe. Sau chiar... de doișpe. Se cutremura de râs acum. —Merci, zise. Apropo, cum te cheamă? —Sam. — Nu cred, chicoti. (hâc) Mă păcălești. Nu. Numele meu chiar e Sam. Dar pe doctorul ăsta american pe care l-am cunoscut Îl cheamă tot Sham. Doamne, cunosc doi ginecolumniști, ambii americani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
l-am cunoscut Îl cheamă tot Sham. Doamne, cunosc doi ginecolumniști, ambii americani și ambii Sam. Cât de ciudat! El n-a zis nimic. — Deci, a spus ea, care e numele tău de familie? —Epstein. Acum Ruby se tăvălea de râs. — Da, sigur. Foarte amuzant. —Ruby, te rog pentru ultima oară, deschide ochii. Sunt eu, Sam Epstein. Nu fi ridicol, zise ea ridicându-și mâna de pe cap. Cum ai putea fi...? Încet, Încet ochii ei au Început să focalizeze. Faptul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cu sos dulce-acrișor. Și eu, speram să spui asta. Ador mâncarea chinezească, zise Ruby. Mâncărurile alea franțuzești rafinate nu-mi tihnesc nici pe departe așa de bine. Are... Are... — Chestia aia, rostiră ei Într-un glas și se puseră pe râs. În drum spre Chinatown, trecură pe lângă un McDonald’s și Ruby măsturisi că Big Mac-urile erau viciul ei secret. Sam Își dădu capul pe spate râzând: — N-ar trebui să spun asta - mai ales că sunt doctor - dar, după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ciudat e că un restaurant chinezesc se transformă În magazin de pompe funebre. Mă Întreb dacă nu cumva moare omul și după două ceasuri vrea s-o ia de la capăt. Vorbele astea o făcură pe Ruby să se Înece de râs. Atâta au râs și au sporovăit, că trecu o groază de vreme până să se gândească să se uite pe meniu. Abia când chelnerul veni a treia oară să Încerce să ia comanda, hotărâră și ei că ar fi cazul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
așa. Îmi amintesc că am Încercat să-mi asfixiez fratele cu o pernă când s-a născut. Dacă nu intra mama În cameră În timp util, nu știu ce se Întâmpla. Doamne Dumnezeule, câți ani aveai? —Douăzeci și cinci. Ea izbucni În hohote de râs. Când Îl Întrebă despre fratele lui, Sam ridică din umeri, nepărând foarte dispus să dezvolte subiectul. —Josh e cu opt ani mai mic ca mine și cred că a fost mult mai afectat de moartea părinților decât mine. Buddy și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
o cameră!“, se desprinseră din Îmbrățișare, chicotind Încurcați. Până la urmă se dovedi că potul era mai mic decât crezuseră. În loc de cincizeci de lire, erau numai vreo douăzeci. Dar nu-i păsa nici unuia dintre ei. Le era de-ajuns surpriza și râsul care-i apucase când văzuseră mașina scuipând jetoanele. Își petrecură după-amiaza lenevind Întinși unul lângă celălalt pe plajă. În timp ce stăteau la taclale, Sam Își plimba degetele pe brațul lui Ruby sau se juca cu suvițele de pe fruntea ei. Una-două se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-mea, e ușor de zis și greu de făcut. Își goli paharul și i-l Întinse lui Ruby, care i-l umplu la loc. —Doamne, gândește-te, adăugă ea. Dacă te măriți cu Sam, o să fim rude. Ruby izbucni În râs: — Abia ne-am cunoscut, și tu ne și cununi. Da’ repede te mai transformi Într-o veritabilă mamă evreică. Chiar atunci intră și Saul. —Saul, Îl Întrebă Fi, ce fel de rudă o să fiu eu cu Ruby dacă se mărită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
luat... —Știu. N-ar trebui s-o oprim? Dac-o oprești, nu mai vorbesc În viața mea cu tine. OK? —OK. Bridget Își turnă lapte În cană, urmărită de tinerele care aveau fețele schimonosite de efortul de a-și stăpâni râsul isteric. Apoi se Întoarse la masă și luă o Înghițitură din cafea. După care luă repede Încă una și Încă una. Cum e cafeaua, mămico? Întrebă Fi. — De fapt nu-i rea deloc. Și laptele nu-i prea gras. Pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
marcă-i asta? —O, e un sortiment nou, organic, făcu Fi nevinovată. E... Ăă... E importat din Franța. —Da? De unde anume din Franța? — Cred că de la Brest 1, răspunse Fi cu mâna Încleștată pe gură, străduindu-se să-și țină râsul. Îl aduc cu avionul. De-aia se cheamă Brest Express. —Bun. Când ajung acasă o să caut și eu lapte Brest Express. Când Ruby ajunse la părinții ei era aproape ora opt. Ronnie purta un bluzon umflat, pe care scria „Burta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
o secundă, lipise deja plăcile de ceea ce mai rămăsese din piciorul de miel. După o pauză de efect, apăsă butonul de șoc. Apoi, toți - inclusiv Nigel, care se pare că nu era total lipsit de simțul umorului - izbucniră Într-un râs incontrolabil, frenetic. Avem vreun rezultat? Întrebă mătușa Sylvia, Însuflețindu-se În rolul de doctor Corday. Ronnie clătină din cap ca răspuns. —Bun, să Încercăm o injecție cu adrenalină. —Sylvia, spuse Ronnie grav, străduindu-se să-i facă jocul și, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]