10,676 matches
-
Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Voislava Stoianovici); Artiom Vesiolâi, Rusia scăldată în sânge, I-II, București, 1967 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Vitali Siomin, Șapte într-o casă, București, 1968 (în colaborare cu Maria Roth); Viktor Konecki, Focuri pe stâncile de gheață, București, 1969 (în colaborare cu Igor Block și Radu Polizu-Micșunești); Boris Pilniak, Anul gol, pref. Al. Sever, București, 1969 (în colaborare cu Igor Block); Jean Giono, Să-mi rămână bucuria, București, 1971 (în colaborare cu Șerban Bascovici); N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
căror ocrotitoare era. Tot sub protecția ei erau și hierodulele preotese ce practicau prostituția sacră în temple. Aphroditei i s-au ridicat numeroase temple în Grecia și în alte ținuturi, cele mai cunoscute erau cel din Corint, clădit pe o stâncă de 575 m, și cel din Attica, construit din impozitele plătite de casele de toleranță ce au fost legalizate de Solon, în 594 î.H. Ea simbolizează dragostea pasională, capricioasă, erotismul sub toate formele de manifestare. Alături de fiul ei, Eros
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
învăluite în lumină și în întuneric, Ielele pot fi văzute, fără să se întâmple nimic rău, doar de către oamenii buni la suflet, ceilalți, care reușesc să le vadă, rămân desfigurați pe viață. Misterioasele zâne locuiesc în cete, în aer, pe stânci, în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la realism. Este o caracteristică a artelor spațiului: cele mai vechi reprezentări vizuale pe care le-a produs omul, în preistorie, cele pe care le-a pictat în grote ca Lascaux sau Altamira, cele pe care le-a gravat pe stâncă, precum în valea Minunilor, sunt stilizate. De-abia târziu în istoria umanității reprezentațiile plastice devin figurative. Dacă stilizarea caracterizează teatrul grec și teatrul clasic, o tendință către realism apare timid la sfârșitul clasicismului, ce culminează cu drama, de la Diderot la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Bătrân - Fidonisi - ceea ce înseamnă același lucru, iar în antichitate, pentru corăbierii din Milet, Achillea sau Leuke - Alba. Pentru greci era o insulă sfântă, adăpostind templul și mormântul eroului Ahile, un loc de pelerinaj cu virtuți tămăduitoare. De fapt este o stâncă fără vegetație, de câteva hectare, atingând deasupra nivelului mării înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fapt este o stâncă fără vegetație, de câteva hectare, atingând deasupra nivelului mării înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un adevărat far. De aici și supranumele antic de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Herodot ca Atlas, la Ptolemeu și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și pentru traseul unei Via Carolina (este despre Carol al VI-lea de Habsburg). Nu este lipsit de interes să observăm, consemnat de Plinius cel Bătrân (Istoria Naturală), că romanii numeau alutatio o exploatare de suprafață a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o fortificație, un templu, terme și o villa rustica - o fermă agricolă. Iar în harta lui Ptolemeu, deasupra izvoarelor Jiului (Rabon), este marcat Hydata id est Aquae. Este vorba despre băile de la Călan, cu apă termală ivindu-se dintr-o stâncă scobită ca un bazin natural; de la Aquae Callidae la Călan. Acest bazin cu apă termală este reprezentat, se pare, după unele interpretări, și într-una din scenele de pe Columna Traiană. Au venit și slavii și - mai târziu - și alții. Moștenirea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
tot zmeurișul de pe ea. Speriat, ridicat pe picioarele care îi tremurau, Omulețul a înțeles mai bine cum face Apa care Curge să se apropie de coada Apei care Dă Nori. Întors la peștera tribului, cu gura ei pe peretele de stâncă de deasupra Apei Mari, i-a povestit Vrăjitorului, cu vorbe multe, ceea ce văzuse. Înțelegând acesta că i se dezvăluise Ucenicului ceea ce el așteptase și pândise toată viața, a socotit că a venit vremea să-l facă cunoscut tribului ca urmaș
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adică începutul Apei) se varsă într-o apă mai mare, care ar coborî tocmai de la munte și se revarsă în cea mai mare dintre toate. Adică Apa care Curge, care - venind dinspre Soare-Apune - străbate strâmtorile de piatră și sare peste stâncile ce formează gardurile de apă din cursul său. Așa povestesc bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
folosit pentru obținerea unui efect, este dificil de dovedit arheologic. Ritul consta adesea În respectarea formelor naturii: natura este vie și conține deja imaginea (animalul, gestul semnificativ), iar omul nu trebuie decât să-l „scoată” - din os, din piatră, din stâncile rotunjite. Unii susțin că Însuși grafismul a apărut În acest fel În toată lumea. Conform acestei concepții, imaginea animalului nu mai este simbol, ci este chiar animalul; sau este ceva din animal, forța activă. Întrucât imaginea are o viață a sa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor vechi: „Ascultați cuvintele mele, zei vechi, care existați Încă din vechime și cunoașteți destinele!” (Ull. A III 48-51). Tot divinității Îi este atribuită și o sferă de relații și dorințe sexuale, atestată de mitologie: Kumarbixe "Kumarbi" se unește cu „stânca”; din cea se va naște În urma acestei relații un monstru de piatră, Ullikummixe "Ullikummi": ...În lacul Înghețat se află o mare stâncă; are lungimea de trei leghe și lățimea de ș...ț o jumătate de leghe. Partea sa inferioară ș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este atribuită și o sferă de relații și dorințe sexuale, atestată de mitologie: Kumarbixe "Kumarbi" se unește cu „stânca”; din cea se va naște În urma acestei relații un monstru de piatră, Ullikummixe "Ullikummi": ...În lacul Înghețat se află o mare stâncă; are lungimea de trei leghe și lățimea de ș...ț o jumătate de leghe. Partea sa inferioară ș...ț Îi provocă dorința și el se culcă cu stânșcaț; virilitatea curse prin el și o avu de cinci ori, iar șapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pe lângă o serie de fragmente, ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
gândească la un edificiu cultual, fără ca, de altfel, să fie Încă posibil ca acestuia să i se precizeze funcția rituală efectivă. În timp ce formele cultului destinat defuncților rămân pur ipotetice, sunt cunoscute, În schimb, caracteristicile mormintelor, constituite din nișe săpate În stâncă sau din morminte circulare ori mari pythoi din argilă. Poate că marele „mormânt-templu” găsit de Evans la Cnossos era un mormânt regal, deoarece era săpat În stâncă, avea plafonul vopsit În albastru și era unit cu o criptă cu pilaștri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pur ipotetice, sunt cunoscute, În schimb, caracteristicile mormintelor, constituite din nișe săpate În stâncă sau din morminte circulare ori mari pythoi din argilă. Poate că marele „mormânt-templu” găsit de Evans la Cnossos era un mormânt regal, deoarece era săpat În stâncă, avea plafonul vopsit În albastru și era unit cu o criptă cu pilaștri, sub o sală cu coloane. Lângă necropole se Întindeau largi spații pietruite, numite „piețe pentru dans”, fiindcă se consideră că defuncții erau comemorați prin dansuri publice colective
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
minoicului de mijloc. Forma lor era cu precădere circulară sau ovală ori de potcoavă, În timp ce era variabilă structura construită În interior. Un rhyton 1 de la Zakros ne furnizează o ilustrare eficace a exteriorului, arătând edificiul care iese În relief pe stâncă, Înconjurat de capre sălbatice și Împodobit cu acele „coarne de consacrare”. În aceste sanctuare s-au găsit numeroase figurine de animale, de ființe umane și reproduceri de lut ale unor membre, cum ar fi mâinile și picioarele. Prezența unui strat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Enea" și devenise un zeu Într-o anumită epocă anterioară Întemeierii Romei, chiar dacă ea nu i se preciza vechimea. Circexe "Circe", fiica Soarelui, era mama strămoșului latinilor. Apoi În geografia mitică urma promontoriul doicii Gaeta, al trâmbițașului Misenus, insulele și stâncile sirenelor În golful de la Napoli și Paestum. Lângă Cumae se găsește intrarea În infern; Enea a coborât acolo În căutarea trecutului și a viitorului său; Înainte de el, Odiseuxe "Odiseu" evocase aici morții 3. Faptul că Vergilius, așa cum i se reproșează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
punct de vedere formal este pur și simplu un act cultual. Ne putem gândi la cuvintele pe care Hecubaxe "Hecuba" i le adresează lui Hectorxe "Hector": Pentru că sufletul tău te-a Îndemnat să vii aici pentru a-ți ridica de pe stânca cetății mâinile către Zeusxe "Zeus", eu doresc să amestec vin dulce, așa Încât tu să Îi aduci o libație lui Zeus tatăl și celorlalte divinități (Iliada VI, 324 sqq.)1. Iar atunci când Telemahxe "Telemah" și Atenaxe "Atena", sub Înfățișarea lui Mentor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
despre o secreție a unei insecte care se hrănește cu limfa unei plante obișnuite în această regiune, o specie de tamarisc. Culoarea acestei secreții este albă și are un gust dulce. Există o explicație posibilă și pentru „miracolul apei” din stâncă (Ex 17,1-7 și Num 20,1-13). Chiar dacă este rară, apa nu lipsește complet din aceste regiuni. Umiditatea aerului se condensează în timpul nopții în locurile mai răcoroase și, de exemplu, se acumulează puțin câte puțin în unele crăpături și fisuri
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ia prizonier pe Padi, regele pro-asirian al Ecronului, întărește cetatea Ierusalimului cu lucrări costisitoare - conform profetului Isaia, regele demolează mai multe case pentru a consolida zidurile (Is 22,10; cf. Sir 48,17) - și, în fine, sapă un tunel în stâncă pentru a aduce apă de la izvorul Ghihon în cetate (2Rg 20,20; cf. Is 22,9.11; 2Cr 32,30; Sir 48,17). În 1880 a fost găsită o inscripție în interiorul galeriei săpate în stâncă. Se afla în locul în care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fine, sapă un tunel în stâncă pentru a aduce apă de la izvorul Ghihon în cetate (2Rg 20,20; cf. Is 22,9.11; 2Cr 32,30; Sir 48,17). În 1880 a fost găsită o inscripție în interiorul galeriei săpate în stâncă. Se afla în locul în care muncitorii plecați de la izvor i-au ajuns pe cei care săpau plecând din interiorul cetății, adică de la scăldătoarea Siloe. Această galerie, de aproximativ 500 de metri lungime, e o adevărată reușită tehnică pentru acea epocă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
întotdeauna): Iată [?] săpătura și aceasta a fost istoria săpării. În timp ce minerii [?] mânuiau târnăcopul unul spre celălalt și în timp ce rămâneau numai trei cubiți [circa 1,35 m] de săpat, s-a auzit vocea celui care îl chema pe celălalt pentru că în stâncă rezonanța venea de la nord la sud. În ziua deschiderii, minerii au lovit unul mergând înaintea celuilalt, târnăcop contra târnăcop. Atunci apele s-au scurs din izvor spre cisterne cam 1200 de cubiți [circa 540 m] și înălțimea stâncii deasupra capului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]