12,817 matches
-
în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
decât precedentele și venită tot dinspre vest, a înglobat repede Principatele de care aminteam mai sus într-un singur stat, Principatul Moldovei, moment din care Moldova avea să fie condusă de voievozi - printre care unii bogați și puternici - ce au stăpânit, fără a fi contestați, teritoriul cuprins între limitele geografice menționate. Pentru a-și apăra frontierele, principii moldoveni au construit la vremea aceea cetăți puternice - Hotin, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă, (pe care turcii au numit-o mai târziu Akkerman), și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
țară mică, cum e a noastră, ca să aibă soldați ruși pe teritoriul ei. Știa ce pretenții vor avea imediat și cum, dacă din vreme nu ne îngrădim împotriva lor, se vor întinde până a devenii stat în stat, dacă nu stăpâni în casa noastră. A admite ca soldații lor din Dobrogea să atârne direct de Comandamentul Suprem Rusesc, fără nici o legătură cu noi, însemna că de a doua zi, Dobrogea să fie tratată ca o gubernie rusească, însemna ca de la început
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dar preferam, ca o chestiune de delicatețe față de monarh, ca Germania să fie aceea care ne va declara nouă război, așa încât regele nostru să nu scoată el sabia contra Germaniei. În odaie domnea o tăcere mormântală. O emoțiune concentrată ne stăpânea pe toți, și mai ales noi, românii, eram până în fundul sufletului pătrunși de gravitatea actului ce săvârșeam. După ce am terminat cetirea, Poklevski s-a întors către mine și mi-a spus: „Ca român poți fi mulțumit de ceea ce a obținut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ci pe Siret ! Și cu un mare coupe-papier a lovit energic pe o hartă zona Siretului, care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia”. Așadar, la 15 octombrie, la șase săptămâni de la intrarea României în război, atunci când aliații noștri stăpâneau încă toate trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatelor ruse avea în vedere abandonarea a mai mult de jumătate din teritoriul românesc, pentru a reduce frontul oriental; și el îi sugerea consilierului francez ca românii să se orienteze către abandonarea a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pot să hotărăsc fără avizul colegilor mei. Ziua este pe sfârșite, așa că nu sunt în măsură să vă fac cunoscută decizia noastră mai devreme decât mâine dimineață”. În acel moment, dl. Spalaïkovitch, ministrul Serbiei, care chiar de la începutul întrevederii se stăpânea cu greu, s-a ridicat brusc și cu indexul îndreptat acuzator spre Lenin, la mai puțin de un metru de fața acestuia, și-a descărcat sufletul, înfierând cu violență trădarea maximalistă. „Sunteți niște bandiți ! - a strigat el în paroxismul furiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Lupu, răspunzând academicianului, V. Mârza (marxist) la o ședință solemnă de la Academie: Cred tot ceea ce spuneți, când Îmi veți demonstra că a ieșit un pui dintr-un ou de găină, care n-a fost călcată de cocoș. Abia a fost stăpânită rumoarea din sală. Eu, Încrezător În forța muncii, m-am vaccinat și cu acest examen pentru a-mi putea continua calea pe care am apucat. Acordându-i-se conducere de doctorat și prof. dr. V. Ciurea, m-am transferat la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care o Îngrijea În lipsa noastră și pe care Irina a acceptat-o din prima zi. Deși În vârstă doar de câteva luni Își manifesta bucuria la revenirea noastră și din momentul intrării noastre În casă, Zânica n-o mai putea stăpâni. Mă aștepta trează până veneam de la facultate. O luam În brațe și ne așezam pe canapea, apoi o legănam pe genunchi cântându-i din amintirile copilăriei: Somn ușor, somn ușor/ să te alinte Moș Alinte/ că ești bună și cuminte
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sentiment despre cum poate lumea sfârși. Un străin pe care ne căznim să-l iubim. Cei vechi se pricepeau la om, deci și la poezie, când au lăsat asta: "Iar Dumnezeu a creat omul [pentru ca el] să crească și să stăpânească lumea și a pus în el două duhuri după a căror călăuzire trebuie să meargă până la judecata de pe urmă. Acestea sunt duhul adevărului și cel al stricăciunii." (Manualul de disciplină, din "Manuscrisele de la Marea Moartă"). Dar care adevăr, al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
l-am întâlnit o singură dată. Am scris o cronichetă despre romanul lui recent și mi-am permis pe lângă bolduirea reușitelor strălucite și semnalarea unor neîmpliniri, surprinzătoare pentru nivelul lui, pentru talentul incontestabil, pentru știința construcțiilor romanești pe care o stăpânește perfect. Pot exista scuze, nu mi-am bătut capul, poate l-a scris sub presiunea timpului, sub insistențele editorului etc. Ei bine, omul m-a sunat și mi-a mulțumit pentru cronică, am simțit (sau mi s-a părut!) o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
două rânduri de trepte, vreo 5 metri, și vezi mormântul, locul unde a fost pus Lazăr. Privim cu sfială și vedem cu ochii sufletului pe Domnul cum l-a strigat să iasă afară din mormânt. Și a ieșit, că Domnul stăpânește peste cei vii și peste cei morți. O minune a făcut. Pentru că Îl iubea mult pe el și pentru surorile lui. Se spune că a trăit Încă 30 de ani după ce l-a Înviat. A avut și funcție Înaltă În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
construcțiilor sovietice, efortul de a transforma natura prin construcția unor canale de irigații în zonele aride, păduri în deșert, hidrocentrale pe Volga. Oricât de ilare ar apărea aceste acțiuni sisifice, ele ilustrează câteva dintre miturile originare ale comunismului: omul care stăpânește natura și o supune propriilor interese, transformarea geografiei și apariția construcțiilor gigantice, ridicate cu prețului vieții câtorva milioane de „dușmani ai poporului”. Discursul împotriva „imperialiștilor” își păstrează virulența, însă devine intransigent față de „slugile lor ticăloase”, adică social-democrații de dreapta și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul Fălciu. Ca număr
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-și aibă originea în acest străvechiu Hus, care-și avea proprietățile chiar în această regiune”. La scurt timp, Mihai Costăchescu revenea, stabilind o legătură între hotarul Hușilor și „satele neamului Husul și de Huși”, ceea ce înseamnă că „acest neam a stăpânit multe sate, în părțile de jos ale Prutului de o parte și de alta”. În lucrări mai vechi, aparținând unor autori străini, orașul Huși a apărut în mai multe forme: Hwz (1564), Hus (Castaldo, 1584), Huz (Johan Baptista Hammand, 1769
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși, se varsă în Prut, la circa 35 km de oraș. Rezultă că întinderea moșiei care a aparținut urmaților lui Husul începea din apropierea Hușilor și trecea dincolo de Prut. Întemeindu-și părerea pe aceste documente, Melchisedec considera că boierul Husul stăpânea o moșie întinsă, care cuprindea nu numai locul unde s-a format târgul Huși, vatra satului Buzești și bucata de pământ dinspre râul Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul se găsește un deal și o vale cu același nume, lângă pârâul Sărata (plasa Prut, jud. Fălciu), între Căpotești și Ivănești. Numele satului provine, se pare, de la Mihăilă Buzea, menționat în uricul din 22 ianuarie 1495, care l-a stăpânit împreună cu Husul, după cum consemnează un alt document din 23 ianuarie 1502. Corni. Foarte probabil, poartă numele unei liziere de arbuști (cu lemnul foarte tare și flori galbene) cu același nume (Cornus mas). Cornii-Unguri. Sat situat în centrul comunei Epureni, plasa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca de acum înainte să n-aibă nici o treabă slugele hătmănești nici juzii domnești să nu iea nici gloabe nici ciobote nici alte venituri hătmănești, ci să aibă călugării a lucra cu ai săi țigani și numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7 mai 1627), domnul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, „hotărăște ca țiganii mănăstirilor din țară să fie scutiți de haraci și să nu fie supărați de slugile hătmănești și de judecii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din țară să fie scutiți de haraci și să nu fie supărați de slugile hătmănești și de judecii de țigani care le-au luat ciubote și gloabe, din cauza cărora țiganii au fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vii și-i supuneau la torturi de tot felul, cât se poate de nemiloase și mai neomenești" (p. 264). Așa cum avea să raporteze Amiralul suveranilor, băștinașii au fost supuși și obligați să plătească, din 1496, "tribut pen-tru pământul ce-l stăpâneau", Las Casas concluzionând că " Datorită măcelurilor din timpul luptelor, a foamei, a bolilor, lipsurilor și opresiunii ce au avut de suferit apoi indienii, din cauza sărăciei și îndeosebi a durerii, mâhnirii și tristeții, soarta locuitorilor acestei insule, din întreaga populație care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
frică. Am făcut intoxicație uremică! Ike, du-te și adu-mi un doctor! - OK, Bill, ți-aduc unu’ imediat. - Și nu veni cu unul dintre nenorociții ăia de rețetari pe cinci pesos! - OK, Bill. Stăteam Întins și-ncercam să-mi stăpînesc frica. Nu știam mare lucru despre intoxicația uremică. O femeie pe care-o cunoscusem vag În Texas murise din cauza asta după ce băuse o bere la fiecare oră, zi și noapte, timp de două săptămîni. „S-a umflat și aproape că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și să își ia ziua-bună de la Florica, pe care, în ini ma lui, nu mai credea s-o regăsească în ființă. [Chiar în acea zi el reveni la București, aducând numai patru, cinci obiecte.]( Ediția I, 1937, p. 16.) Se stăpânise înaintea mamei ca să nu-i ghicească durerea și îi spusese că trebuie să vină în oraș. Dânsa protestă, dar cedă insistențelor lui și a doua zi sosiră două automobile ca s-o aducă. Se auzea bubuitul tunurilor pe valea Dâmboviței
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și că Florica nu s-a ars. Era un foarte călduros germanofil în timpul neutralității noastre, acum însă l-am găsit cam dezamăgit și nesigur. La plecare, mă preveni, „ca prieten“, că Costache va fi internat. Am crezut că leșin, dar, stăpânindu-mă, îi răspunsei: „Dar nu pot crede, d-le ministru, este eforul tuturor spitalelor din București. Convenția de la Haga se opune“. „Și totuși o vor face, îmi zise. Nu se uită la nimic.“ „Dar de ce m-ai prevenit?“ „Pentru bagaje
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din Huși și Dorohoi, ca să nu fim arestate. Bineînțeles, am refuzat categoric. Atunci dânsul, arătând cu degetul pe Lia: „Nu numai doctorul, dar și dumneaei va fi arestată“. Două lacrimi îi curseră pe obraz, dar la semnul meu s-a stăpânit și răspunse: „Sper că nu se va uza de numele meu ca să influențeze guvernul român“. La fine, Lupu Costache exprimă speranța că totul se va aranja și să nu ne fie teamă. Am răspuns: „Teamă nu ne este și mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în tavan, cu brațele încrucișate, parcă nici nu-l auzeam. După câteva minute, se opri și zise: „Trebuie să mă stăpânesc“. Eu, nimic. Scrise atunci autorizarea și mi-o dete. „Degeaba ați spus toate câte, aceste lucruri se discută de la guvern la guvern, dar nu cu doamnele care vin să vă ceară dreptul lor.“ Deodată i se potoli toată mânia, deveni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]