10,694 matches
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
mare, însă avea două membre anterioare robuste și o coadă asemănătoare cu cea a balenei. Conform spuselor lui Steller, „Acest animal nu iese niciodată la mal și trăiește întotdeauna în apă. Pielea sa este neagră și groasă, precum scoarță unui stejar bătrân, capul său în comparație cu corpul este mic, nu are dinți, ci doar două oase plate și albe - unul deasupra iar celălalt dedesubt”. Specia era complet domesticită, conform spuselor și studiilor lui Steller. Fosilele acestei specii au fost inițial răspândite de-
Vaca de mare a lui Steller () [Corola-website/Science/333714_a_335043]
-
sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația este constituită din mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
apivorus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușa de apă ("Gallinula chloropus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
cenușiu ("Circus pygargus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), presura cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
frumoase biserici din piatră din regiune, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. În același an a fost instalată pardoseala din mozaic ce a înlocuit-o pe cea din cherestea de stejar. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcându-se integral gardul de împrejmuire. Turnul clopotniță înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
Calidris alpina"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris minuta"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță (Fulica atra), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), rândunica de
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Zavoaie
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
cu litere de aur următorul text: O altă placă situată pe partea stângă consemna localitățile mai de seamă pe unde a luptat "Divizia 1 Cavalerie". La bază pe a doua treaptă se afla un aranjament cu sabie și frunze de stejar. Accesul - posibil inclusiv auto pâna în vecinatatea monumentului, se face din DN11 din centrul satului Oituz spre dreapta de pe sensul spre Brașov, pe un drum sătesc ce urcă pe Dealul Coșna. Ordinea de bătaie a marilor unități de cavalerie a
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
pe cruce. În partea stângă se poate întâlni un amvon decorat cu o țesătură verde, iar spre est un balcon masiv de piatră ce găzduiește orga bisericii. Treptele care duc către partea superioară a Turnului Principal erauconfecționate din lemn de stejar. Ceasul a fost instalat în turn în anul 1908, odată cu orga din sală, și a fost adus din Germania, cumpărat fiind de comunitatea săsească. Acesta funcționează cu două contragreutăți, are patru axe care corespund celor patru cadrane de pe fiecare parte
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
extrem de rară se distinge prin aspectul neobișnuit și răspândirea sa disjunctă: se găsește numai în anumite locații din Texas și Japonia, locuri foarte depărtate una de alta. Ascocarpul, care crește pe buștenii morți de "Ulmus crassifolia" (în Texas) și de stejar (în Japonia), seamănă cu un trabuc înainte de a se despica radial în 4-7 brațe care formează o stea. Suprafața interioară a ascocarpului are un țesut numit himeniu, care conține sporii, și este colorată în maro deschis sau portocaliu. Deschiderea ciupercii
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
Kyūshū, în 1937, și nu a mai fost găsită acolo decât după 36 de ani. Mai apoi, a fost găsită într-o pădure umedă de lângă satul Kawakami din prefectura Nara. În Japonia, habitatul ciupercii dispare din cauza despăduririlor și a înlocuirii stejarilor lângă rădăcinile cărora crește cu cedrul japonez, "Cryptomeria japonica". În Japonia, este pusă pe lista de specii în pericol. În Texas, ciuperca se întâlnește în comitatele Collins, Hays, Travis, Dallas, Denton, Guadelupe, Tarrant și Hunt. Comitatele Travis, Hays și Guadelupe
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
se crede că "Chorioactis geaster" se hrănește cu materie organică în descompunere. În Texas, ciupercile se găsesc crescând singure sau în grupuri din rădăcini, crengi și buturugi putrede de "Ulmus crassifolia" sau de "Symplocos myrtacea". În Japonia, ciuperca crește pe stejarii morți. Pot fi adunate dens la baza butucului, sau pot crește din rădăcini diferite ale aceluiași copac. Piciorul începe la 5-10 cm sub pământ. Oamenii de știință nu știu încă de ce "Chorioactis geaster" se întâlnește doar în Texas și în
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
4 și 7 mai, Alfred a făcut recrutări la Ecgbryhtesstan (Piatra lui Egbert). Mulți dintre bărbații din provinciile Somerset, Wiltshire, și Hampshire, care nu au fugit deja s-au mobilizat. În ziua următoare,armata lui Alfred s-a mutat la stejarul Iley, iar apoi, a doua zi,la Edington.Bătălia ar fi avut loc între 6 și 12 mai. Potrivit Life: ""Combaterea feroce, formând un zid de scuturi dense împotriva întregii armate a păgânilor, și străduindu-se cu mare curaj... în
Bătălia de la Edington () [Corola-website/Science/334524_a_335853]
-
liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"); Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor : bufnita ("Bubo bubo"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), viespar ("Pernis apivorus"), huhurez
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
de plate (arbori, arbuști, ierburi, flori); dintre care unele rare și protejate la nivel european prin aceeași "Directivă 92/43/CE" a Uniunii Europene din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]