64,222 matches
-
chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele achiziții liberale. La rândul lor, mulți liberali contemporani au adoptat perspective comunitariste, în special cu privire la politica economică, protecția mediului și justiția socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modernă. Cu intermitență, comunitarismul apare în față deseori comparat cu o modă dar fiind de fapt mult mai profund. Critica de tip comunitarist a liberalismului are două argumente diferite și puternic contradictorii. Unul se îndreaptă spre practica liberală, celălalt spre teoria liberală, dar nu pot fi ambele corecte. Este posibil și foarte probabil ca fiecare să fie parțial corect, dar fiecare dintre aceste argumente este corect într-un fel care retrage valoarea celuilalt. Primul argument arată că teoria politică liberală reprezintă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
liberală, celălalt spre teoria liberală, dar nu pot fi ambele corecte. Este posibil și foarte probabil ca fiecare să fie parțial corect, dar fiecare dintre aceste argumente este corect într-un fel care retrage valoarea celuilalt. Primul argument arată că teoria politică liberală reprezintă cu acuratețe practica socială liberală. Societatea liberală este fragmentarea în practică, comunitatea fiind exact opusul, locul coerenței, conectării și capacității narative. "Aceasta este tema comună a tuturor comunitarismelor contemporane: lamentarea neo-conservatoare, acuza neo-marxistă și neoclasică sau frământarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe primul loc poate fi vreodată mai mult decât o comunitate de străini? Walzer se întreabă ce altceva putem face decât să punem justiția pe primul loc, dacă într-adevăr suntem o comunitate de străini? A doua critică susține că teoria liberală își reprezintă în mod radical greșit viața reală. Lumea nici nu este așa cum este prezentată în teoria liberală și nici nu poate fi așa. Unde sunt acei indivizi rupți de orice țesătură socială, de-a dreptul nestânjeniți, fiecare fiind
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putem face decât să punem justiția pe primul loc, dacă într-adevăr suntem o comunitate de străini? A doua critică susține că teoria liberală își reprezintă în mod radical greșit viața reală. Lumea nici nu este așa cum este prezentată în teoria liberală și nici nu poate fi așa. Unde sunt acei indivizi rupți de orice țesătură socială, de-a dreptul nestânjeniți, fiecare fiind absolut singurul inventator al vieții sale, fără criterii, fără standarde comune care să ghideze invenția? Ei nu sunt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai mult sau mai puțin distinctive în modelele, rețelele sau comunitățile din care, vrem sau nu, facem parte. Greutatea celei de-a doua critici constă în sublininerea faptului că structura profundă chiar și a societății liberale este de fapt comunitară, teoria liberală distorsionând această realitate. "Ideologia liberală a separatismului nu ne poate lua nici ceea ce ne face să fim personalități și nici ceea ce avem prin relațiile noastre. Ceea ce ne ia însă este sentimentul personalității și relațiilor noastre, iar apoi această privare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai puțin internă asta vis-à-vis de agregatul și artefactul mecanic la Tönnies. Utilizând pentru societățile preindustriale termenul mecanic și pentru cele industriale termenul organic, el îl întorcea voit și puțin forțat pe Tönnies cu capul în jos. Apropierea de semnificațiile teoriei lui Tönnies este considerată dificilă de către unii exegeți datorită faptului că nu este clar întotdeauna când sunt utilizați termenii în sensul sociologiei formale a termenilor puri și când în variantă evoluționistă, gemeinschaft dispărând gradual, înlocuită fiind de gesellschaft. Din perspectiva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
așadar, este un concept care descrie ceea ce Tönnies denumește societate și este produsul generalizării schimbului ca tip de raport social. Forma raportului social este contractul, iar a regulii sociale este convenția. Tipul uman propriu acestei stări este acela descris de teoria dreptului natural, adică omul înzestrat de la natură cu capacitatea de a acționa, cu raționalitate (trăsătura de a fi rezonabili) și cu egalitate" (Bădescu, 1994: 176). Gemeinschaft se referă la contextul privat, trebuie înțeleasă ca un organism viu, în timp ce gesellschaft se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trei forme ale voinței organice: plăcerea, obișnuința, memoria. În societate, dimpotrivă, relațiile între persoane se stabilesc pe baza intereselor individuale. Mai înainte erau relații calde, aici sunt reci. În ultimele sale lucrări Tönnies se orientează către o aplicare istorică a teoriei sale. Cele două categorii fundamentale devin tipuri de societăți concrete și istorice pe care le putem compara diacronic și/sau sincronic. 2. Gemeinschaft und Gesellschaft Dar cel mai bine despre Tönnies poate "vorbi" doar Tönnies, așa că să ne apropiem direct
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedere axiologic, apropierea de analiza societății schimbă abordarea în mod semnificativ, relativa atenuare a dificultății abordării fiind însoțită de o complexificare a corelațiilor posibile datorată prezervării relațiilor specifice comunității. Dar nici acest aspect nu poate atenua dihotomia celor două. "Conform teoriei societății, aceasta este un grup de oameni care, trăind și supraviețuind, ca și în comunitate, într-o manieră pașnică unii lângă alții, nu sunt legați într-o manieră organică ci separați într-o manieră organică; în timp ce, în comunitate, ei rămân
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-au modificat. Așa cum arăta generalul (n momentul prezentării Regulamentului (n Adunarea Națională: "Regulamentul organic, ce v-a fost prezentat ca să-l cercetați, cuprinde principiile cele mai potrivite cu situația d-voastră socială actuală. El nu cuprinde niciuna din acele teorii care, (n abstracția lor, nu sunt lipsite de un țel de utilitate recunoscută, dar care, (n aplicare, dau greș, trec(nd de limitele pe care civilizația actuală ș( deprinderile naționale sunt singure (n drept de a trage" (Analele parlamentare, I
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
papuci galbeni cizme de lustru, ș( am (nceput a ne acconcia ș( (nc(rlionța părul, a ne (ncrăvăta g(tul, ș( credem că am schimbat ș( ideile cele vechi ale fanariotismului ș( ale ianicerismului" (apud. Călinescu, 1966: 17). Este interesantă "teoria circulației" a lui Ion Heliade Rădulescu. "Ca să-și re(mprospăteze avuția latină, rom(nii trebuiau dacă nu să-și reia vechile veșminte, măcar să vorbească iarăși despre tunică ș( togă ..." (Călinescu, 1982: 143). Heliade identificase cu exactitate problemele majore ale societății
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nostru, la ceea ce ne este menit să făurim și să întemeiem. În această a doua parte încercăm să ne apropiem mai direct de ceea ce suntem, cum suntem, cum trăim. Poate că trăim în ceea ce identifica Lucian Blaga aplicând spațiului românesc teoria matricei stilistice. Într-un "spațiu-matrice, înalt și indefinit ondulat, și înzestrat cu specificele accente ale unui anume sentiment al destinului: spațiu mioritic" (Blaga, 1985: 196). De la metrica poeziei până la doină (ce nu mai are în această interpretare nimic legat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de amestecul contradictoriu de elemente de calitate și grosolănii din diversele producții literare, Drăghicescu arată: "Compoziția unei opere literare, la noi, parcă oglindește fidel structura și compoziția orașelor noastre" (Drăghicescu, 1996: 384). Vulcănescu merge mai departe și dezvoltă chiar o teorie a celor două Românii, plecând tot de la hiatusul dintre sat și oraș. "Trei milioane de oameni trăiesc între zidurile caselor închise străzii, în orașe. Cincisprezece milioane trăiesc în casele din mijlocul curților la țară. Nici un milion din cei dintâi nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
câteva ceasuri de clacă, o muncă pe care altminteri el n-ar putea-o isprăvi într-o săptămână: căci la clacă are cântece și îndemn, pe când la munca obișnuită el este lăsat pe seama propriilor sale deprinderi" (Rădulescu-Motru, 1998: 123). Analizând teoria păturilor superpuse la Eminescu, (care promova "adevăratul" naționalism și nu cel de paradă, demagog ca al lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care facilitează conturarea comunității, emergența și întărirea spiritului comunitar, limba este un factor care poate avea o importanță aparte. Influența sa poate fi însă de-a dreptul contradictorie și de asemenea deconcertantă când se încearcă relevarea rolului său într-o teorie a comunității. Nu doar Dumnezeu a învățat târziu limba strămoșilor noștri, așa cum inspirat spunea un cărturar, ci și pământenii ce o vorbeau au învățat târziu să o scrie altfel decât o făceau. Efectele perverse ce decurg din acțiuni insuficient calculate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
desemna pe cei (minimum) 1600 de indivizi ce trăiesc (ntr-un "falanster". Acesta din urmă desemna o așezare-palat construită după un plan anume ș( care cuprindea școli, ateliere, cantine, bucătării, biblioteci ș.a. Numărul era stabilit de Fourier (n conformitate cu propria teorie a pasiunilor, consider(nd că (ntr-o astfel de cuprindere reușea să grupeze (ntreaga tipologie caracterială. Principala (ndeletnicire trebuia să fie agricultura, ocupație pe care majoritatea oamenilor o poate practica. Capitalul urma a se constitui din achiziționarea de către societari a uneia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
multe proiecte ș( de aceea nehotăr(tă, p(ndită de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceea nehotăr(tă, p(ndită de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează poziția de principiu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează poziția de principiu față de problema căii de urmat de către societatea rom(nească. At(t timp c(t statul reprezintă o instituire naturală, o formă de organizare a cărei dinamică depinde pe de o parte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu Montesquieu, la reorientarea modalităților de studiere a vieții sociale. Desigur că această situație putea conduce ș( la concluzia că rolul indivizilor ar fi doar unul pasiv, o atitudine de resemnare (n fața legilor implacabile ale naturii. Anticip(nd magistral teorii ce vor analiza specificul legilor sociale nuanț(nd ideea determinismului social absolut, Eminescu recunoaște importanța elementelor specifice fiecărei epoci istorice. "Judec(nd lucrurile (n legătură cu (ntreagă cugetarea lui Eminescu ș( (n mijlocul junimismului, determinismul evoluționist opus idealismului revoluționar liberal
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din g(ndirea poetului de soluția propriu-zis practică, precum e de trebuință să ținem seamă că, bizuit pe ideea progresului lent ș( natural, Eminescu putea lăuda o formă trecută fără să mai creadă (n viabilitatea ei" (Călinescu, 1976: 57). (n teoria sa cu privire la clasele sociale, Eminescu vedea o (ntocmire triadică (n care intrau clasa boierilor (apartenența la aceasta reclama deținerea unui titlu dar nu era (nsă dec(t o condiție necesară ce trebuia dublată de deținerea unor mari proprietăți funciare), cea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel (nc(t (ntreaga societate să beneficieze de cuceririle civilizației. Spre deosebire de exploatarea capitalistă care contribuie la progresul civilizatiei, exploatarea parazitară macină societatea, o orientează (ntr-un sens descendent, periclit(ndu-i viitorul pe termen lung ș( aduc(nd-o (n starea de "semibarbarie". Teoria păturii superpuse este legată de teoria suprastructurii (Bădescu, 1994: 121 ș( urm.). Astfel, Eminescu avea de rezolvat problema căii de urmat: evoluție sau revoluție? Cum evoluționismul organic reprezenta direcția de g(ndire (nsușită de Eminescu (n spiritul epocii, el considera
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
beneficieze de cuceririle civilizației. Spre deosebire de exploatarea capitalistă care contribuie la progresul civilizatiei, exploatarea parazitară macină societatea, o orientează (ntr-un sens descendent, periclit(ndu-i viitorul pe termen lung ș( aduc(nd-o (n starea de "semibarbarie". Teoria păturii superpuse este legată de teoria suprastructurii (Bădescu, 1994: 121 ș( urm.). Astfel, Eminescu avea de rezolvat problema căii de urmat: evoluție sau revoluție? Cum evoluționismul organic reprezenta direcția de g(ndire (nsușită de Eminescu (n spiritul epocii, el considera că revoluțiile reprezintă modalități ultime de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac[Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]