106,263 matches
-
la adevărata valoare. Delta Dunării are tot ce trebuie de la natură, însă nu beneficiază de o strategie clară pentru dezvoltarea investițiilor zonale și pentru promovare externă, care să dea forță unui produs turistic inclus în acest obiectiv al nostru. Lipsește sprijinul autorităților centrale pentru dezvoltarea durabilă a unui capital turistisc unic în Europa. Este absent cadrul legislativ necesar pentru a schimba condițiile în care evoluează acest ecosistem turistic. Marea „strategie” de stat este încercarea de a obține un câștig minim prin
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
naturale, eventual pe tradițiile populare din zone precum cele din Maramureș și Bucovina? Specialiștii în politici publice consideră că atât timp cât serviciile sunt de slabă calitate, infrastructura deficitară, coordonarea fără viziune economică, precum și convingerea greșită că turismul poate trăi și fără sprijin financiar de la bugetul național este imposibil să obții încasări de miliarde de euro, asemeni statelor vecine, și să defilezi cu o ofertă turistică favorabilă țării fără o anumită normalizare sub aspectul performanței.
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
Consiliul Local Botoșani, a stârnit la această ediție polemici, disproporționate am spune, ceea ce va aduce noi dificultăți în continuarea tradiției acestui unic Premiu de poezie care înseamnă cu adevărat ceva în România. S-au decernat și Premiile Uniunii Scriitorilor, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, Minister care are la conducerea sa un om tânăr, energic, cu o pregătire intelectuală deosebită, Ionuț Vulpescu. Parlamentul a votat o lege care privește finanțarea echitabilă a revistelor de cultură, ceea ce adaugă un plus de speranță
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va întâmpla cu certitudine nu se prea știe în Balcani, pentru că structura proiectului este legată de interesele și de opțiunea politică
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis posibilitatea de a participa la cea mai mare piață unică din lume, cu toate oportunitățile derivate de aici
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor pentru aderare, iar pe de altă parte au demonstrat sprijinul statelor membre ale UE pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007, dată la care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
acțiunile guvernelor și organizațiilor internaționale, în parteneriat cu societatea civilă romă. Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale și de Est și de a combate comportamentele segragaționiste și discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naționale și instituții financiare), privați (organizații ne-guvernamentale internaționale și ong-uri), reprezentanți ai romilor. Iar la nivel concret, finanțarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naționale și alinierea
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
întâmpină încă multe dificultăți în combaterea discriminării și școlarizarea copiilor romi. Totuși, Deceniul Incluziunii a consemnat, la nivelul anului 2012 (când s-au făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra șomajului din rândurile etniei și în sprijinul acordat pentru construcția de locuințe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă” și ea pentru atingerea unor ținte în procesul de incluziune a romilor. Fără prea mult succes, însă. „În 2011, doar un sfert dintre romii cu vârste cuprinse
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
sau chiar 10% în cazul celorlalți cetățeni)”, arată un studiu al Fundației Soros. În fața unor asemenea lipsuri majore, realizările sunt puține și disparate, constând mai ales în programe de acordare de burse pentru studenți, de încurajare a păstrării tradițiilor sau sprijin punctual pentru educația copiilor. A reușit Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015 să schimbe în bine viața romilor, așa cum și-a propus? Din datele de mai sus, rezultă că prea puțin. De cealaltă parte, cu atât mai notabile sunt cazurile
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
moldovenești pe piața comunitară, care au ajuns la 62 la sută din volumul exporturilor Moldovei. Cele mai mari creșteri la exporturile în UE, de circa 29 la sută, le-au înregistrat producătorii de vinuri, care s-au bucurat de un sprijin special din partea autorităților europene, pentru depășirea dificultăților determinate de embargoul impus de Rusia la importul produselor agroalimentare și vini-viticole moldovenești. Posibilitățile de export sunt mult mai mari, dar deocamdată insuficient valorificate. De pildă, sortimente importante cu marca made în Moldova
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
de-a lungul anilor, fiind apreciată pentru abordarea echidistantă și cu o certă contribuție la reflectarea transformărilor ce au avut loc în România și zona Balcanilor, în regiune și în lume. Ca o recunoaștere a acestor strădanii jurnalistice, precum și a sprijinului acordat Diasporei românești în Europa, Academia Română, cel mai prestigios for românesc, a acordat publicației o importantă diplomă, „Distincția Culturală”. În acest fel s-a evidențiat contribuția continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluțiilor sociale și culturale, la
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-am dedicat o preocupare specială și constantă și în paginile revistei „Balcanii și Europa”. Editarea și distribuirea Suplimentelor au avut un larg ecou în Diaspora. Românii de peste hotare au remarcat sprijinul primit, mulțumindu-ne pentru atenția acordată și pentru implicarea în problematica lor.
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
sfera asigurării unei asistențe medicale de calitate la nivel național, comparabilă cu actul medical evoluat din Occident. Spitalele de urgență deveneau o necesitate în sistemul medical de intervenție pe care România era obligată să-l realizeze, beneficiind din plin de sprijin financiar european. Planul inițial cuprindea construcția a 28 de spitale de urgență, dotate cu tehnică și aparatură medicală de înaltă performanță. Proiectul a fost însă revizuit la puțin timp. Studiile făcute de specialiști au arătat că soluția cea mai bună
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
dintre țările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, popoarele cărora și-au afirmat prin sacrificii deosebite aspirațiile lor de integrare europeană”. „Mulțumiri pentru sprijinul acordat Ucrainei în Parteneriatul Estic, pentru faptul că România a ratificat prima Acordul de asociere a Ucrainei cu UE, pentru înțelegerile privind canalul Bâstroe, intensificarea traficului de frontieră, viitoarea redeschidere a zborurilor aeriene București-Kiev... Nimic despre sprijinul pentru comunitățile istorice
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
europeană”. „Mulțumiri pentru sprijinul acordat Ucrainei în Parteneriatul Estic, pentru faptul că România a ratificat prima Acordul de asociere a Ucrainei cu UE, pentru înțelegerile privind canalul Bâstroe, intensificarea traficului de frontieră, viitoarea redeschidere a zborurilor aeriene București-Kiev... Nimic despre sprijinul pentru comunitățile istorice românești din Transcarpatia, Cernăuți și Sudul Basarabiei. Nici o vorbă!” (Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”, organizație a românilor din regiunea Odesa)
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Parteneriat strategic Intrarea României, după 1989, în rândul statelor democratice a fost salutată cu căldură și susținută ferm de SUA. Stau mărturie vizitele oficiale efectuate la București de președinții Bill Clinton, în 1997 și George W. Bush, în 2002, precum și sprijinul american constant și substanțial acordat pentru accederea și intrarea României în NATO. O trecere în revistă a principalelor evenimente care marchează stadiul actual de dezvoltare a relațiilor bilaterale dintre România și SUA include momentul 1993, când România a redobândit „clauza
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
o piață cu dezvoltare rapidă”, punctează Cezar Iliu, reprezentant al Ministerului român al Economiei. De cealaltă parte, însă, antreprenorii - cei care sunt direct implicați în acest proces - consideră că ar trebui să speculăm oportunități din Orientul mijlociu sau America latină. În ce privește sprijinul statului, aceiași oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o listă cu întreprinderile cu potențial de a investi în străinătate „pe care să o aibă la el orice ministru român care călătorește, în orice întâlnire internațională”.
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
parte dintre copiii românilor studiază „Abecedarul”, așadar Limba română, iar alții „Limba moldovenească”. Această fragmentare care nu reflectă realitatea identitară a românilor este reclamată periodic de comunitățile românești și stă la baza unei solicitări din partea autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
restrâns. „Situația comunității românești, din păcate, nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit. Sunt probleme destul de importante”, adaugă oficialul român. În acest context, reprezentanții Guvernului de la București au legat, în cadrul discuțiilor cu omologii ucraineni, chestiunea drepturilor minorității românești de sprijinul pentru accesarea de către Ucraina a unor fonduri europene care să contribuie la dezvoltarea regională (grație României, regiunea Odesa obține peste 14 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte în Ismail), așadar sprijin reciproc pentru realizări concrete. „Am spus că dorim
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
cu omologii ucraineni, chestiunea drepturilor minorității românești de sprijinul pentru accesarea de către Ucraina a unor fonduri europene care să contribuie la dezvoltarea regională (grație României, regiunea Odesa obține peste 14 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte în Ismail), așadar sprijin reciproc pentru realizări concrete. „Am spus că dorim să deschidem un Centru cultural românesc la Ismail, pentru românii din sudul Basarabiei, din regiunea Odesa. Autoritățile de la Kiev s-au arătat deschise. Ține de ei să ne sprijine în acest sens
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
Universității din localitate. Acesta va funcționa ca un reper în procesul de extindere a prezenței limbii române în regiunea Odesa și de promovare a elementelor de cultură și civilizație românească. Activitatea Centrului va fi orientată, în principal, pe acordarea de sprijin pentru proiecte și programe de perfecționare în Limba română, ateliere tematice în domeniul istoriei, geografiei și civilizației românești, sesiuni de formare și familiarizare cu tematici ale Uniunii Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească și acțiuni de promovare a României
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
românești, sesiuni de formare și familiarizare cu tematici ale Uniunii Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească și acțiuni de promovare a României și a culturii românești. Accesul celor interesați de activitățile Centrului de Informare al României va fi gratuit. Sprijin pentru inițiative românești Statul român susține comunitatea românească din Ucraina, atât pe cea din Bucovina de Nord, cât și pe românii din Transcarpatia și regiunea Odesa, prin proiecte finanțate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
din fonduri europene, pentru dezvoltarea regiunilor, cu precădere în zonele în care există un număr semnificativ de etnici români. De exemplu, există posibilitatea de a se înființa pentru prima dată o grădiniță românească în orașul Cernăuți, de a se acorda sprijin pentru mass-media de limba română nu doar de către statul român, ci și de către cel ucrainean, în conformitate cu principiile reciprocității, există inițiative și continuări de proiecte culturale și de educație (în anul 2015, copii români din Ucraina au participat la programul de
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
Județene din județele unde elevii ucraineni studiază limba maternă, se organizează olimpiada de limba și literatura ucraineană, etapele județeană și națională, unde, pe lângă excursie și cazare, se oferă și premii pentru participanți și membrii comisiilor. În opinia mea, un alt sprijin important îl constituie parteneriatele încheiate între școlile cu predare în limba ucraineană și Uniunea Ucrainenilor din România, pentru programul ,,Școala Altfel”. Avem încheiate parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de limba și literatura ucraineană. Aici putem
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]