16,963 matches
-
a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar numele nu aparținea nimănui. Societatea Academică e o calitate, însemna că astea sunt preocupările noastre : academice. V.A. : Când ați pus piatra inaugurală, am fost și eu invitat. A.M.P. : În 1995, în primăvară. Cred că înscrierea oficială a fost mai târziu, dar în ’95, în primăvară, s-a ținut la Universitate, într-o sală foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost Gabriel Liiceanu, Andrei Pippidi, Andrei Pleșu, Zoe Petre, Sorin Vieru, Horia-Roman Patapievici, Ioan Popa de la ASE, adus de Stere Gulea, niște profesori de la Cluj, Mihai Șora, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, Ghiță Ionescu și alții. În general, lume foarte academică. Ideea inițială a fost că ceea ce facem noi e un fel de Academie alternativă, care va da premii și va face tot felul de lucruri de acest fel. După aceea, mare parte din acești foarte prestigioși mem‑ bri fondatori nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din acești foarte prestigioși mem‑ bri fondatori nu s-au implicat foarte mult. Dar s-au implicat diverși oameni mai tineri. Era deja în ’96 și prima noastră preocupare era cum să câștigăm alegerile. Și, atunci, primul program al Societății Academice din România n-a fost deloc unul academic. A fost un pro‑ gram cu care am fost în licee și i-am convins pe liceenii din ultima clasă, care votau pentru prima oară, să se ducă la vot și să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-au implicat foarte mult. Dar s-au implicat diverși oameni mai tineri. Era deja în ’96 și prima noastră preocupare era cum să câștigăm alegerile. Și, atunci, primul program al Societății Academice din România n-a fost deloc unul academic. A fost un pro‑ gram cu care am fost în licee și i-am convins pe liceenii din ultima clasă, care votau pentru prima oară, să se ducă la vot și să voteze schimbarea. Am folosit fotogra‑ fia aceea celebră
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Exact. Exemplul cel mai clar l-am avut la primele alegeri europene. Există niște grupuri internaționale aca‑ demice, care se uită la pozițiile asumate de partide pri‑ vind diferite politici. Trebuie să spun că între 2000 și 2004 cariera mea academică a explodat, pur și simplu, datorită unor granturi externe câștigate, în plus compe‑ tența mea a crescut extraordinar de mult. Eu, cu toate că am fost doi ani la Harvard, editând în România lucrările unor economiști și ale altor oameni de diferite
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din păcate, erau alte semne foarte-foarte clare, cum ar fi numirea protejatei ei, Daniela Andreescu, că puterea ei de decizie progresează. În ce mă privește, atunci hotărâsem că n-o să mai rămân în țară pentru că mi se făcuse oferta asta academică de la Berlin, iar în România nu aveam nici măcar dreptul să îndrum doctorate, deși aveam mai multe lucrări inter‑ naționale ISI ca ambele departamente de științe din București puse împreună. M-am spălat pe mâini sau așa am crezut, că, de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o lume în care să concurez onest cu ega‑ lii mei. Și toată viața am continuat să caut această lume în care să concurez cu egalii mei, dar am întâlnit-o foarte departe. Dacă aș fi crezut că-n sistemul academic româ‑ nesc - în care am întâlnit câțiva, dar mult prea puțini - putem construi o masă critică și că lumea s-ar asocia pentru competiție, nu aș fi plecat. Am încercat mult să fac ceva înainte să iau decizia asta. V.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu mineri, cu tractoriști și atunci m-am întrebat dacă eu chiar vreau să ajung aici. E adevărat că erau puse numele donatorilor pe stânga și pe dreapta : DaimlerChrysler, Bosch și diverși alți comercianți germani. Am mers, am ținut prezentarea academică - pentru că în asta constă un concurs acade‑ mic : mergi, ții o prezentare academică și, pe urmă, o comisie destul de mare... V.A. : V-ați ales tema ? Sau era una impusă ? A.M.P. : Spuneai pe ce lucrezi, oarecum pe profilul pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să ajung aici. E adevărat că erau puse numele donatorilor pe stânga și pe dreapta : DaimlerChrysler, Bosch și diverși alți comercianți germani. Am mers, am ținut prezentarea academică - pentru că în asta constă un concurs acade‑ mic : mergi, ții o prezentare academică și, pe urmă, o comisie destul de mare... V.A. : V-ați ales tema ? Sau era una impusă ? A.M.P. : Spuneai pe ce lucrezi, oarecum pe profilul pe care urma să predai. În afară de comisie, avea voie să asiste oricine și oricine
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
transformatoare a Europei“. Chiar așa se cheamă centrul lor de cercetare, are un titlu de manifest. Nu e o abordare științifică, îți arată cât de propagandiști deveniseră unii, că ajunseserăm să credem toți în minunea asta. Și ultima mea lucrare academică, publicată acum șase luni, se cheamă Revizitând puterea transformatoare a Europei, în care argumentez că această putere e mult mai mică decât s-ar crede. Ea este foarte puternică pe partea economică, de exemplu, prin atra‑ gerea de investiții. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Krasner (care era șeful de cabinet al Condoleezzei Rice) și Michael McFaul (care a fost, până foarte recent, ambasadorul Statelor Unite în Rusia, sub Putin), figuri marcante din tabăra a ceea ce se cheamă „promotori ai demo crației“. A fost un grup academic foarte influent care m-a adoptat, influent pentru că, evident, nu poți să faci promovarea democrației numai în plan pur acade‑ mic. Toți acești oameni au avut de-a face cu administra‑ ția și toți au fost tentați, mai devreme sau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
minoritară și apartenența la ea te marchează pe viață. Iar eu acest lucru l-am înțeles foarte bine, din cauza biografiei mele, și în acel an de discuții în acest grup am început să iau note pentru ceva între un jurnal academic și niște însem‑ nări de călĂtorie - și acesta e Antraxul. V.A. : Ce amintiri românești se puteau compara cu situ‑ ația din Orient ? A.M.P. : Eh, de exemplu, atunci când eu, femeie tânărĂ, m-am dus la Parlamentul României să explic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se chema Europa la 50 de ani. Ei au scos un volum la 50 de ani după crearea Uniunii Europene. Au fost 50 de europeni invitați să scrie câte un text de aniversare - erau texte foarte libere, nu erau texte academice. Și eu am scris un fel de scenariu, de fapt am scris o mică distopie. (Distopia este contrariul utopiei, adică este o lume organizată utopic la negativ, ca delirul unui paranoic.) În această distopie îmi imagi‑ nam Uniunea Europeană peste încă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91 din Deșteptarea, materialul „O glumă a lui Eminescu” de T.V. Ștefaneli, coleg cu poetul, Nicolae Iorga - schiță biografică de Ștefan Orășanu, „Un roman de Eminescu” (Geniu pustiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro bătălie cu nemții.” (vezi Deșteptarea lui I. Grămadă la capitolul reviste). Editor și proprietar era Societatea Academică Junimea, redacția și administrația în Cernăuți - Piața Unirii nr.3; apare sub conducerea unui comitet la 1 a fiecărei luni. Publicau: Simeon Reli, prof. Victor Morariu, Ovid Țopa, I. Iacoban, redactor responsabil era Ioan Hreniuc. În 1922 au apărut 11
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și tălmăciri în Aurora română, Amicul familiei, Candela etc. Constantin Morariu Casa care a adăpostit (18541927 ) Deșteptarea în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la Cernăuți între 1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil: Ioan Hreniuc. Se tipărea la Societatea Tipografică „Bucovina”, Cernăuți. * Deșteptarea Deșteptarea, foaie pentru luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
facultativ Cultura românească din Bucovina pentru clasele a IX-a și a XI-a, iar în nr.1718/1994 „Comunicatul Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române cu privire la limba română, sub titlul „Istoria nu poate fi ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Seminarului teologic .În 1833 se călugărește, primind numele de Andrei. A fost profesor de teologie la Karlowitz și Vârșeț . În 1848 este confirmat episcop. În 1850 primește titlul de baron,iar în 1871 e numit membru onorariu al Societății Academice Române. Meritele lui țin de emanciparea bisericii române în Ardeal. Sprijină înființarea de școli, este întemeietorul Astrei (1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Const. Morariu, I. CocirlăLeandru, A. Cotruș, T.Murășan, G. Vedeanu. Câteva teme: Istoricul și activitatea Academiei ortodoxe din Cernăuți”, „Privire generală asupra literaturii beletristice românești”, „Un odor din Mânăstirea Sucevița” ș.a. * Almanachul Literar pe anul 1903 era realizat de „Întrunirea academică română Bucovina”, la Societatea tipografică Bucovina, Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet de lectură și în fiecare familie românească”, adăugând: „Dațivă deci mâna dreaptă / Cu un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bumbac, V. Bumbac, S.V. Isopescu, V. Alecsandri, T. Bocancea, C. Morariu, A. Berariu, L.C. Rotopanu. Traduceri din: V. Funk, Lorenz de Stein, H.G. Bertrand. Cuprinde informații despre: „Genealogia dinastiei împărătești domnitoare în Austria”, Despre calendar și originea lui”, despre „Societatea academică România Jună” din Viena, „Despre istoricul fondului religionar gr.or. în Bucovina”, un „Episod din năvălirea turcilor și tătarilor în timpul lui Vasile Lupu în Moldova.” * Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drept de la Sorbona, unde, în 1913 obține diploma de licență în drept. Cantor la Capela română din strada Jean de Beauvais, își continuă studiile de drept și filozofie, se preocupă sistematic de limba și cultura franceză și râvnește la titlul academic de doctor în drept, titlu pe care, datorită războiului, îl obține în aprilie 1925. Întors în țară, după alte activități, devine sfetnicul cel mai apropiat și devotat al Patriarhului Miron Cristea, întâi secretar patriarhal, apoi director al Sf. Arhiepiscopii a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu numărul 2/septembrie octombrie 1937, devine organul Societății pentru Cultură și Literatură română, București, secția Cozmeni, Cernăuți. Serie nouă. Deșteptarea, gazetă pentru popor, redactată de un comitet, apare la Cernăuți la 15 noiembrie 1907, bilunar. Editor și proprietar: Societatea academică „Junimea”; redacția și administrația, Cernăuți, Piața principală nr.3. „O mână de tineri ne-am hotărât să scoatem o gazetă scrisă pe înțelesul țăranilor și să aducem lumină celor din întunericul de la sate.” Spunând cele de mai sus în „Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
punem jos această sarcină.” Așa s-a terminat cu gazeta scoasă de Ion Grămadă. Casa în care s-a născut Iracle Porumbescu la 1823 - tatăl lui Ciprian Porumbescu. (Din colecția iconografică a Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”) * În anul 1908, Societatea academică „Junimea” a editat o revistă populară foarte bună și foarte potrivită pentru nevoile culturale ale țărănimii. Conducătorul acestei reviste populare a fost regretatul Ion Grămadă, fecior de țărani din Zaharești, care în marele război de unire a poporului românesc a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru a se putea opune cosmopolitismului imperiului austriac.” Conducător, chiar de la înființare, în 1862, al Reuniunii române de leptură din Cernăuți, pe care a propus să fie transformată în Societate pentru cultură și literatură română în Bucovina, membru al Societății Academice Române, deputat în Dieta Bucovinei, dar și în Camera de la Viena, Alex. Hurmuzachi a avut ca obiectiv dezvoltarea relațiilor culturale cu românii din Regat, ziarul Bucovina fiind „un puternic focar al unității românești.” De fapt, cel dintâi periodic al românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]