10,949 matches
-
îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în ruginiul frunzelor moartea vânătorului Acteon. Poet inegal, banal în inspirația patriotică și în solidaritatea mitică cu strămoșii, C. se distinge în felul cum privește și admiră nudul feminin („Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
pe tracii care înstrună șirepii, Pe hipemolgii slăviți, băutorii de lapte, pe misi Care de aproape se bat și pe abii cei plini de dreptate.’’ Așa cum am arătat și mai înainte, abii cei plini de dreptate pe care Zeus îi admiră dar nu le urmează exemplul, îi găsim menționați și în poem, dar istoricii noștri nu știu ce rost are acest neam, deși le-o spune foarte clar Philostratus în scrierea sa despre Ciclul epic. Populațiile care refuzau să ia parte la campaniile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
doar în parte, cea dintre 1976-1987, dosar nr. 23), s-a produs și apropierea mea de Constantin Noica. O relație și ea profund, iremediabil și inevitabil ambiguă, să recunoaștem. Nu este vina noastră. Pe de o parte, mă atrăgea și admiram sincer unele cărți și acțiunea sa culturală, paralelă și, implicit, de rezistență, la care voiam între onformism și libertate să particip. Pe de alta, discipol însă nu eram și nici nu puteam fi. în nici un fel. Orientarea mea ideologică liberală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Națiunilor, Mihai Ciucă, Tuberculoza și mijloacele de combatere, I. Iacubovici, Despre cancer, S. Sanielevici, Geneza mecanicii moderne 88. Spațiile de desfășurare a evenimentelor culturale au impresionat adesea vizitatorii. O cronică a turneului întreprins de grupul muzical bucovinean "Ciprian Porumbescu" consemna: "Admirăm aula, grandioasa sală de muzică, biblioteca: e un confort de care nici nu visează liceul Ștefan cel Mare din Suceava"89. Liceul Laurian și-a îndeplinit rolul formator și prin biblioteca proprie sau prin cele înființate și conduse de elevii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră. Articolele sale politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate cu peniță ascuțită, aplombul fanteziilor parodice, coloritul discursului, agrementat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și realitatea. Nu există adevăr decît în realitate. Nu există realitate în afara adevărului! Singura problemă a acestei societăți este existența persoanelor machiavelice, dar ele pot fi ținute sub control printr-o lege Cincinnatus. Romanii din marea epocă republicană descoperiseră și admiraseră înțelepciunea lui Cincinnatus, acest dictator numit pentru a-i în-vinge pe Ecvi și care, după ce obține o victorie rapidă, își găsește plugul la timp pentru a obține o recoltă bună. Dacă li se spune oamenilor politici: Nu veți avea decît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prezentabil, agreabil, convivial, pregătit să facă jocul ipocrit al cadrelor zîmbitoare, să fixeze comercial atenția publicului și să atingă vreo coardă sensibilă a juriilor. El e mai degrabă o combinație între Johnny Halliday și Bret Easton Ellis (pe care îl admiră, desigur), un scriitor rock, considerat moștenitor al generației Beat în Franța, poate cel mai citit si mai contestat în același timp, urît și seducător, veșnic îmbrăcat cu un bluzon de piele, deși, dacă stai să-l asculți, e mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prin cele cinci simțuri" mai întîi! Fiecare narator poate fi oricine! Fiecare cititor este un narator al cărții! Dialoguri pariziene Sunt doi monștri sacri ai literelor franceze, din aceeași generație cea de dupa al Doilea Război Mondial, se citesc și se admiră dintotdeauna, dar nu s-au cunoscut pînă acum cîteva zile, deși s-au întîlnit întîmplător pe stradă, pe lîngă parcul Luxembourg, dar timizi cum nu mai știu să fie tinerii condeieri de azi, nu au îndrăznit să se abordeze. Uităm
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ironie paradoxală, universală, infinită și instabilă, și atunci, scriitura înălțată la rangul de "principiu autonom, devine destin" (Ispita de a exista). Cioran a izbutit, în cele din urmă, o desprindere de real, nu în sensul detașării budiste pe care a admirat-o și invidiat-o, fără a o putea însă practica -, ci în sensul unei eliberări de contingent prin riscanta transmutație a verbului. Dar Scitul leneș, rătăcit în spațiul mental al plictisului eliptic, e conștient de fragilitatea acestui demers, care forțează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un fel de model pe care ar trebui să-l respecte și la înălțimea căruia nu reușește să se înalțe; imaginea ideală de sine îl bîntuie, fără să se poată apropia de ea altfel decît prin intermediul personalităților pe care le admiră, precum Henri Michaux, Samuel Beckett, Paul Valet, Benjamin Fondane etc. E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Valet, Benjamin Fondane etc. E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la el latura incisivă, crispată, "inumană", exploziile și ricanările sale, umorul său sfîșiat, vocația sa de convulsionar și de gentleman. (Michaux ou
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
punctul său determinat? Care este limita sa? Care este forma sa? Evident, infinitul. Fraternitatea, în definitiv, consistă în a face un sacrificiu pentru altul, a munci pentru altul. Când ea este liberă, spontană, voluntară, o pot concepe și o aplaud. Admir cu atât mai mult sacrificiul cu cât este mai întreg. Dar când se pune în sânul societății acest principiu, că Fraternitatea va fi impusă prin lege, adică, în franceza obișnuită, că repartiția roadelor muncii va fi făcută pe cale legislativă, fără
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceasta trebuie să trăim din muncă. În acea societate mijloacele de subzistență erau întemeiate pe sclavie și prădălnicie; în aceasta ele sunt întemeiate pe industria liberă. Societatea romană s-a organizat ca o consecință a principiului său. Ea trebuia să admire ceea ce o făcea prosperă. Acolo trebuiau numite virtuți ceea ce aici numim vicii. Poeții săi, istoricii săi trebuiau să exalte ceea ce aici noi trebuie să disprețuim. Înseși cuvintele libertate, ordine, justiție, popor, onoare, influență etc. nu puteau să aibă la Roma
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
maestru; ex ungue leonem. Imediat s-a grăbit să aducă la lumină acest diamant, pe care îl considerase inițial o simplă bucată de cuarț. Articolul a apărut în numărul din octombrie 1844 și a obținut un succes total. Toată lumea a admirat această argumentație strânsă și incisivă, acest stil sobru, elegant și spiritual. Jurnalul economiștilor a cerut noi articole acestui debutant, care tocmai s-a plasat dintr-o dată printre maeștri, și mai mulți membri ai Societății de economie politică, mai ales domnii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
set de persoane. Simpla existență a unei externalități nu este un argument pentru ca statul să ocupe o anumită activitate economică sau să disloce alegerile private. Hainele la modă și buna îngrijire generează o mulțime de externalități pozitive, căci ceilalți îi admiră pe cei bine îmbrăcați sau îngrijiți, dar acesta nu este un motiv pentru a da alegerea furnizării de haine sau îngrijirea pe mâna statului. Grădinăritul, arhitectura și multe alte activități generează externalități pozitive asupra celorlalți, dar oamenii tot depun eforturi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
, revistă apărută la București din 1 mai 1922 până în septembrie 1927, editată de Asociația Junimii Evree. În Cuvântul înainte se precizează că revista va contribui la „a cunoaște poporul nostru, a-i admira faptele trecute”, punând accentul pe rolul tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască din România, iar semnăturile aparțin exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
poți să-l programezi chiar cu un sfert de oră mai devreme. Pleacă mai devreme cu zece minute decât de obicei, mai ales dacă vremea este urâtă sau dacă știi că obișnuiești să te mai oprești pe drum pentru “a admira peisajul”. Ai grijă să nu devii “întârziatul clasei sau al grupului”. E neplăcut să-ți ceri mereu scuze sau să întrerupi prea des activitățile celorlalți. Tu ai stabilit împreună cu părinții tăi un program zilnic pe care să-l respecți? Dacă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
locurile. Aici uimirea mi-a fost și mai mare. Nu credeam că poate exista așa ceva: un monument de arhitectură interioară; catifeaua roșie a scaunelor pune în evidență picturile și sculpturile aurite. Cu siguranță e nevoie de o zi întreagă să admiri și să înțelegi: plafonul este pictat în culori pastelate și ilustrează nimfe și îngeri. În mijloc se află un candelabru din cristal de Veneția cu 109 becuri, ce luminează feeric sala împreună cu 1418 lămpi electrice. Până să ajung aici văzusem
Sfera by Briciu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93592]
-
și scopurile acțiunii, bazată pe ceea ce Weber numea zweckrationalem Handeln (acțiune rațională instrumentală). Partea prescriptivă a conceptului este similară cu conceptul tradițional de raison d'état, așa cum a fost el formulat de Friedrich Meinecke, un istoric pe care Morgenthau îl admira și a cărui definiție a acceptat-o ca fiind analogă cu a sa: ""Rațiunea" unui stat constă în a fi conștient de sine însuși și de mediul său propriu și în a deriva din această cunoaștere maximele acțiunii [...] Pentru fiecare
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cui să se alăture în ceea ce Raymond Aron a numit "dialogul dintre Clausewitz și Lenin": "[Clausewitz] nu pune în discuție noțiunea de bine comun (sau de interes național, în limbajul actual) [...] Lenin i-a replicat lui Clausewitz, pe care îl admira, că într-o societate a claselor nu poate exista bine comun. Acțiunile externe ale statelor exprimă interesele unei clase sau alteia. Mi se pare că evenimentele ce s-au desfășurat înce-pînd cu revoluția din 1917 contrazic versiunile extreme ale ambelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
culmea ce valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place această panoramă Întinsă și frumoasă! De câte ori mă cheamă S-admir ăst amfiteatru cu splendide colori Ce farmecă vederea la mii de călători!... O barcă când mă duce în sus și jos pe valuri, Îmi place să contemplu mulțimea de furnaluri Al căror fum se-nalță în limpedul eter Ca fumul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în cercul vostru strimt Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Capitolul XIV MARII PROZATORI ION CREANGĂ Din întîia promoție a ruralilor, Ion Creangă (1837-1889) este figura cea mai proeminentă. În chip curent se admiră în opera acestui humuleștean farmecul dialectal, limba privită ca un adaos de frumusețe. Lucrul este exagerat, deși nu se poate contesta plăcerea rezultată din folosirea unui limbaj plin de moliciune, de altminteri cu o desăvârșită moderație, indiciu de tact artistic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
folosirea unui limbaj plin de moliciune, de altminteri cu o desăvârșită moderație, indiciu de tact artistic. Ca și Caragiale, Creangă e un dramaturg deghizat în prozator, un monologist, și limba sa e de fapt limba eroilor. Și obiceiul de a admira la povestitor puterea "de a crea tipuri vii" este nejustificat. Întrucât privește Amintirile și Moș Nichifor Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles, superioară modestelor lui merite. Era mai degrabă un gazetar care răspundea nevoii de atitudine a publicului. Naționaliștii admirau campania lui în favoarea țărănimii, antisemitismul său, în vreme ce evreii, trecând peste amănuntul că I. Nădejde era numit Perciunus internaționalis, constatau cu satisfacție că poetul se preocupă de "vieață" (e titlul unei reviste vlahuțiene), de soarta proletarilor. Ion se duce, în cutare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înțelege să cultive fără stânjenire "fluxul amintirilor" și, gidian, să respecte autenticul în jurnale în care pretinde a nu modifica nimic din cursul amintirii, mergând până la a compune în corecturi și a dubla textul cu note în subsol. De aceea admiră pe Proust: "Corecturile lui Proust, despre care a apărut un volum întreg, sunt într-adevăr turburătoare". Romanele nu le scrie romancierul. Acesta apelează la eroi "fără talent", rugîndu-i să povestească "net, la întîmplare, totul ca într-un proces-verbal", sau colectează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]