10,793 matches
-
stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Paradoxul decadent al acestui "monstru delicios", nimfeta, lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară calitatea sa sacră, rituală. Privirea litificată și cosmetica flamboiantă transformă chipul Salomeei într-o mască a seducției, tematizarea privirii apare ca un reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
6 miliarde de oameni pe planetă și totodată 6 miliarde de căi spre fericire, aprecia Stefan Klein (2006), una dintre aceste căi, primită prin informația ereditară fiind susținută de activitatea de consumator: consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Calkins. Acesta Înțelegea prin atitudine un gen de relații fundamentale ale Eu-lui cu obiectele sau fenomenele din mediul Înconjurător (de exemplu, receptivitatea, activitatea, simpatia, egoismul etc. Mai târziu, Calkms s-a folosit de traducerea termenului german Bewusstseinslagen pentru anumite stări afective, precum așteptarea sau siguranța. O contribuție importantă În studierea atitudinilor a avut-o renumitul psiholog american L. L. Thurstone. Afirmând că atitudinile sunt pozitive sau negative, acesta abordează pentru prima dată problema estimării și măsurării atitudinilor. Inovațiile sale metodologice au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității (bun-rău, curat-murdar) cu privire la caracteristicile unui obiect (apud Jhaw și Wright, 1967); b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca o predispoziție de comportare coerentă Învățată În timp, omportare În relație cu o clasă dată de obiecte; c) definiții care accentuează pe componenta comportamentală. Astfel, G. W Allport 1991) arată că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea (afilierea), evitarea etc. Când obiectul atitudinii Înlesnește atingerea scopului acest obiect
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
negativ În măsura În care obiectul atitudinii este considerat ca inhibând sau deranjând atingerea scopului. Dacă există un număr mai mare de concepții sau convingeri privind Înlesnirea sau Împiedicarea atingerii scopului prin acel obiect atitudinea față de el va fi mai puternică. Această reacție afectivă de evaluare va fi cu atât mai intensă cu cât scopul e mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere pozitivă (de exemplu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinea prietenoasă, de simpatie etc), apropiere negativă (atacul, bruscarea, Îmbrâncirea), evitarea negativă (repulsia ori teama) și evitarea pozitivă (de exemplu, acceptând despărțirea sau singurătatea atunci când acestea plac unei persoane dragi). Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen bipolar. Atitudinile variază În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o atitudine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen bipolar. Atitudinile variază În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o atitudine determinată poate avea față de obiect o reacție favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
O a doua interpretare este bazată pe șirul de rezultate fără autoritate obținut prin răspunsuri neconcludente. Aceasta Însemnă că la subiectul care posedă asemenea rezultate nu s-au Închegat atitudini clar definite față de obiect. Valoarea negativă a atitudinii indică reacții afective negative, reacții care dau naștere la răspunsuri de apreciere negativă sau evitare negativă cum ar fi reacția ofensivă și respectiv repulsia, În timp ce valoarea pozitivă a atitudinii indică reacții afective pozitive care dau naștere la răspunsuri de apropiere pozitivă și evitare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini clar definite față de obiect. Valoarea negativă a atitudinii indică reacții afective negative, reacții care dau naștere la răspunsuri de apreciere negativă sau evitare negativă cum ar fi reacția ofensivă și respectiv repulsia, În timp ce valoarea pozitivă a atitudinii indică reacții afective pozitive care dau naștere la răspunsuri de apropiere pozitivă și evitare pozitivă. In ceea ce privește puterea sau forța cu care cineva Își exprimă reacția față de obiect, se poate Întâmpla ca două persoane să aibă atitudini favorabile față de un obiect oarecare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoane să aibă atitudini favorabile față de un obiect oarecare și totuși ele să se deosebească prin forța cu care-și susțin atitudinile, prin forța defensivă de schimbare a atitudinii lor. Acest aspect este denumit intensitatea atitudinii și reflectă forța reacției afective. Intensitatea și direcția atitudinii, deși par asemănătoare din punct de vedere al conținutului, sunt totuși parametri diferiți ai calității (valorii) ei. Intre intensitatea și direcția (orientarea) atitudinii apare o corelație: cu cât ne depărtăm de zero În direcția polilor cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se exprimă În selectivitatea reacțiilor („vreau nu vreau", „Îmi place nu-mi place" etc.) În raport cu persoanele din ambianță, față de jocuri etc. La Început, atitudinile se caracterizează printr-o mobilitate situativă, printr-o variabilitate rapidă În contraste sub influența unei stări afective trecătoare. Atitudinile apar contopite intim cu faptele, cu reacțiile copilului. Disocierea Între gest, comportare și dispoziție psihică, Între componenta externă și cea internă nu este Încă vizibilă. Opiniile și atitudinile nu se formează independent de celelalte fenomene ale conștiinței (reprezentări
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și consecvență În comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor individului față de obiectele mentale pre care atitudinea este orientată. Potrivit lui Rosenberg și Hovland, termenul "afect" se referă la răspunsuri emoționale, [ar și la activitatea sistemului nervos simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât și elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât și elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele obscure ale unor tensiuni instinctive (biologice). Componentele cognitivă și afectivă ale atitudinii sunt acelea care determină conștientizarea și semnificația raportului subiect-obiect; prin intermediul elementelor cognitive, subiectul cunoaște obiectul, iar prin cele afective Îl apreciează, Îl evaluează, Îl valorizează. Latura afectivă și cea cognitivă sunt, deci, inseparabile, deși distincte. Ele sunt inseparabile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]