10,866 matches
-
oamenii, iar altele sunt dobândite prin învățare, imitație și chiar convenționalizare. Afectivitatea este trăită în plan subiectiv ca o vibrație concomitent organică, psihică și comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de proveniență organică și afectele); complexe (emoțiile curente, emoțiile superioare, dispozițiile afective) și
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de proveniență organică și afectele); complexe (emoțiile curente, emoțiile superioare, dispozițiile afective) și superioare, (sentimentele și pasiunile
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de proveniență organică și afectele); complexe (emoțiile curente, emoțiile superioare, dispozițiile afective) și superioare, (sentimentele și pasiunile).
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de proveniență organică și afectele); complexe (emoțiile curente, emoțiile superioare, dispozițiile afective) și superioare, (sentimentele și pasiunile).
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de proveniență organică și afectele); complexe (emoțiile curente, emoțiile superioare, dispozițiile afective) și superioare, (sentimentele și pasiunile).
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
Esenin. În perioada postbelică, influența lui Esenin s-a resimțit în poeziile lui Mircea Dinescu, ale lui Ioan Alexandru și ale lui Adrian Păunescu. Lirica sa este contemplativă, de expresie modernă, caracterizată prin imagism și o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocarea miturilor vechi păgâne și creștine, de la nostalgia satului până la fronda față de formele civilizației orașului: Proza: Apărută în traducere românească la Societatea „Adevărul” S.A., în anul 1992, Serghei Esenin - „Văgăuna și alte scrieri
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
Sănătății. O relație importantă, în plan profesional, este acea interacțiune care se stabilește între medic și pacient. Cele mai multe vizite la medic se fac pentru diagnostic, tratament și remedii farmacologice, dar, de multe ori pacienții merg la cabinetul medical pentru probleme afective și sociale.Cercetările mai vechi au arătat ca oamenii s-au îndreptat spre un „medic al familiei” căruia îi aduceau la cunoștință probleme emoționale, sociale, personale, dar și medicale; „medicul de familie” trebuind să se ocupe că un terapeut și
OPTIMIZAREA RELATIILOR MEDIC-PACIENT by Cociorva Alina, Popovici Anca () [Corola-other/Science/84271_a_85596]
-
nașterea lui Mihai Eminescu" de către Președintele României, pentru promovarea operei eminesciene în plan universal; ... ""Poate ar trebui să ne mulțumim, în motivarea poziției anticomuniste, cu două observații simple, elementare: această ideologie utilizează sistematic, pe plan intelectual, minciuna, iar pe plan afectiv, ura și invidia. Așadar în ceea ce privește cele două funcții esențiale ale psihicului omenesc - intelectul și afectivitatea - ea se situează în opoziție cu valorile centrale ale fiecăruia: adevărul și dragostea. Iar aceasta ar putea fi de ajuns"" (, "Timpul ce ni s-a
Annie Bentoiu () [Corola-website/Science/307293_a_308622]
-
minciună se consideră o acțiune intenționala de declarare a unei stări modale necomfirmabile sau imediat (ori ușor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau a crea o anume stare intelectiva, socială ori afectiva care servește într-un fel sau altul mincinosului. Deși minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare și de neiertat, se pot totuși identifica și minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsă de informare, de înțelegere
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
deosebiri de performanță și calitate umană între indivizi, grupuri de indivizi sau mari colectivități umane. Această minciună de tip social (care poate fi adesea orientată rasial sau cultural) caută să introducă diferențe de valoare între oameni sub raport conceptual sau afectiv și să motiveze orice acțiuni discriminatorii aplicate și aplicabile celor indezirabili. Acest tip de minciună segregantă, construită pe baza pretinsei diferențe de calitate dintre subiecți, a declanșat în decursul istoriei numeroase conflicte sociale mai mici sau mai mari, a întreținut
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
alte caracteristici ce depășesc norma socială curentă. Pentru această categorie de copii s-a proiectat sistemul de educație de excelență, sau educația copiilor supradotați. Dezvoltarea capacităților umane se face pe mai multe componente: intelectuală exprimată prin diverse forme de gândire, afectivă și emoțională, spirituală, socială, interpersonală, intrapersonală, artistică, kinestetică, senzitivă, de empatizare cu mediul natural și altele. Pe fiecare componentă de dezvoltare a capacităților există însă etape de dezvoltare ce corespund complexității gândirii la un moment dat.<br> Aceste etape se
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
individual și colectiv, ele oferind individului și societății metode din ce in ce mai performante de a înțelege realitatea că macro mecanism fenomenal-cauzal și a o utiliza pentru optimizarea calității vieții. Acestea se transmit între generațiile succesive de indivizi, ele putând particulariza informațional și afectiv personalitățile, le pot dărui diferite tendințe implicante și diferite posibilități de a pune și rezolva probleme fundamentale. Spre exemplu religiozitatea se poate trata că tendința sufletească și intelectiva creată de meme specifice, religia cuprinzând un ansamblu complex de raportări ale
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
servindu-le pentru a construi scenarii literare, picturi, sculpturi, opere muzicale, sau pentru a face diferite evaluări asupra aspectelor realității. Astfel putem generaliza conceptul de imagine mentală, ca produsul activării unei zone din memoria noastră și pătrunderea subtil intelectivă și afectivă într-un fragment din trecutul nostru. Diferiți oameni au diferite performanțe în a construi imagini mentale, spre exemplu pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându-le apoi
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
mai multor zei, în funcție de religia la care se referă. Utilizarea informală a credinței este destul de răspândită, incluzând încrederea sau credință fără dovezi. Anumiți critici au argumentat că aceasta se opune rațiunii. Credință poate fi o atitudine dinamică, conceptuală, religioasă sau afectiva, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva, definește relația individului
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului. În sens afectiv a crede înseamnă a dori cu intensitate, a dori și speră implicat emotiv, ca ceva să se întâmple sau să nu se întâmple. Credință afectiva determina o intensă legătură sufletească și declanșarea de acțiuni orientate spre declanșarea sau evitarea desfășurării
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului. În sens afectiv a crede înseamnă a dori cu intensitate, a dori și speră implicat emotiv, ca ceva să se întâmple sau să nu se întâmple. Credință afectiva determina o intensă legătură sufletească și declanșarea de acțiuni orientate spre declanșarea sau evitarea desfășurării situației dorite sau respinse. Credință că atitudine religioasă este mai complicat de surprins conceptual. Credință religioasă vizează convingerea în existența unei supra persoane sau puteri
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
vizează convingerea în existența unei supra persoane sau puteri conștiente capabilă să facă atât universul cât și omul cu toate calitățile și limitele primite. Uneori credință religioasă poate fi caracterizată că un subtil amestec de încredere și așteptare rațională și afectiva, legată de o persoană cu calități deosebite, un obiect cu caracter sacru sau un eveniment sacru. Partea rațională a credinței religioase exprimă convingerea credinciosului în posibilitatea existenței sau apariției unui obiect, acțiune, individ sau însușire umană, depășind posibilitățile omului mediu
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
de pază: medie Riscul de a speria oile: ridicat Tendință de lătrat: medie Ușurință la transport: ridicată Nivel de agresivitate: mediu Compatibilitate cu alte animale: medie Compatibilitate pentru copii: ridicată Caracter general și temperament: Westie sunt caractere obraznice, încrezătoare și afective. Sunt alerți și curajoși putând fi buni câini de pază. Pot fi de asemenea vicleni și încăpățânați dar sunt loiali total familiilor lor. Sunt parteneri de joacă excelenți pentru copii atât în casă cât și în exterior pentru că se pot
West Highland terrier () [Corola-website/Science/308240_a_309569]
-
și control sistematic al stărilor mentale și gestuale ale subiectului iar prin intermediul schimbărilor produse în subiect sunt schimbate în mod determinat și componentele realității. 4-Construcția conceptelor, fiecare explicitând familii de invariante obiectuale, dinamice, relaționale sau caracterizante, aplicabile realității. 5-Geneză stărilor afective prin care subiectul aloca valori lumii și persoanei, se atașează emotiv de ele, își propune scopuri și lupta să le atingă. Afectivitatea este funcția umanizantă, prin intermediul ei omul socializează, creează grupuri de interese, acțiuni, colaborări și relații intime, își exprimă
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
și poate alege și parcurge altă, păstrând mereu posibilitatea desprinderii de aceasta. Principala proprietate creativă a minții este construcția conceptelor, a agregatelor informaționale reflectând segmente de realitate sau persoană. Conceptele discern proprietăți structurale, corelante, calitativ sau cantitativ operante, sau descriptiv afective. Prin concepte individul modelează realitatea sau se autodefinește modal. Autodefinirea presupune reprezentarea de sine fizică, reprezentarea conceptuală, particularizarea intenționala și afectiva. Un subiect autodefinit se situează în realitate, se conștientizează autosituant, se orientează interactiv în ambient, isi identifica și rezolva
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
agregatelor informaționale reflectând segmente de realitate sau persoană. Conceptele discern proprietăți structurale, corelante, calitativ sau cantitativ operante, sau descriptiv afective. Prin concepte individul modelează realitatea sau se autodefinește modal. Autodefinirea presupune reprezentarea de sine fizică, reprezentarea conceptuală, particularizarea intenționala și afectiva. Un subiect autodefinit se situează în realitate, se conștientizează autosituant, se orientează interactiv în ambient, isi identifica și rezolva scopurile și atribuie valori lumii și persoanei.
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
a este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică. Definirea sa este un demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective cuprinse de acest termen. a se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d. O nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși definiția ei
Dragoste () [Corola-website/Science/306595_a_307924]
-
că îndrăgostiții nu mai pot gândi normal (stare de drogare). Din statistici s-a observat că cea mai crescută rată a divorțurilor este după patru ani de căsnicie. Cercetătorii Universității Chicago susțin că au descoperit regiunea cerebrală responsabilă de deciziile afective. Dragostea este definită drept o stare conștientă, intensă și de durată de uniune cu o altă persoană, iar dorința sexuală ar fi caracterizată drept o stare de scurtă durată orientată spre obținerea plăcerii. Plecând de la această diferențiere, cercetătorii consideră că
Dragoste () [Corola-website/Science/306595_a_307924]