13,008 matches
-
Mășcăteni și Tudor Vladimirescu. Șesul Jijiei, ca și al celorlalte văi mai mici, precum și terasele râului cu același nume, au fost locuite de diverse comunități umane, începând din neoliticul timpuriu și până spre sfârșitul Evului Mediu, fapt atestat de descoperirile arheologice din anul 1955 ale echipei conduse de Nicolae Zaharia. În ceea ce privește atestarea documentară a satelor, se poate stabili că primul sat existent pe teritoriul actual al comunei Albești a fost satul Jumătățeni, înglobat actualmente în satul Jijia. Acest sat este menționat
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
între Pârscov și comuna Berca. Din 1968, comuna Pârscov face parte din nou din județul Buzău. Nouă obiective din comuna Pârscov sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice. În situl de la Bădila, aflat la 2 km nord-vest de școala din sat s-au descoperit o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (secolele al II-lea-al IV
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
pe locul său rămânând doar vii și terenuri agricole, precum și o singură clădire nefolosită pe marginea șoselei DN2. Cinci obiective din comuna Zărnești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, patru ca situri arheologice și unul ca monument de arhitectură. Monumentul de arhitectură este conacul Marghiloman din centrul satului Fundeni, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
situri arheologice și unul ca monument de arhitectură. Monumentul de arhitectură este conacul Marghiloman din centrul satului Fundeni, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) descoperită în vatra satului, între șoseaua județeană și râul Câlnău. La Vadu Sorești se află celelalte trei situri arheologice. Cel de la „Șumurdoaia” cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) descoperită în vatra satului, între șoseaua județeană și râul Câlnău. La Vadu Sorești se află celelalte trei situri arheologice. Cel de la „Șumurdoaia” cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea); al doilea, aflat tot pe dealul Șumurdoaia, reprezintă o altă necropolă din aceeași epocă; cel din luncă, aflat în marginea de
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Pietroasele (reședința) și Șarânga. Se află în zona Dealului Mare, întinzându-se pe versantul sudic al dealului Istrița și puțin în câmpia piemontană de la poalele acestuia. În 2002, comuna avea 3. Comuna este un cunoscut centru al mai multor situri arheologice, fiind descoperite o cetate dacică la Gruiu Dării (lângă Pietroasa Mică), un castru roman la Pietroasele, precum și un celebru tezaur gotic. Cele șase sate care o alcătuiesc au apărut după secolul al XVI-lea, pe pământurile moșnenilor și boierilor din
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,18%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între 1892-1902 afirmă că ar fi urmele
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al comunei îl constituie cișmelele de piatră, una din acestea fiind clasificată ca monument istoric, alături de numeroasele situri arheologice din comună, de clădirea stațiunii de cercetare în viticultură și de mai multe cruci de piatră din diverse puncte. Începând cu anul 2008, în luna septembrie, în preajma culesului viilor, ANTREC România organizează la Pietroasele „Sărbătoarea Tămâioasei”, care include un concurs
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
sa plină cu statui din piatră albă se află foarte aproape de locul marcat ca fiind cel al descoperirii tezarului de la Pietroasele. Prima școală înființată aici datează din anul 1915, primul învățător fiind Al. Nestor. În comuna Pietroasele se află situl arheologic de interes național din vatra satului Pietroasele și din zona primăriei, cunoscut pentru castrul și termele romane din secolele al IV-lea, ca și prin necropola și așezarea civilă din aceeași perioadă aparținând culturii Cerneahov. În rest, în comună există
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
ca și prin necropola și așezarea civilă din aceeași perioadă aparținând culturii Cerneahov. În rest, în comună există unsprezece alte obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: cel de la „Vâjâietoare” de la Clondiru de Sus; cel de la Dara (o necropolă și o așezare din epoca migrațiilor cultura Cerneahov); necropola din epoca migrațiilor de la stațiunea viticolă din Pietroasele; situl de la Gruiu Dării (ce cuprinde, printre altele, o așezare fortificată
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
și ganglionii spinali, nervii periferici, după ieșirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu mușchii scheletici (reprezintă sistemul nervos periferic). Termenul de """" a fost introdus de anatomistul englez Thomas Willis. Primele indicații asupra unor încercări de tratamente "neurologice" rezultă din descoperirile arheologice". Aproximativ cu 10.000 de ani a.Chr. au fost efectuate trepanații craniene. Deschiderea cutiei craniene este singura dovadă a unei metode de tratament, pentru că modificările osoase se pot constata și după mii de ani. Întrucât s-au observat procese
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Curcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice, toate trei în zona satului Sălcioara o așezare din perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea-I
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
scop comercial zona. În schimb, primul ministru John A. Macdonald a delimitat zona cu apele termale că și rezervație protejată, care mai târziu a fost extinsă, incluzând Lake Louise și alte zone, întinzându-se spre nord către Columbia Icefields. Dovezile arheologice găsite la Vermilion Lakes (prin metoda carbon 14) datează primele activități umane în Banff la 10,300 B.P.B.P. [5]. Înintea contactului cu europenii, nativii, incluzând Stoneys, Kootenay, Tsuu T'ina, Kainai, Peigans, si Siksika, erau prezenți în regiune, vânând bizoni
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]
-
vedere istoric, apariția actualei așezări nu este atestată în niciun izvor. Istoricii și arheologii au scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizațiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidență unele vestigii mezolitice în zona Ploiești-Vest și a unor așezări neolitice în zona Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Pe baza datelor de care dispun, specialiștii apreciază că primele manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează de acum aproximativ 40.000 de ani. Epoca pietrei este bine reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. Încă înainte de anul 2.000 î.Hr. și până în secolul I î.Hr., pe teritoriul României de astăzi, pe atunci Dacia, sunt evidențiate de izvoarele arheologice și istorice diferite uniuni de triburi tracice, daco-getice, mai importante fiind cele de sub conducerea Regelui Charnabon (sfârșitul sec. VI î.Hr. - începutul sec. V î.Hr.), a Regelui Dromichaites (sfârșitul sec.IV î.Hr. - începutul sec. III î.Hr.), precum și a regilor Oroles și
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
cnezatele și voievodatele, ca formațiuni prestatale românești. Existența reală a celor mai timpurii "ducate" menționate în lucrarea "Gesta Hungarorum", anume cele ale "ducilor" Gelu, Glad și Menumorut, nu a putut fi confirmată de nici-o altă sursă și nici de studiile arheologice sau paleografice, astfel că menționarea lor pe hărți istorice este incertă.Totuși, istoricul și academicianul I. A. Pop si savantul E. Sayous admit că voievodatului românesc al lui Gelu a existat și a continuat să existe sub Tuhutum, Horca și
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș, "Roșcani, file de istorie", Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia cercetării arheologice exemplare a localității Roșcani, Dr. Sabin Adrian Luca, "Roșcani - cercetări arheologice", Editura Emia, Deva, 2004. De asemenea, aprecierea publică pentru contributiile sale în domeniul preocupărilor stiințifice și ale scrisului s-a concretizat în Premiul APLER pe anul 2001 pentru cartea
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș, "Roșcani, file de istorie", Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia cercetării arheologice exemplare a localității Roșcani, Dr. Sabin Adrian Luca, "Roșcani - cercetări arheologice", Editura Emia, Deva, 2004. De asemenea, aprecierea publică pentru contributiile sale în domeniul preocupărilor stiințifice și ale scrisului s-a concretizat în Premiul APLER pe anul 2001 pentru cartea de știință, Premiul special ASLA la Salonului de carte, Oradea, 2002
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
datata la 17/18 februarie 3102 îen. Totuși, după datarea și explicațiile lui din "Învățătură sacra", această dată marchează trecerea la și nu la Kali Yuga, care conform acestui calcul începe undeva în jurul anului 700 îen. Această datare corespunde descoperirilor arheologice care plasează existența lui Krishna și războiul Mahabharata undeva între anii 1500 îen și 500 îen.
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. Începând din anul 1970, biserica ștefaniană și paraclisul lui Simion Movilă au fost administrate de Mitropolia Moldovei și Sucevei sub forma unor biserici parohiale. În perioada 1974-1976, au avut loc cercetări arheologice conduse de Nicolae Pușcașu, precum și lucrări ample de restaurare a bisericii sub conducerea arhitectului Nicolae Diaconu, urmărindu-se să se redea monumentului înfățișarea sa originală din epoca ștefaniană. Au fost descoperite urme materiale ale unor așezări omenești anterioare perioadei în
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
reduse ca suprafață, restul fiind șterse de ploi și zăpezi. Biserica mănăstirii Dobrovăț a fost gândită de la început și ca necropolă, acest lucru fiind dovedit de construirea unei camere a mormintelor cu dimensiuni interioare de 410 x 576 cm. Cercetările arheologice efectuate au dus la descoperirea în gropniță a 17 morminte distincte (dintre care doar 11 găsite in situ) și 7 zone cu aglomerări grupate de oseminte dislocate. Au fost recuperate 23 de cranii. Mormintele au fost jefuite, din cele șapte
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
descoperite în Ianâktepe lângă Tebriz, Firuztepe lângă satul Hasanlî pe țărmul de sud-vest al lacului Urmi (Rezaie), în Hanlar și Gobustan. Incă din perioada timpurie a neoliticului apar ocupațiile de prelucrare primitivă a pământului si de creștere a animalelor. Materialele arheologice vorbesc convingător despre faptul că în epoca târzie a neoliticului se dezvoltă economia de prelucrare a pământului si creșterea animalelor. Chiar la sfârșitul mileniului al III-lea - inceputul mileniului II î.e.n., în cele mai dezvoltate regiuni din Azerbaidjan se creează
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Izvoarele asire și urarte de la începutul mileniului I î.e.n. amintesc despre o mulțime de așezări, orașe, „orașe regești”, capitale cu fortărețe puternice, ziduri de apărare, citadele, palate, etc. Societățile Zamua, Allabri, Ghilzana, judecând după letopisețele împăraților asiri si după materialele arheologice, cunoșteau deja în sec. IX î.e.n. împărțirea pe clase. Acestea erau conduse de împărați și aveau capitale proprii. Despre împărțirea pe clase si inegalitatea materială din acea perioadă vorbesc mormintele marlite, hasanlușe, kalurașe și altele. Resursele bogate de materii prime
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
în general, că teritoriul acestei țări cuprindea în epoca elenistică o parte din teritoriul actualului Azerbaidjan și raioanele sudice ale Daghestanului. Condițiile naturale din Albania se caracterizează printr-o mare varietate. Conform datelor prezentate de autorii antici si de săpăturile arheologice, această țară ni se înfățișează ca o țară bogată și roditoare, un ținut cu populație densă. Despre triburile care au locuit aici aflăm încă de la autorii greco-romani. Autorii antici, vorbind despre albani, amintesc de frumusețea acestora, statura lor înaltă, părul
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]