10,860 matches
-
Îl Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Din lectura cărții răzbate implicare, respect pentru stilul subiecților cercetați, autorii preiau norma discreției din codurile de conduită ale claselor superioare. Prefațatorul cărții, Mihai Dinu Gheorghiu, are dreptate : avem de-a face cu un tip de cercetare care dezvăluie „partea ascunsă” a acestei lumi sociale, cu un demers ce pune În lumină mecanismele acumulării și reproducerii bogăției și simbolurilor sale, a modului În care se concentrează și crește capitalul social (relațiile), cultural și școlar (studii, diplome, cultură generală), capital de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-au făcut prin îngeri, că zămislirea Lui e binevestită Fecioarei de Gavriil, și păstorii sunt învățați prin îngeri? Răspuns: Nu încape îndoială că îngerii au știut despre întruparea viitoare a Domnului pentru mântuirea oamenilor. Ceea ce le-a rămas lor ascuns a fost modul necuprins al zămislirii Domnului, cum, fiind întreg în Tatăl și întreg în toate, și toate umplându-le, era întreg în pântecele Fecioarei”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, î. 42, în Filocalia..., vol. II, p. 225
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu atât mai puțin ar fi fost crezut dacă ar fi vorbit despre înviere, nefiind nimeni care să mărturisească despre moartea Lui. Căci învierii trebuie să-i premeargă moartea. Dacă deci moartea trupului ar fi avut loc undeva pe ascuns, nearătată fiind moartea și întâmplată fără martori, nearătată și fără martori ar fi fost și învierea Lui. Sau pentru ce, odată înviat, ar fi vestit învierea Sa, iar moartea ar fi căutat să o sufere pe ascuns? Sau pentru ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vii și morții...” „Știți că vine ziua judecății, ca un cuptor care arde (Mal. 4, 1); și se vor topi unele ceruri (Is. 34, 4) și tot pământul ca plumbul topit în foc; și atunci se vor arăta faptele cele ascunse și văzute ale oamenilor”. (Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XVI, în PSB, vol. 1, p. 120) „Domnul va judeca lumea cu nepărtinire (1 Pt. 1, 17). Fiecare va primi după cum a lucrat. Dacă a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rămân pururi în amintirea sufletului lor, ca o vopsea ce nu se poate șterge. Puțini vor fi aceia care, apropiindu-se de lumina cea adevărată și descoperindu-li-se faptele, vor putea să plece de acolo, după descoperirea faptelor lor ascunse, cu fețele nefăcute de rușine”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXVI, IV, în PSB, vol. 17, p. 267-268) 76 „... atunci va sta de față toată făptura tremurând de arătarea Lui slăvită, iar noi avem să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din îngeri și din Puterile mai presus de îngeri și cea din oameni va sta de față așteptând cu cutremur arătarea înfricoșătoare a judecății dumnezeiești. În fața tuturor se vor citi faptele noastre ale tuturor și se vor dezgoli toate cele ascunse, ca să-și cunoască astfel toți unii altora păcatele, ca și fiecare pe ale sale, citind fără amăgire cartea conștiinței sale: Mustra-te-voi, zice, și voi pune înaintea feței tale păcatele tale (Ps. 49, 22). Și iarăși: Înconjura-i-va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
timpul când va suna o trâmbiță înfricoșătoare, scoțând un sunet ciudat; și tot ce vedem se va desface, căzând din rânduiala ce se vede acum. Și lumea văzută va trece, primindu-și sfârșitul. Și se va arăta lumea celor cugetate, ascunse acum, descoperind tainele cu totul străine ochilor și urechilor și înțelegerii. Și trâmbița care va suna potrivit poruncii dumnezeiești va scula din moarte nenumărate milioane de trupuri omenești deodată ca dintr-un somn, aducându-le la cercetare. Iar Dumnezeu va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai ascuns, întrucât făcea parte dintr-o contemplare care întrece puterea de înțelegere obișnuită, ei au exprimat-o sub forme
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind toate credințele. Dar, înainte de a porni acest demers, tema diversității religioase e situată în orizontul misterului divin, fără mod și fără distincții, în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a credințelor se întemeiază pe utilizarea lor pînă la capăt, pînă la capătul infinit pentru care au fost instituite ; se bazează pe consumarea lor mistică. Abia după ce este pusă această exigență, consecințele ei sînt reflectate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
neînlăturat, întrebarea, ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se admite că această cercetare e de condus, în spațiul public, prin dialogul între instituțiile religiei, gînditorii laici, vocile societății civile. în sfîrșit, dacă sensurile spirituale nu ne mai arată fața lor pozitivă, explicitată, normativă, rămîne să le căutăm fața ascunsă, interioară, orientată ascendent. Nu ni se sugerează oare astfel să inversăm perspectiva, să privim realul imediat ca pe un teren unde sensurile spirituale se întrupează, desigur, cerînd colaborarea și responsabilitatea omului, dar numai pentru a-l porni la drum, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evaluării critice a convingerii intime, a evidențelor sau a teoriilor. 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală Abordarea medicală și boala Abordarea medicală se sprijină pe concepția fiziopatologică sau „pasteuriană” a bolii. Simptomul este un element observabil, care trimite la o problemă ascunsă al cărui martor este: boala. Aceasta înseamnă deficiența unui organ sau a unui sistem organic a cărui cauză constă în acțiunea unui factor biologic identificat sau nu. Modalitățile de anamneză sunt interogarea și observarea sistematică și detaliată a semnelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Absența afirmării de sine localizată în domeniul răspunsurilor la critici trebuie să incite la identificarea unei absențe a stimei de sine. Acești pacienți nu posedă abilități sociale într-un domeniu oarecare, dar absența afirmării de sine nu este decât partea ascunsă a aisbergului. Ei au, mai ales, o problemă în legătură cu stima de sine însoțită de scheme cognitive perturbate, mai degrabă imperative: „Sunt un zero, nu valorez nimic, sunt inferior”. Piramida încrederii în sine evidențiază faptul că afirmarea de sine afectează competențele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ocazională, în templu, a „cărții legii” (2Rg 22-23; cf. și Excursus 2). Mulți autori admit adevărul istoric al reformei religioase a lui Iosia, dar alții îi neagă ferm istoricitatea, fie pentru că nu există dovezi arheologice certe, fie pentru că motivul cărții ascunse este un cliché literar prin care se justificau modificările aduse organizării cultuale pe baza „reîntoarcerii” la o presupusă voință divină originară conținută într-o carte ascunsă. Discuția cu privire la acest lucru este încă vie (Grabbe, 2005), fără să se fi ajuns
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
neagă ferm istoricitatea, fie pentru că nu există dovezi arheologice certe, fie pentru că motivul cărții ascunse este un cliché literar prin care se justificau modificările aduse organizării cultuale pe baza „reîntoarcerii” la o presupusă voință divină originară conținută într-o carte ascunsă. Discuția cu privire la acest lucru este încă vie (Grabbe, 2005), fără să se fi ajuns la un consens unanim între cei care consideră că relatările biblice despre reforma lui Iosia sunt istorice și cei care presupun că nu există nimic istoric
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în templul din Ierusalim și citirea sa în fața regelui nu poate fi considerată o pură relatare istorică din timpul lui Iosia, fie pentru că în ea se găsesc referințe la exilul babilonian (2Rg 22,16-17), fie pentru că „găsirea” unei scrieri antice ascunse este un motiv literar care oferea suveranilor antici oportunitatea de a face restaurări și modificări templelor respectând sfaturile divinității expuse în documentul „găsit” în mod miraculos. Este, prin urmare, discutabilă teoria care identifică actuala Carte a Deuteronomului cu presupusa carte
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
poate fi asimilată medicinei actuale, în timp ce divinația rămâne o simplă activitate de cunoaștere. Un sector special al divinației era necromanția, ce însemna, în sens strict, consultarea morților (nekrós în greacă înseamnă „mort”), cu scopul de a obține de la ei informații ascunse utile cunoașterii viitorului sau voinței divine. Practica necromanției este energic combătută de Biblie (Lev 19,31; 20,6; Dt 18,11), dar tocmai din acest motiv este verosimilă prezența acestei practici (cf. 1Sam 28) după principiul logic conform căruia interdicțiile
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ordin religios: credința că defuncții pot continua să „trăiască”, rămânând într-o oarecare măsură în contact cu cei vii și convingerea că statutul lor de locuitori ai adâncimilor pământului îi favorizează să cunoască misterele cele mai profunde, în mod obișnuit, ascunse experienței celor vii. Cei doi termeni ebraici, a căror traducere este disputată, utilizați pentru a indica practica de a-i întreba pe cei morți sunt ’ôb și yidde‘ōnî, primul tradus, în general, cu „necromant” sau „spiritul morților”, al doilea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
-i întreba pe cei morți sunt ’ôb și yidde‘ōnî, primul tradus, în general, cu „necromant” sau „spiritul morților”, al doilea cu „ghicitor”. Ambii termeni par să indice ceva ce persistă în cel defunct și care „cunoaște” (rădăcina *yd‘) lucrurile ascunse, astfel că cei vii li se pot adresa. Această semnificație a termenului reiese limpede din porunca regelui Saul dată medium-ului din Endor: „Consultă pentru mine un ’ôb!” (1Sam 28,8; BCEI traduce prin: „Practică pentru mine divinația printr-un
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
John Dos Passos, John Updike, William Faulkner și James Joyce. Bibliografia sa de traducător îi mai cuprinde pe William Somerset Maugham, Thornton Wilder, Richard Aldington, Terence Rattigan, Saul Bellow ș.a. După o serie de încercări nereușite în proză - romanul Războiul ascuns (1961) - L. revine relativ spectaculos ca poet, cu un volum intitulat Ca și cum (1980). Sunt meditațiile unui intelectual ce trăiește într-un univers dominat de ziduri - zidul fiind și un loc al memoriei, atunci când poartă înscrise numele celor morți în lagăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
în domeniul nonficțiunii și contribuția acestora la „transformarea lumii într-o carte”. SCRIERI: Lupta pentru pace a oamenilor muncii din țările marshalizate, București, 1950; Tineretul lumii luptă pentru a-și apăra viitorul, București, 1951; George Bernard Shaw, București, 1958; Războiul ascuns, București, 1961; Hemingway, scriitorul, București, 1966; Ca și cum. Călătorii, București, 1980; Text și context, I-II, București, 1983-1988; Viziuni americane. Romanul american contemporan, București, 1997; Proust/Joyce. Anticipări, București, 2002. Traduceri: Krishan Chandar, Flacăra și floarea, București, 1951; Harvey Matusow, Martor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
3 Forma generală a tehnicilor de analiză multivariată de dependență Analiza multivariată de interdependențătc "Analiza multivariată de interdependență" Tehnicile de interdependență investighează simultan relațiile în cadrul unui set de variabile. Scopul principal al acestor tehnici este acela de a dezvălui structura „ascunsă” a datelor: de a identifica modele de grupare a variabilelor, cazurilor, obiectelor sau atributelor. Analiza factorială și analiza componentelor principale, tratate în același capitol întrucât au aceeași logică și implică același aparat matematic, reduc un set de variabile intercorelate la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
concentreze asupra datelor și a reprezentării obținute. Logica scalării multidimensionaletc "Logica scalării multidimensionale" Scalarea multidimensională produce o hartă perceptuală a situării relative a obiectelor, adică o configurație geometrică de puncte, în funcție de câteva dimensiuni subiective 2. Această reprezentare ne dezvăluie „structura ascunsă” a datelor. Cu cât obiectele sunt mai similare în evaluările sau preferințele subiecților, cu atât distanța dintre ele pe hartă va fi mai mică și, cu cât sunt mai diferite în termeni de similaritate sau preferințe, cu atât pozițiile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]