10,834 matches
-
Garibaldi s-a alăturat mișcării. La 15 aprilie 1834 au fost inițiate în Berna mișcările revoluționare „Tânăra Germanie” și „Tânăra Polonie” având ca motto „libertate - egalitate - umanitate”, mișcări care s-au unit sub numele „Tânăra Europă” sau „Noua Europă”, cu aspirația comună spre o Europă fără monarhi. La 26 aprilie 1835 Mazzini a găsit refugiu la familia Girard, în Grenchen (Elveția), iar în 1837 a ajuns în Londra, continuând activitatea sa de agitator al maselor. Revoluția din 1848/49, organizată în
Giuseppe Mazzini () [Corola-website/Science/315150_a_316479]
-
România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km și cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printr-un amplu proces de modernizare economică, socială și politică. Aceste transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
conving că doar vara și iarna sunt anotimpuri adevărate, primăvara și toamna fiind anotimpurile sentimentelor. Interlocutorul liric este unul fictiv, autorul este urmărit de imagini diverse dar cu aceleași semnificații, a vânătorii simbolice (Din urmă vine ceața ca o haită) Aspirația perfecțiunii și amploarea personificărilor se regăsesc, în remarcabilul catren: E-n toată trecerea un alb mai pur/Aripile duc ceru și turnurile ora. Fiorul eternității (Și nu voi ști-o clipa niciodată/Mie-mi va trece pururi neîntâmplată) cutreieră sufletul
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
trasată în linii mari de către reprezentanții Marii Britanii, Sir Mark Sykes, și Franței, François Georges-Picot. Acordul Sykes-Picot a împărțit Imperiul Otoman în zone de ocupație bazate pe interesele geo-politice franceze și britanice și a făcut abstracție de componența etnică, etosul și aspirațiile naționale și religioase ale locuitorilor. După 1918, cu excepția Turciei, care și-a păstrat Anatolia, Antalia, Rumelia (Sudul Balcanilor), strâmtorile Bosfor și Dardanele, jumătate din insula Cipru, 1/4 din Kurdistan etc, s-a definitivat partajarea fostului Imperiu Otoman în mai
Acordul Sykes–Picot () [Corola-website/Science/320081_a_321410]
-
și un creion neascuțit suficient și au trasat linii care au devenit ulterior granițe de state și interminabile subiecte de litigii sângeroase. Între granițele astfel trasate s-au format noi popoare, cu narativ propriu - parțial, real și parțial, fictiv - și aspirații teritoriale în afara granițelor stabilite (irakienii, care consideră Kuweitul ca parte integrală a Irakului, palestinienii ș.a.); poporul kurd a fost împărțit între patru state, Turcia, Siria (dominație franceză), Irak și Iran (dominație britanică), localități și familii (clanuri, s-au nimerit sub
Acordul Sykes–Picot () [Corola-website/Science/320081_a_321410]
-
el a reprezentat Organizația Sionistă la negocierile Conferinței de Pace de la Paris. El considera că obiectivul sionismului este fondarea unui cămin național evreiesc în Palestina, protejat de garanții internaționale. După cum avea el să declare în cartea sa, antisioniștii se opun aspirațiilor evreilor, afirmând că aceștia din urmă doresc crearea unui „stat independent evreiesc”. Sokolow declara că programul sionist nu a urmărit niciodată proclamarea unui stat evreiesc independent și că sintagma „Statul evreiesc” era doar titlul unui lucrări a lui Herzl, al
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
majorității arabe asupra organelor de conducere ale Palestinei. Termenii mandatului cereau înființarea instituțiilor de autoguvernare atât în Palestina cât și în Transiordania. În 1947, ministrul de externe britanic Bevin a susținut că, în ultimii 25 de ani, britanicii au favorizat aspirațiile legitime ale comunităților evreiești fără să prejudicieze interesele arabilor, dar nu au reușit să „asigure dezvoltarea instituțiilor de autoguvernare” în conformitate cu termenii mandatului. În timpul mandatului britanic emigrarea evreilor în Palestina a dus la creșterea proporției populației evreiești de la o șesime la
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
și după obținerea independenței numeroși greci locuiau în teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman. Termenul a apărut prima oară în timpul discuțiilor premierului Greciei Ioannis Kolettis cu regele Otto, care au precedat promulgarea Constituției din 1844. „Grecia Mare” a fost o aspirație naționalistă vizionară care avea să domine politica externă și internă elenă pentru mai mult de un secol de la proclamarea independenței. Deși expresia în sine era nouă, conceptul de „Grecie Mare” își avea rădăcini adânci în conștiința populară. „” implica reînvierea Imperiului
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
care tinde să ne facă să credem că nu ni se mai poate întâmpla nimic foarte grav”," ar trebui, totuși, să înțelegem că "”în fond, democrația este doar o componentă în procesul de evoluție, de progres, ceva care devine o aspirație a oamenilor și care nu se realizează totuși de la sine. Democrația, ca și prosperitatea, nu apare de la sine la un anumit moment doar adoptând niște acte normative.”" După cum însuși autorul recunoaște, "”cartea nu se vrea o analiză la nivelul de
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
doreau recucerirea Constantinopolului pentru creștini, restaurarea Imperiului Bizantin creștin universal, reînvierea statului care căzuse sub loviturile musulmanilor în 1453. „Încă din acest timp, recuperarea Sfântei Sofia și a Orașului au fost lăsate moștenire din generație în generație ca destin și aspirație a ortodoxiei grecești”. Megali Idea mai includea, în afară de Constantinopole, includea teritoriile considerate în mod tradițional grecești: Creta, Tesalia, Epirul, Macedonia, Tracia, Insulele Egeene, Ciprul, regiunile litorale din Asia Mică și cele de la Marea Neagră. Asia Mică era o parte esențială a
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
din cauza punctelor slabe și a „structurii episodice”. Brian W. Aldiss și David Wingrove au scris că "Sfârșitul copilăriei" se sprijină pe „idei filozofice mai degrabă banale”, dar pe care Clarke „le-a exprimat într-un limbaj simplu și plin de aspirație care amintește vag de Psalmi, pe care l-a combinat cu un dramatic sentiment al pierderii pentru a obține un efect incontestabil”. În anii '60, regizotul Stanley Kubrick a fost interesat să ecranizeze romanul, dar regizorul neagreat de Hollywood Abraham
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
al patrulea copil al regelui Victor Emmanuel al III-lea al Italiei și a reginei Elena, fostă prințesă de Muntenegru. A crescut la Villa Savoia și la o vârstă fragedă a fost conștientă de scopul ei în viață: să continue aspirațiile dinastice ale Casei de Savoia prin căsătorie. La botez a primit numele Giovanna Elisabetta Antonia Maria Romana. Fratele ei mai mare a fost viitorul rege italian Umberto al II-lea al Italiei. Deși s-a dovedit ulterior că n-a
Giovanna a Italiei () [Corola-website/Science/321723_a_323052]
-
să fie transmisă „Federației Sioniste a Marii Britanii și Irlandei”, o organizație sionistă britanică. Declarația reflecta poziția cabinetului britanic, stabilită în ședința guvernului din 31 octombrie 1917. În declarație se mai afirma că este vorba de un act de " „... simpatie pentru aspirațiile evreiești sioniste”". Declarația a fost și rezultatul eforturilor politice ale liderilor sioniștilor londonezi Chaim Weizmann și Nahum Sokolow. Ei ceruseră reconstituirea Palestinei ca singurul cămin național evreiesc. Declarația Balfour s-a situat din punctul lor de vedere mult sub așteptările
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
luna octombrie, cabinetul britanic a primit răspunsuri de la diferitele comunități evreiești. În acea perioadă, guvernul Imperiului Britanic a făcut numeroase promisiuni pentru perioada postbelică. În ședința cabinetului de război din 31 octombrie 1917, Balfour a afirmat că o declarație favorabilă aspirațiilor sioniste ar permite Marii Britanii să ducă o „propagandă extrem de folositoare atânt în Rusia, cât și în America”. După această ședință, aviația britanică a lansat foi volante cu textul declarației în idiș deasupra Gremaniei. Henry McMahon a purat o corespondență bogată
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
fum din Primul Război Mondial, iar criza de cordită ar fi putut avea consecințe grave asupra efortului de război britanic. Ministrul munițiilor din perioada războiului, David Lloyd-George, îi era recunoscător lui Weizmann pentru rezolvarea problemei acetonei și a devenit sprijinitorul aspirațiilor sioniste. Lloyd-George avea să scrie în memoriile sale că atunci când l-a întâlnit pe Weizmann în 1916, acesta din urmă i-a prezentat concepția sa cu privire repatrierea evreilor pe „pământul sfânt pe care ei îl făcuseră faimos”. Lloyd-George afirmă
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
evreiesc în Uganda, (în acea perioadă protectorat britanic), în loc de Palestinei. Weizmann a consemnat în memoriile sale: Profesorul de istorie specializat în istoria Orientului Mijlociu James L. Gelvin citează a mai multor motive pentru care guvernul britanic a ales să sprijine aspirațiile sioniștilor. Publicarea Declarației Balfour s-a bucurat de sprijinul a doi dintre consilierii lui Woodrow Wilson, Louis Brandeis și Felix Frankfurter, care erau la rândul lor sioniști înfocați. Gelvin amintește că guvernul britanic avea greutăți să-l abordeze pe Wilson
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
a avut conflicte permanente cu fostul coleg de coaliție și președinte al Iugoslaviei Vojislav Koštunica, cel mai mare rival politic al lui în Șerbia. Relațiile bune pe care le avea cu președintele Muntenegrului Milo Đukanović se răciseră și ele, din cauza aspirațiilor lui Đukanović pentru independență Muntenegrului. Đinđić era hotărât să curețe Șerbia de crimă organizată, si a înființat „Tribunalul Special” cu un program de protecție a martorilor. Liderii crimei organizate, cu legături în fosta securitate sârbă și încă loiali lui Slobodan
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
până la semnarea tratatului anglo-transiordanian din 1928. Transiordania a devenit independentă din punct de vedere oficial, dar britanicii au continuat să-și mențină prezența armată în țară și au exercitat controlul asupra politicii externe. De asemenea, britanicii controlau parțial finanțele regatului. Aspirațiile transiordanienilor nu au fost astfel satisfăcute în totalitate, ceea ce a dus la răspândirea nemulțumirilor în rândul cetățenilor regatului, reflectate în Congresul din 25 iulie 1928, primul de acest fel din țară, care a analizat prevederile tratatului bilateral și a propus
Transiordania () [Corola-website/Science/320936_a_322265]
-
de vedere politic erau împotriva oricărui tip de ideologie, dându-i sensul de "cunoaștere falsă", "iluzii" sau de "falsă conștiință". Ideologia era înțeleasă pentru ei ca produs al realității sociale și al conștiinței umane, a unei conștiințe grevate de anumite aspirații, idealuri și mai ales de interese. Gruparea considera că până și politicile progresiste nu reușesc să corespundă cu cerințele și posibilitățile dezvoltării sociale. Ideologiile, în viziunea Acvilelor, sunt folosite în justificarea și legitimarea regimurilor politice aflate la putere, în politizarea
Acvilele Albe () [Corola-website/Science/320998_a_322327]
-
este ales arhonte. Victoria lui Isagoras l-a dezamăgit pe Clistene, care speră să beneficieze înaintea altora de alungarea tiranilor. Îl învinge pe Isagoras cu armele popularității, al cărui proiect de reforma câștigă, setea de glorie a Alcmeonidului întâlnind o aspirație comună a atenienilor către inovație și o dorința populară de restructurare instituțională. Clistene stârnește o opoziție puternică împotriva arhontatului lui Isagoras, agită spiritele cu propunerile lui; Isagoras cere sprijin de la Cleomenes care pătrunde cu armata spartană pentru a două oară
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
continuu. Pentru a compensa variațiile de presiune survenite în timpul scufundării, detentorul are în partea stângă o tijă rotativă pentru reglarea debitului de gaz. Se află în interiorul măștii faciale acoperind gura și nasul scafandrului și este prevăzută cu o supapă de aspirație. Piesa oro-nazală are rolul de a micșora spațiul cu aer din interior, de a elimina posibilitatea acumulării de bioxid de carbon rezultat din expirație, precum și de a îmbunătăți comunicațiile. Este un bloc compact aflat în partea dreaptă a măștii faciale
Mască de față integrală (scufundare) () [Corola-website/Science/315333_a_316662]
-
denumit și "Jah" sau "Jah Rastafari". Haile Selassie este văzut și ca parte din Sfânta Treime și ca reîntoarcerea promisă în biblie a "mesiei". Alte caracteristici ale mișcării includ consumul spiritual de cannabis, respingerea societății moderne (denumită "Babylon") și diverse aspirații sociale și politice, de exemplu învățăturile lui Marcus Garvey (publicist jamaican, organizator și separatist "de culoare"), văzut ca profet și ale cărui viziuni politice și culturale l-au ajutat pe Leonard Howell să dezvolte fundația viziunii sale asupra unei noi
Mișcarea Rastafari () [Corola-website/Science/315467_a_316796]
-
minorității albaneze), a dus la proteste în zonele cu populație albaneză. Cu toate acestea, recent a pornit un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare și VMRO-DPMNE, cu scopul de a discuta divergențele dintre cele două partide, și de a susține aspirațiile europene și nord-atlantice ale țării. Sistemul politic al Republicii Macedonia constă în 3 ramuri: legislativă, executivă și juridică. Constituția este cea mai înaltă lege a țării. Instituțiile statului sunt create prin voia cetățenilor prin vot secret la alegerile directe și
Politica Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/317381_a_318710]
-
Spinelli în 1944. Promotor al unității europene, el dorea o Europă federală. Ales deputat european în 1979, Spinelli, va fi numit vicepreședinte al comisiei bugetare, va promova sporirea competențelor Parlamentului European în acest domeniu. Acesta va crea un grup de aspirație federalistă care va propune reforma instituțiilor și crearea de noi politici comunitare. Propunerile acestui club au inspirat elaborarea în 1983 a unui proiect de Tratat al Uniunii (Federației), Proiectul Parlamentului European, constituia unul din motoarele relansării integrării europene. Tratatul ar
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
iar Santa Anna a fost încarcerat. Viața i-a fost cruțată, dar dictatorul a fost exilat în Cuba. În 1846, Statele Unite au declarat război Mexicului. Santa Anna a scris la Ciudad de México în care declara că nu are nicio aspirație la președinție, dar că-și va folosi experiența militară pentru a respinge invazia străină a Mexicului, cum a făcut-o și în trecut. Președintele Valentín Gómez Farías era destul de disperat să accepte oferta și să-i permită lui Santa Anna
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]