11,781 matches
-
fost mai târziu demolată. Am dosarul de la Fondul Proprietatea, dar pentru cei cărora li s-a confiscat averea nu s-au dat despăgubiri, n-am primit niciun leu - nici pe casă, nici pe suprafața de teren, pe nimic. C. I.: Bănuiesc că nu v-au confiscat total averea pentru că era și soția și cei doi copii. I. N.: Da. Dar mi-au luat casa, iar soția și copii au rămas acolo și am plătit chirie. C. I.: O altă ticăloșie: v-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că a plecat voluntar în armată în anul 1939, a făcut cerere să intre voluntar în armată. Eu nu cred că omul ăsta ar avea atitudini dușmănoase". A luat securistul toate datele de la viceprimar, despre tata, mama, tot. C. I.: Bănuiesc că viceprimarul era și secretar de partid. I. N.: Daaa, a fost chemat și secretarul de partid și au spus toți că atât știu, că am plecat voluntar în armată. Eram cel mai mare dintre frați. La Iași, cu profesorul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încet ca să nu audă gardienii, că la ușă erau caraliii. M-am dus lângă dânsul, lângă bărbatul acela, și l-am întrebat în șoaptă: "Dumneavoastră sunteți din Iași?" "Da!" "Ce sunteți?" Dar mi-a făcut semn să tac. C. I.: Bănuiesc că era și suspiciune. I. N.: Păi, erau informatorii de la drept comun băgați între noi și nu știai cine este și cine vorbește. De asta bărbatul acela mi-a făcut semn, pentru că el cuoștea deja informatorii din cameră. Eu abia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știe! C. I.: Nu erau pedepsiți de ceilalți deținuți, nu luau bătaie de la deținuți? I. N.: Nuuu, nimic. Poate că alții au suferit, dar cât am stat eu la Galați nu s-a petrecut așa ceva. C. I.: Avea toată lumea pat? Bănuiesc că erau pe trei rânduri suprapuse. I. N.: Da, toată lumea, deși mai dormeau și câte doi când era aglomerat sau pe ciment când era foarte cald. Nu aveam voie să ne apropiem de geam, dar ne apropiam cu grijă să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Canal. Am fost singurul pe care l-au dus de la Târgșor la Canal și m-au ținut. Nu știu, poate ca monedă de schimb? Eu n-am putut să-mi dau seama ce-au urmărit de la mine. C. I.: Bănuiesc că din cauza familiei, a membrilor familiei care erau deja deținuți... G. S.: Numai asta cred și eu că este explicația pentru că altfel nu aveau nici un motiv. C. I.: Și v-ați reînscris la cursurile normale de zi? Că mă gândesc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am zis că nu-i nimic, că dacă domnul profesor își închipuie că eu n-am reținut exact cursul... Tata mi-a zis: "vezi când te duci la restanță nu scrii exact tot, mai sări din informații". C. I.: Vă bănuia că ați fi copiat. G. S.: Exact. La restanță, aceeași poveste, 1 în teză și 4 la oral și sunt declarat repetent. De intervenit, nimic! Tata a zis: "ce să facem? Asta este mâna Securității! Caută-ți de treabă, ai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că ne-am săturat, am cerut să plece armata rusă! După asta m-am dus acasă, că s-a terminat nunta. De acasă m-am dus la serviciu, la Gostat la Dagâța. După două nopți, pe la ora 12, au venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la Securitatea Negrești, au înconjurat conacul lui Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă singur moșiile, senator care a votat toate legile din 1907, deci nu poate fi bănuit de părtinire pentru țărani, și i-am cerut să-mi facă o socoteală de zilele pe care ar trebui să le întrebuințeze un țăran, care să nu fie un exemplu de hărnicie, dar să nu fie nici un leneș de frunte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din arta militară ce definește surprizele drept "atacuri neprevăzute la care nu ne așteptăm". Și adăugăm la neașteptat secretul: Reușita surprizelor este dată de secretul și arta de a se comporta în așa fel încât să nu dăm nimic de bănuit dușmanului." Iată astfel definită o strategie valabilă în aceeași măsură în estetică cât și în erotică. Este nimerit să ne amintim și despre efectul fiziologic provocat de către efectul de surpriză. Diderot, autor dramatic care se pricepe la paradoxurile actorului, scrie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața nu au văzut nimic. "Vis sau realitate, fusese de bună seamă un semn ceresc, dar castelana se feri să sufle cuiva vreo vorbă ca nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea să fie interpretată în același sens. Și aici apariția este neclară, în ceață și dispare la fel de repede: Puse această vedenie pe socoteala minții sale ostenite de nesomn".367* Se îndoi chiar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care mărturisește, nu fără o oarecare rea credință: "Am declarat în această clipă război gazdei mele, sau, fără să-i declar nimic, eram gata de un război surd și josnic, justificat în ochii mei de duplicitatea pe care i-o bănuiam"456. Primelor supoziții care îi atribuiau "moravuri ciudate" bătrânului, dacă acesta fusese actorul misterioasei vizite nocturne, ideea unui alt locuitor ascuns ("pe care l-ar fi ținut mereu misterios ascuns")457, drag inimii mele, încarnat de praful timpului 458, capătă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că la nord de Sibiu se găseau numeroși legionari, în uniforme ale armatei române, care dispuneau de documente de identitate militare bine întocmite. „Ei circulă și operează în această regiune nestingheriți de nimeni, fără ca organele militare sau polițienești locale să bănuiască aceasta”. Chiar în ziua instalării guvernului Groza, 6 martie 1945, erau reafirmate zvonurile cu privire la instrucțiunile primite din Germania de către Mișcarea Legionară, inclusiv organizarea într-un „front al rezistenței”, în care urmau a fi recrutați dușmanii regimului. Până atunci se primiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Seara ne-am culcat și până azi această seară e ultima când ne-am mai culcat într-un pat. Duminică la șase dimineața am aflat că plecăm. începeam să ne dăm seama de grozăvia în care eram aruncați. Dar nu bănuiam nici pe departe ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atât de neagră? La ora 11 dimineața au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a Diviziei 14, care nu a știut dacă comandantul orașului, colonelul Lupu XE "Lupu, Constantin" , a raportat superiorilor despre patruzeci de legionari Înarmați cu pistoale automate (arme speciale, și nu standard, din dotarea unităților Armatei și ale Poliției), a adăugat: „Bănuiesc că din această cauză nu s-a dat prea mare importanță dorinței de a fi descoperiți autorii focurilor de armă oarbe care au fost trase În timpul nopții de 28/29 iunie 1941, până spre vremea prânzului”. Gloanțele oarbe trase de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Până În prezent sunt 4.000 arestări, aproape exclusiv evrei”. După câteva zile, când nu se mai putea pretinde că au fost victime, Gioseanu XE "Gioseanu" a trimis un raport suplimentar, În care a recunoscut că „n’au fost victime”, dar „bănuindu-se că aceste focuri au fost trase de către evreii comuniști În unire cu elemente teroriste venite În acest scop de peste Prut XE "Prut" șdin Uniunea Sovietică XE "Uniunea Sovietică" ț... s’a Început șde către unități ale armateiț percheziționarea și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
era o fază obligatorie, finală, a campaniei de umilință și jaf cu care regimul românesc hotărâse să-i pedepsească pe evreii din oraș. Într-adevăr, pe drum au fost umiliți, bătuți, Împușcați - cu toate acestea Însă, nici unul dintre ei nu bănuia că sunt duși spre moarte. „Sistemul general”, a notat un evreu, era „Încolonarea evreilor În lungi șiruri, escortați și bătuți de acei ce-i conduceau, pe drum loviți, scuipați și batjocoriți de toți trecătorii creștini”111. Spaima era insuportabilă și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
am izbutit. Am fost Înțepat cu baioneta și deși sângele Îmi curgea șiroaie, nu-mi păsa. Eram iar Împreună. Am fost urcați Împreună În vagoane. Nu știam Încotro ne va duce. Credeam că vom fi duși undeva la muncă. Nu bănuiam că vom ajunge să invidiem pe cei morți În Iași. Nu știam că mai târziu ne vom ruga să ne Împuște. Îi vom implora dar ei refuzau spunând că nu facem șvalorăm - n.m.ț nici cât un glonț. A muri
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
transportat cadavre numai la cimitirul evreiesc. Dar Întrucât mai erau și alte trei camioane și atât de multe căruțe care n-au descărcat cadavre acolo, deși au „Încărcat continuu morți”, fiecare căruță transportând câte zece cadavre de fiecare dată, „eu bănuiesc că au mai fost cărați morți și În altă parte decât la Cimitirul Israelit”. Numărul de cadavre pe care numai acest șofer le-a transportat a fost de 254, numărul de morți comunicat În mod oficial că au fost Înhumați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
universale cu privire la ceea ce este permis sau nu, fără vreo abatere de la ordin, fără a reflecta câtuși de puțin la posibilitatea Încălcării lui, fără inițiativă sau asumarea răspunderii În a ușurarea situației, Îndeplinind cu strictețe ordinele, chiar dacă am presupune că a bănuit atunci că ele contravin concepțiilor de bază cu privire la comportartamentul uman. Într-adevăr, față de majoritatea românilor care au pus În practică politica de lichidare sau au venit Întâmplător În contact cu evrei, ei - români „civilizați” - n-au torturat, n-au furat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În afară de cazuri excepționale, toți supraviețuitorii din „trenul morții” care au scăpat cu viață de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" nu au văzut germani și nu s-au lovit de ei. De asemenea, nici un român dintre cei care nu au fost bănuiți de participare la pogrom, la jaf sau la maltratare nu i-a amintit și nu i-a văzut pe germanii. Un evreu care nu a fost scos din vagon a declarat că a văzut printre grilajele vagonului că „germanii luau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
grup de 100-130 de evrei, probabil din ultima grupă, pe care soldații români o păzeau, În timp ce alți evrei săpau gropi: „Soldații din apropierea lor spunea că acei care vor săpa gropile vor scăpa. Dânșii șevreiiț nu vroiau să sape căci probabil bănuiau cu ce scop le fac. Numai o parte din ei, să fi fost vreo douăzeci lucrau, iar restul stătea și nu făcea nimica. În jurul lor stăteau soldații și sătenii din satele Cârpiți XE "Cârpiți" și Stânca Roznovanu XE "Stânca Roznovanu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dintr-o serie. O lucrare unde am insertat și texte. De fapt, de câțiva ani mă preocupă acest lucru. Textul este foarte simplu și foarte clar: Viața este un mare r...t, viața este o mare minune." Titlul va fi, bănuiesc, "Călătorie". Este formată din două elemente un panou scris și un căluț pe care l-am achiziționat dintr-o piață de vechituri din Haifa. Altă lucrare, și aceasta, bineînțeles, face parte dintr-o serie, intitulată "Cuplu". Datează dintr-o perioadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
depășesc greutățile, o să fac o orchestră, o să construiesc A.V. Nu putem să începem discuția decât pe scenă, pentru că scena este viața dumneavoastră, nu? Ovidiu Bălan Aș putea spune că scena este viața mea... A.V. Dar, când erați copil, bănuiați că veți ajunge muzician? Ați dorit asta? O.B. Nu. În copilărie, când am crescut, am avut trei opțiuni: una aviator, a doua inginer, a treia compozitor. De ce compozitor? Nu știu, pentru că nu prea înțelegeam atunci ce înseamnă să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fermă și constantă. A.V. Nu credeți că sunteți un idealist? N.M. Probabil că sunt, pentru că nicăieri, în nici o țară, nu există o perfecțiune, nici etică, nici politică, nici socială. Dar acest idealism exprimă o năzuință profundă a mea, și bănuiesc că nu numai a mea... A.V. ...și substanța autentică a artistului. N.M. Așa cred. Arta nu e morală, este implicit morală, nu moralizatoare. Dar conține, în esența ei, o mare credință în moralitate. Deci, cum ați spus, și într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]