11,545 matches
-
de filme de câte două role de peliculă. I-a fost dat aproape tot controlul artistic și a produs 12 filme într-o peroadă de 18 luni și este considerat unul dintre cele mai influente filme de comedie din istoria cinematografiei. Practic, toate comediile mute sunt clasice: Easy Street, One AM, The Pawnshop, și The Adventurer sunt probabil cele mai cunoscute. Edna Purviance a rămas interpreta rolului principal feminin, iar Chaplin i-a adăugat pe Eric Campbell, Henry Bergman și Albert
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
sfârșitul unei ere. Cu toate că filmele cu dialog au devenit dominante la scurt timp după ce au fost introduse, în anul 1927, Chaplin a refuzat să facă un astfel de film în anii 1930. El considera că arta pantomimică este esențială pentru cinematografie. El a declarat că „Acțiunea este înțeleasă mult mai general decât cuvintele. Precum simbolurile chinezești, aceasta reprezintă lucruri diferite, în funcție de contextul scenic. Ascultă descrierea a ceva necunoscut - un facocer, de exemplu; apoi privește o poză a animalului și vei vedea
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
integrate administrativ în Wiesbaden în 1977. În ziua de azi Wiesbaden este sediu guvernamental (la nivel de land) și administrativ important, care adăpostește și numeroase edituri, întreprinderi de asigurări, bănci, o școală superioară, un port la Rin, întreprinderi din ramura cinematografiei, numeroase întreprinderi industriale și comerciale importante, școli, muzee, spitale renumite, băi termale și alte întreprinderi balneare, un teatru cu 5 scene al landului Hessa, noduri de circulație rutieră, fluvială și feroviară, lăcașe de sport precum și cartiere întregi de locuințe frumoase
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
, reprezintă un capitol special și totodată important în cinematografia românească Și acest lucru derivă din faptul că se fac filme din ce în ce mai multe, unele din ele obținând premii valoroase la diferite festivaluri internaționale de film. 2 noiembrie 1948 înseamnă pentru cinematografia românească un nou început: se semnează "Decretul 303 privind
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
, reprezintă un capitol special și totodată important în cinematografia românească Și acest lucru derivă din faptul că se fac filme din ce în ce mai multe, unele din ele obținând premii valoroase la diferite festivaluri internaționale de film. 2 noiembrie 1948 înseamnă pentru cinematografia românească un nou început: se semnează "Decretul 303 privind „naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice”". Că a fost un început bun sau rău, timpul va decide; se mai poate numi "Perioada filmului socialist". Noua putere instalată, urmând
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice”". Că a fost un început bun sau rău, timpul va decide; se mai poate numi "Perioada filmului socialist". Noua putere instalată, urmând "„învățătura marelui Lenin idealogul orânduirii clasei proletare”" care arăta că "„Cinematografia este cea mai importantă pentru noi”", însă nu ca "artă" ci ca "un instrument de influiențare ideologică ", va subvenționa din plin crearea de filme pe față, ca "o necesitate, ca un imperativ", întrucât filmul "făcea propagandă". Într-o epocă în
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
nouă, o pledoarie pentru..., trage un semnal de alarmă, exprimă trecutul glorios al luptei clasei muncitoare sau țărăniumii muncitoare". Pentru a avea "cadre" se înființează "Institutul de artă cinematografică", cel care are menirea de a pregăti noile cadre necesare "noii cinematografii": actori, regizori și operatori imagine. Aici au absolvit "generația de aur" nu numai a ecranului românesc ci și a teatrului național, actorii "Silvia Popovici, Iurie Darie, Florin Piersic, Amza Pelea, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Leopoldina Bălănuță, Draga Olteanu
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
Florin Piersic, Amza Pelea, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Leopoldina Bălănuță, Draga Olteanu Matei", regizori ca "Manole Marcus, Geo Saizescu, Iulian Mihu, Gheorghe Vitanidis" și mulți alți actori și regizori care și-au adus o contribuție deosebită atât pentru cinematografia românească, cât și pentru teatru național românesc. De asemeni faptul de a avea o "cinematografie națională" după o perioadă când vechiul regim nu prea investise nimic în noua artă, autoritatea socialistă prin investițiile făcute dorea să arate lumii întregi și
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
regizori ca "Manole Marcus, Geo Saizescu, Iulian Mihu, Gheorghe Vitanidis" și mulți alți actori și regizori care și-au adus o contribuție deosebită atât pentru cinematografia românească, cât și pentru teatru național românesc. De asemeni faptul de a avea o "cinematografie națională" după o perioadă când vechiul regim nu prea investise nimic în noua artă, autoritatea socialistă prin investițiile făcute dorea să arate lumii întregi și să argumenteze totodată cât de mult îi pasă de "noua artă, „a șaptea artă”" cum
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
fizic. Mai urmează și o degringoladă privind administrarea și exploatarea sălilor și îndrumarea de specialitate, ajungând ca la unele județe această activitate să fie la "„spații verzi”". Aceast lucru duce ca la 7 iunie 1950, să fie înființat "„Comitetul pentru Cinematografie”" pe lângă "Consiliul de miniștrii", iar în cadrul lui să funcționeze "„Direcția Rețelei Cinematografice”". Ulterior s-au înființat "Intreprinderi Cinematografice de Stat Județene" controlate de D.R.C. Importanța acestora a dus la alocarea de fonduri necesare dezvoltării rețelei de distribuției a filmelor, implicit
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
aceea orientarea a fost către importul de filme tot din "țările care pornise pe drumul construirii socialismului". Multe din ele aveau tot ca noi o "bogată producție" și atunci orientarea a fost către "țara cu cea mai bună și educativă cinematografie din lume, U.R.S.S." De aici au fost aduse și prezentat filmele cu "un înalt conținut ideologic". Sigur că nu putem spune că toate au fost de acest gen. Așa cum și la noi, pe lângă filme de propagandă, realizatorii dezvoltă și
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
Anglia, după 1960 S.U.A., Mexic, Canada și chiar Spania lui Franco). Trebuie spus și recunoscut că achiziționarea acestor filme a fost foarte riguroasă din punct de vedere a subiectelor. Publicul "cinefil" totuși nu a fost lipsit de marile capodopere ale cinematografiei mondiale ca "Roma oraș deschis, Hoți de biciclete, Roco și frații săi"(neorealismul italian), "Procesul de la Nürnberg, Ghici cine vine la cina, În arșița nopții", o serie de werstern-uri, neegalabilul "Pe aripile vântului" (S.U.A.) și multe altele din Franța, Anglia
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
Pița, „Trecătoarele iubiri”, seria „Veronica”, „Liceenii”" și în general toate care au fost realizate deosebit, cum spuneau cei din rețea, "fără politică" și care aduceau venituri prin venirea publicului doritor de artă, nu de propagandă comunistă. Filmele de început a cinematografiei noi, "socialiste" s-a caracterizat prin tematici cu totul ignorate până la instaurarea "regimului popular". În noile producții de film apar pentru prima dată "oamenii muncii". Aceștia deveneau "eroii principali"; ei sunt "brigadierii" de la Șantierul Bumbești-Livezeni în filmul "Răsună valea" (Paul
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
ca "Forry", "4e" sau "4SJ", nu a avut un rol important doar în inițierea, organizarea și difuzarea comunității science-fiction, ci a reprezentat o figură-cheie și în receptarea culturală a stiințifico-fantasticului ca gen respectabil în sfera literaturii, a artei și a cinematografiei. Ackerman este cunoscut și ca editor al magazinului "Famous Monsters of Filmland", ca ocazional autor, actor și regizor (Vampirella). Forrest J Ackerman sau "Mr. Science Fiction" și-a văzut primul "imagi-film" în 1922 (One Glorious Day), și-a elaborat primul
Forrest J. Ackerman () [Corola-website/Science/302596_a_303925]
-
Cea dintâi este de a atrage atenția asupra condiției creatorului, care, dacă vrea să rămână fidel misiunii sale de artist, își asumă și consecințele legate de chinurile creației. Cea de-a doua urmărește satirizarea goanei după senzațional propagată de o cinematografie de duzină. Această a doua intenție își găsește materializarea în însăși trama comediei, în care tânărul timid și cumsecade se travestește într-un hoț fioros pentru a o cuceri pe tânăra violoncelistă pasionată spectatoare a filmelor senzaționale și contaminată de
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
asemenea, însuși regizorul (în rolul lui Klapka) și actrița Ana Széles (în rolul Ilonei). Este o producție alb-negru. Filmul a fost foarte bine primit atât de critică cât și de publicul românesc. Autoritățile comuniste ale timpului au fost mulțumite că cinematografia noastră a reușit să producă filme în conformitate cu preceptele noii revoluții culturale. Dar, mai presus de toate, filmul scotea în evidență capacitatea lui Ciulei de a gândi și în termeni cinematografici, de a produce valori deosebite care puteau să facă față
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
aceste contribuie din plin la definirea acțiunii ca una sumbră, bolnăvicioasă, tensionată și lipsită de orice speranță, cea care era de fapt a războiului și care i-a cuprins și pe participanții. Acestea sunt cauzele pentru care filmul apare în cinematografia românească postbelică ca un fenomen deosebit, marcând o deschidere spre nou, spre adevărata creație artistică, care se ridică dincolo de orice concept politic. Filmul depășește total acea "optică teatrală" a punerii în scenă a acțiunii unui film aidoma unei piese de
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
deosebit, marcând o deschidere spre nou, spre adevărata creație artistică, care se ridică dincolo de orice concept politic. Filmul depășește total acea "optică teatrală" a punerii în scenă a acțiunii unui film aidoma unei piese de teatru, care este inerentă oricărei cinematografii la începuturi. De fapt, asta a fost realitatea anilor 1960, cinematografia românească din acei ani era, într-un fel, la începuturi, scenariștii, regizorii și actorii fiind în general oameni tineri, dar plini de entuziasm. Datorită personalității remarcabile a lui Liviu
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
se ridică dincolo de orice concept politic. Filmul depășește total acea "optică teatrală" a punerii în scenă a acțiunii unui film aidoma unei piese de teatru, care este inerentă oricărei cinematografii la începuturi. De fapt, asta a fost realitatea anilor 1960, cinematografia românească din acei ani era, într-un fel, la începuturi, scenariștii, regizorii și actorii fiind în general oameni tineri, dar plini de entuziasm. Datorită personalității remarcabile a lui Liviu Ciulei, filmul românesc a făcut un "salt cuatic" de anvergură, concurând
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
se revărsau în paginile numărului „mamut”, care abunda în elogii la adresa fratelui de la răsărit, un frate de la care România va învăța multe lucruri. Așadar, iată câteve titluri „incitante”: „Trăiască Marea Revoluție Socialistă din octombrie”, „Armata Roșie”, „Uniunea Sovietică - salvatoarea omenirii”, „Cinematografia sovietică” sau „Eroii muncii” din care un pasaj este demn de reținut: „Munca este o datorie de onoare. Cine nu muncește nu mănâncă. Așa sună art. 12 din Constituția U.R.S.S.. După acest principiu s’a călăuzit poporul muncitor sovietic
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
primul film american ce însuma peste o oră de proiecție. În țările învecinate României, apariția filmul artistic autohton avea să mai întârzie. În Ungaria aceasta se întâmpla în 1913, însă sub auspiciile casei „Pathé”. Tot în același an debuta și cinematografia de ficțiune cehă. „Gaffo”, întâiul film grec, era realizat în 1914, iar un an mai târziu apăreau și primele producții bulgare și turcești. Toate însă erau melodrame ori comedii de strânsă anvergură. Realizarea filmului „Independența României” apărea astfel ca dificilă
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
s-a întâmplat ca elanul transilvănenilor să se transforme la ieșirea din sălile de cinema în adevărate manifestații de stradă.”" Casa de producție „Alter Ego” a realizat, în iunie-iulie 1912, mai multe vizionări de presă. Un publicist francez specializat în cinematografie, nota că toți realizatorii "„au adus în arta de a grupa grafic, o măiestrie demnă de marii maeștri ai studiourilor noastre, în special în reconstituirea luptelor din jurul Griviței și ale Plevnei...”". Cronicarul revistei franceze „Ciné-Journal” scria în 29 iunie 1912
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
frumos exemplu al nobilelor sale virtuți se afirmă cu o operă prodigioasă realizată în România de artiștii și regizorii Societății Filmelor de Artă din București”", iar „Le Figaro” nota în aceeași perioadă că "„producția este amețitoare, marcând o epocă în cinematografie”". După premieră, filmul — acum doar de 1.500 m — a rulat și la Budapesta, Viena și Paris. După Georges Sadoul, Leon Popescu a realizat o mare publicitate acestuia și în Anglia. Astfel, filmul a repurtat succes în Europa Centrală, fiind
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
nazismul drept „o doctrină rasistă“ și antisemitismul drept „în întregime dăunător și neștiințific“, iar apartheidul, „oribil“. L-a denunțat de asemenea pe ultimul și în scrisoarea de rămas bun adresată Universității Oxford în 1959. "Stăpânul inelelor" a fost adaptat în cinematografie, radio și teatru de multe ori. Cartea a fost adaptată pentru radio de patru ori. În 1955 și 1956, British Broadcasting Corporation (BBC) a difuzat "Stăpânul inelelor", o adaptare de douăsprezece părți a romanului. În anii 1960, postul radio WBAI
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Cairo a lucrat pentru un timp în administrația acestei universități iar în 1939 a devenit funcționar de stat în Ministerul Cultelor. În timpul președinției lui Gamal Abdel Nasser, a fost director al Biroului de Supraveghere a Artelor și al Fundației pentru Cinematografie (1966-1968). În ultima parte a vieții a activat în funcția de consilier al Ministerului Culturii. A publicat, într-o carieră de peste 70 de ani, 34 de romane, peste 350 de nuvele și multe scenarii de film. În opera sa timpurie
Naghib Mahfuz () [Corola-website/Science/302500_a_303829]