11,041 matches
-
și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum "Familia" și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziția populației stau 6 spitale de stat, printre care
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
emițători germani au un studiou în oraș, inclusiv ZDF și RTL. Berlin are cel mai mare numărul de ziare cotidiene din Germania, acestea având numeroase foi locale ("Berliner Morgenpost", "Berliner Zeitung", "Der Tagesspiegel"). Orașul are și trei tabloizi mari, precum și cotidiene naționale de dimensiuni variate, fiecare cu o afiliere politică diferită, precum "Die Welt", "Neues Deutschland" și "Die Tageszeitung". "Exberliner", o revistă lunară, este publicația periodică în limba engleză din Berlin. Aceasta se concentrează pe arte și diverisment. Berlin este de
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
permis stocarea unora din caietele sale în Moscova, împreună cu Tezaurul României, și și-a adăpostit familia în Odesa. Iorga, care a republicat "Neamul Românesc" în Iași, și-a oprit temporar activitatea la Universitatea Iași și a început să lucreze la cotidianul de propagandă de război "România", contribuind totodată și la publicația internațională a lui R.W. Seton-Watson "The New Europe" (). A mai publicat în acel an mai multe broșuri dedicate menținerii moralului printre soldați și civili: "Războiul actual și urmările lui
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane”. În țară, Garda de Fier a interzis plângerea sa în public, exceptând un necrolog în cotidianul "Universul" și o ceremonie ținută la Academia Română. Un ultim omagiu a fost adus de filozoful Constantin Rădulescu-Motru, care-l numea, în termeni asemănători celor folosiți de Focillon, „curajosul intelectual al națiunii”, „toată înțelepciunea și originalitatea unui geniu român”, „... a întrupat
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
un personaj simpatic, dolofan și zâmbitor, care împarte cadourile din sania sa trasă de reni. Publicat pentru prima dată în ziarul "Sentinel" din New York pe 23 septembrie 1823, poemul a devenit în anii următori foarte căutat, ajungând în mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind și tradus și publicat în întreaga lume. În 1860, cotidianul "Harper's Illustrated Weekly" a publicat un desen al lui Moș Crăciun, îmbrăcat într-un costum roșu ornat cu nasturi negri și cu o curea din
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
reni. Publicat pentru prima dată în ziarul "Sentinel" din New York pe 23 septembrie 1823, poemul a devenit în anii următori foarte căutat, ajungând în mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind și tradus și publicat în întreaga lume. În 1860, cotidianul "Harper's Illustrated Weekly" a publicat un desen al lui Moș Crăciun, îmbrăcat într-un costum roșu ornat cu nasturi negri și cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, Thomas Nast, desenator și caricaturist al ziarului
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
instaurarea regimului comunist în România, a funcționat o perioadă în paralel cu nou-înființatul "Sportul Popular", după care a fost desființat de tot la sfârșitul anilor 1940. Astfel, amintitul "Sportul Popular", devenit în anii 1960 "Sportul", a rămas vreme îndelungată singurul cotidian de sport din acea țară. Pe 23 decembrie 1989, pe când regimul Ceaușescu se prăbușea, colectivul său redacțional a hotărât să boteze publicația "Gazeta Sporturilor" cotidianului de sport înființat în anii 1920, păstrându-și până în prezent acest nume. A fost printre
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
1940. Astfel, amintitul "Sportul Popular", devenit în anii 1960 "Sportul", a rămas vreme îndelungată singurul cotidian de sport din acea țară. Pe 23 decembrie 1989, pe când regimul Ceaușescu se prăbușea, colectivul său redacțional a hotărât să boteze publicația "Gazeta Sporturilor" cotidianului de sport înființat în anii 1920, păstrându-și până în prezent acest nume. A fost printre primele ziare privatizate în România după 1990. Ulterior, în timp, a trecut prin mânile mai multor societăți. Din 1997, de la apariția cotidianului "ProSport", își dispută
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
publicația "Gazeta Sporturilor" cotidianului de sport înființat în anii 1920, păstrându-și până în prezent acest nume. A fost printre primele ziare privatizate în România după 1990. Ulterior, în timp, a trecut prin mânile mai multor societăți. Din 1997, de la apariția cotidianului "ProSport", își dispută cu acesta întâietatea din lumea presei sportive românești. În anul 2000, ziarul a avut vânzări medii de circa 26.026 de copii (locul 2 ca ziar sportiv după Pro Sport), avansând până la 64.795 de exemplare în
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
pe străzi să celebreze sentința. Între 25 martie și 30 iunie 1876 este redactor la "Stindardul", ziar politic, literar, comercial și științific, al cărui director era Pantazi Ghica, iar în funcția de redactor l-a urmat Bonifaciu Florescu. În paginile cotidianului va publica, printre altele, traduceri din Lamartine, nuvela "Cârjaliul" și piesa de teatru "Gemenii". În același an, după dezamăgirea de a nu fi inclus pe listele candidațiilor liberali pentru alegerile generale din anul anterior, Macedonski și-a început cariera în
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Ion Brătianu „de a închide ochii” și a „făcut pe legalul”, ascultând ordinele ministrului de interne George D. Vernescu, nepermițând intrarea trupelor voluntarilor ruși pe teritoriul țării, în drumul lor spre Principatul Serbiei. În anul 1877 colaborează la ziarul "Timpul", cotidian al Partidului Conservator, cu versuri: "Odă închinată armatei române" și o traducere din Gottfried August Bürger, înainte ca Mihai Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu, să devină redactor al acestui periodic în octombrie 1877. Colaborări intermitente în revista "Familia", cu
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939). După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații:"Jurnal Arădean", cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de "Patriotul", "Flacăra roșie" și "Adevărul" (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului "Adevărul de București"). După anul 1990 mai apar și "Arad Expres", "Observator Arădean
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului "Adevărul de București"). După anul 1990 mai apar și "Arad Expres", "Observator Arădean", "Glasul Aradului", "Oglinda de Vest", "Realitatea", "Buletinul de Arad", "Ziarele Munca", "Piața Aradului" și "Informația Aradului" acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, "Nyugati Jelen". De-asemenea, a fost inființată Agenția de Presă a Județului Arad NewsAr. Reviste de cultură: Presa online: în ordine cronologică - Aradon, NewsAr, Actualități Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24 Presa radiofonică națională retransmite
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
Televiziune(TVR 1, TVR 2, TVR 3, etc.); Central European Media Enterprises (Pro TV, Acasă, Sport. ro, etc.); Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, etc.); Realitatea-Cațavencu (Realitatea TV, The Money Channel, etc.) și multe altele. În Botoșani apar patru cotidiene în format compact: Monitorul de Botoșani, Jurnalul de Botoșani, Evenimentul de Botoșani și Jurnalul de Botoșani și Dorohoi. Dintre acestea Monitorul de Botoșani are un tiraj de 7310 pe apariție (sept. 2008)brat. ro/index. php?page=publications&id=188
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
în mai multe țări, cu precădere însă în Islanda. Unele saga au un număr considerabil de personaje care sunt inspirate adesea din viața unor persoane a căror existență istorică a fost atestată documentar. poartă o amprentă mai puternică a concretului cotidian, este mai realistă și tipizează mai puțin decât legendele eroice. Dacă în cântecele eroice medievale întâlnim tipuri (eroul curajos și lașul, soția iubitoare sau certăreață, prietenul fidel sau trădătorul), în saga întâlnim oameni asemănători cu cei din viața reală. O
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
comentatori ai evenimentelor au considerat „Revoluția din Octombrie” ca fiind în realitate o simplă lovitură de stat efectuată de către o minoritate hotărâtă și organizată, care a avut drept scop să dea „toată puterea bolșevicilor” și nu sovietelor. "L'Humanité", principalul cotidian socialist francez, titra în ziua de 9 despre „lovitura de stat din Rusia”, care i-a adus la putere pe Lenin și pe „maximaliști”. Istoricul Alessandro Mongili constata și el că, în următorii ani, bolșevicii înșiși nu se fereau să
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Surface Science" ș.a. Este de asemenea redactor la Editura Humanitas, prozator și traducător al lui Eugene Ionescu. Debutează în februarie 1990 în "România literară". în perioada '90—'95 publică sporadic în "Contrapunct", "22", "România literară", "Suplimentul Litere, Arte, Idei" al "Cotidianului" și "Memoria". Prima sa carte, volumul de povestiri " Genunchiul stîng sau genunchiul drept", apare la sfîrșitul lui 1993, la Editura Eminescu. Un an mai tîrziu, publică la Editura Albatros romanul "Omul nou". Realizează (împreună cu Aurel Cioran) antologia "Cioran și muzica
Vlad Zografi () [Corola-website/Science/298327_a_299656]
-
și ziarist român. După studii liceale făcute la Buzău, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1973. A fost membru al cenaclului „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. În anul 1990 a început o efervescenta colaborare co cotidianul local ""Opinia"" din Buzău unde și-a arătat în scrierile sale, cu o energie și un umor remarcabile, dezgustul sau față de vechea gardă comunistă care a beneficiat de transferul de putere rezultat în urmă Revoluției anti-comuniste din Decembrie 1989. Începând
Gheorghe Ene () [Corola-website/Science/298342_a_299671]
-
sau contextul în care au învățat informațiile și sarcini de memorie prospectiva care implică amintirea de a face o acțiune la un moment dat în viitor. Adulții mai în vârstă pot gestiona problemele lor cu memorie prospectiva prin utilizarea Jurnalului cotidian, de exemplu. Exercițiul fizic, în special exerciții de aerobic continue cum ar fi alergare, ciclismul și înotul, au multe beneficii și efecte cognitive asupra creierului. Influențele asupra creierului includ creșteri ale nivelurilor neurotransmițătorilor, îmbunătățirea oxigenării, livrarea nutrienților și creșterea neogenezei
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
clubul muncitorilor despre "", făcând aluzii la Maiorescu. La Buzău, la 15 martie 1896, a prezentat conferința "Prostie", "„în fața unei colosale adunări”". Din 1898 a interpretat, la Ateneu, cu verva-i recunoscută, unele dintre " Momentele" sale, încredințate publicului mai ales în cotidianul "Universul" (27 septembrie 1899). În seria conferințelor științifice și culturale (care aveau loc, de regulă, joia și duminica seara), Caragiale era programat cu "„lecturi literare”", la 9 ianuarie 1900, presa bucureșteană înregistrând cu entuziasm evenimentul: Dintre intervențiile sale a răzbătut
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Cercul literar de la Sibiu . „Actul de naștere“ al grupării, manifestul "Ardealul estetic - o scrisoare către d. E. Lovinescu a „Cercului literar de la Sibiu“", „un protest împotriva ideologiei oficiale“, „o adeziune“ la modernism / lovinescianism, a fost publicat la 13 mai 1943, de cotidianul bucureștean "Viața" (nr. 743). Marele critic literar interbelic receptează cu promptitudine manifestul; în numărul (757) din 27 mai 1943, aceeași gazetă bucureșteană publică "Răspunsul d-lui Eugen Lovinescu la scrisoarea „Cercului Literar din Sibiu“". Din ianuarie 1945, gruparea literară de la
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
moderni bulgari. Industria cinematografică este însă mai slabă: în 2010, în Bulgaria s-au produs doar trei filme de lung-metraj și două documentare cu finanțare publică. Evenimentele culturale sunt promovate în presa națională, ce cuprinde postul național de radio, și cotidienele "Dneven Trud" și "24 Ceasa". Bucătăria bulgărească este similară celor din alte țări balcanice și prezintă o puternică influență turcească și grecească. Printre cele mai importante produse culinare locale se numără iaurtul, lukanka, banița, salata șopska, liutenița și cozonacul. Sunt
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
iar cealaltă jumătate în malteză. Ziarul de duminică "L-Torċa" („Torța”), publicat de Union Press, o filială a , este cel mai mare ziar în limba malteză. Ziarul său-frate, "L-Orizzont" („Orizontul”), este cotidianul maltez cu cea mai mare circulație. Există mai multe cotidiane sau săptămânale, în medie un ziar pentru fiecare 28.000 de locuitori. Publicitatea, vânzările și sunt cele trei metode principale de finanțare a ziarelor și revistelor. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ziarele și revistele legate de instituții sunt subvenționate de către
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
PCR la sectorul 5”, „personaj mediocru pe care l-am instalat, provizoriu, în locul meu pentru că nu găsisem altul mai prost printre cei care îmi duceau servieta”. În 2011, a fost acuzat de fals în declarații și evaziune fiscală, conform ziarului Cotidianul și web situl Puterea.ro. De-a lungul timpului, discursul său împotriva romilor a mers până foarte departe. Ziarul său, „România Mare”, a cerut la un moment dat nici mai mult, nici mai puțin decât exterminarea acestora, alături de „jidani și
Corneliu Vadim Tudor () [Corola-website/Science/297233_a_298562]
-
Aquaria (descoperită la Cosmo De Utris), iar ulterior a publicat-o la Leipzig, în 1852, în „"Inscriptiones Regni Neapolitani latinae"”. În anul 1847 se reîntoarce în țară, după studii și cercetări rodnice. Pentru scurt timp lucrează la Rendsburg, în redacția cotidianului "Schleswig-Holsteiner Zeitung", după care, în toamna aceluiași an, este numit profesor de drept la "Facultatea din Leipzig". Pentru că a luat parte la mișcarea democratică din 1848 este judecat, condamnat la nouă luni închisoare pe care nu le execută, fiind grațiat
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]