13,637 matches
-
de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al postcomunismului cultural: apariția unei piețe editoriale libere a făcut și mai evidentă polarizarea peste tot existentă (fie și în stare latentă) dintre cultura de elită și cultura de mase, respectiv dintre literatura estetică și literatura de consum. Această literatură, cu veche tradiție în literatura de colportaj și a cărților populare, de mare dezvoltare începând din secolul al XIX lea, corespunde necesităților foarte largi ale publicului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de observație: Un singur lucru: conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori de talie europeană în domeniul culturii, că singurul teren pe care îl pot domina este spațiul cultural românesc și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic, și anume, naționalismul. Prin această ideologie ei combăteau atât sentimentele lor de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a populației, își
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
idealului cultural mediu, și de jos în sus, prin ridicarea progresivă a nivelului cultural general, singura care permite formarea acestor cadre indispensabile. Nu numai noi facem astfel de observații. înaintea noastră, Andrei Pleșu observa cu pătrundere: Să stăm bine cu elitele și să stăm prost cu media e un blestem românesc 6. Despre ce este vorba, pentru a da un singur exemplu din experiența cea mai directă? încă din perioada Cahiers roumains d'ătudes littăraires ne-am dat seama de o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lucreze și să creeze se depărtează de momentul său istoric. (...) Prin urmare, astăzi, "a face cultură" este singura politică eficace la îndemâna celor din exil. Pozițiile tradiționale sunt răsturnate: în centrul concret al istoriei nu se mai află politicienii, ci savanții, "elitele intelectuale"". (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) Eliade avertizează asupra "simbolismului" de bază al nuvelei 516 - inversiunea mitului orfic (femeia, Leana este cea care coboară și îl scoate pe Adrian din infern, adică din "pierderea de sine", amnezie, alienare) - și a răsturnării
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
orfic (femeia, Leana este cea care coboară și îl scoate pe Adrian din infern, adică din "pierderea de sine", amnezie, alienare) - și a răsturnării "ierarhiei": Adrian este singurul care a înțeles sensul mitului orfic, anume că Orfeu nu se adresa elitelor, ci oamenilor de rând, pentru a obține mutația "fără de care lumea e sortită auto-destrucției". De aceea, Poezia are o valoare politică; Adrian își încredințează mesajul Leanei care îl "cântă" în cârciumi și grădini de vară, ceea ce amintește de un motiv
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Simpla desfășurare dramatică a unei legende populare actualizează fantasticul ei541). Mesajul orfic presupune retrăirea mitului; de aceea, "Leana își însoțește cântecul cu o poveste despre poetul iubit și căutat, iar această poveste este înregistrată și amplificată de memoria colectivă, de unde elitele o vor culege ca pe un nou mit"542. Văduva este supranumele Leanei, îndoliata Euridice aflată în căutarea lui Adrian/Orfeu; ea acceptă să se îmbrace în negru, la cererea doctorului Visarion, care vrea să dezlege "misterul lui Adrian" sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sălbatice, coboară în infern, capul său servește de oracol. Cel care îmblânzește oamenii prin verb și poezie este simbolul și patronul unei mișcări inițiațice și populare, cunoscută sub numele de orfism 554 (Eliade apropia această mișcare concomitent "populară" și seducând elitele, comportând "inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în discuție și în contextul filosofic al unei dezbateri despre altruism și cooperare. În cele din urmă, ideea non-reciprocității trece și în domeniul filosofiei dreptului prin discuția despre discriminarea pozitivă. 2.5. Proiecte politice Unii autori consideră că numai o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
joc Luc. − Îmi cer scuze, dar adevărul are prostul obicei de-a inoportuna. Referința e la un caz real din istorie, în care indienii locali au mâncat efectiv un misionar catolic spre a se pătrunde de spiritul învățăturilor lui. "Împotriva elitelor vegetale. În comunicare cu solul", au interpretat mai apoi intelectualii brazilieni. Ei, imaginați-vă ciulinii întâmpinați atât de bine încât pământul îi înghite spre a-i asimila, în vederea transsubstanțierii lor în totem. Validitatea doctrinei e testată în modul radical al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a sensurilor, în raport cu limba comună: A se compara: filoz. universalii/ cearta universaliilor etc. cu jur. legator universal, med. remediu universal etc. Abstractele se utilizează obligatoriu cu forma de plural și atunci când sintagma cuprinde noțiuni desemnate prin utilizarea cazurilor oblice: teoria elitelor, teoria factorilor, teoria hieroglifelor, teoria jocurilor, teoria mulțimilor, teoria simbolurilor, teoria valorilor etc. Forma de plural a abstractelor terminologice nu realizează opoziții gramaticale, ci opoziții logice, conceptuale cu singularul abstractelor din alte domenii specializate: lingv. simbol vs filoz. teoria simbolurilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mulțimi, vorbim de credințe, mituri, religie, ideologie și politică. Am desprins propoziția de mai sus dintr-un tratat de psihologie socială. În 1895, Gustave Le Bon descria „starea de mulțime” care modifică sufletul individului. El formula o profeție, prevedea că elitele vor ceda presiunii numărului, vor identifica un.model al mulțimii și descria forța acesteia. În cursul său de psihologie socială, la Universitatea din Iași (1931), Mihai Ralea le vorbea studenților despre mulțime ca „stare organică” formată În numele unui monoideism colectiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
doar conținuturi, standarde științifice, ci și modelul social al universității moderne, spiritul său academic, inclusiv selecția și evaluarea corpului profesoral și al studenților. Dar, mai ales, preeminența „discursului științific”, pe care Viorel Barbu Îl consideră caracteristica-princeps a universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea bazelor științei și ale culturii; profesorii săi erau personalități științifice recunoscute, iar autoritatea lor intelectuală și profesională - de necontestat”. Universitatea ieșeană, singulară de la fondarea sa, făcea parte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
complexe. Dar asta nu-i totul. Ceea ce s-a degradat aproape ireversibil pare să fie spiritul academic, Încrederea În valori și În demnitatea statutului de universitar (fie el profesor sau student). După ce, În perioada stalinistă, universitatea a fost golită de elite și caractere, după ce, timp de aproape o jumătate de secol, recrutarea s-a făcut după criterii extrauniversitare și după ce ideologicul a bătut adesea științificul În câmpul universitar, calitatea materialului uman s-a depreciat catastrofic. Impostura a fost și este Încă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a fost amendată adesea cu promptitudine. Cel puțin În cazul unor facultăți. Au dispărut standardele de calitate, orientarea spre valori, s-a diminuat Încrederea În puterea culturii, s-au remodelat caracterele după modelul spiralei descendente. S-a instalat o „nouă elită” care s-a reprodus, adesea, după schimbarea din 1989. Demnitatea de sine a corpului profesoral și a studenților este consecutivă formării caracterelor! Miza cred că aici este. Iar caracterele nu se pot schimba prin legi, decizii, reglementări oficiale. E un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
culturii liberale, dezvoltării personale. Ar fi justificat titlul articolului care incriminează comercializarea cunoașterii: „Produc facultățile germane idioți?”. Sistemul de credite nu evaluează interesul academic, menire a universității, nici nu recunoaște angajamentul extrauniversitar și În nici un caz nu Încurajează formarea unei elite caracterizate prin gândire critică și spirit reformist. Noua diplomă europeană nu are nimic de-a face cu schimbarea mentalităților, cel mult confirmă „nevoia de ordine” pe care o reclamă responsabilii europeni, superbirocratizați. Adică aliniază, traducem noi. Dar apare imediat Întrebarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sat au profitat de oportunitățile oferite de noul regim, au plecat la școli profesionale, În fabrici, În Ardeal, au umplut țara cu simbolul „Sârma” (aluzie la cunoscuta anecdotă). Dintre aceștia s-a recrutat clasa muncitoare și s-a ridicat noua elită (funcționarii de partid și de stat, cadrele din armată, miliție și Securitate). Când veneau În sat, ei aduceau prestigiul noilor poziții și recoltau respect, teamă și chiar admirație pentru reușitele lor. Cei rămăși În sat se afundau În greutăți și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și care pleacă să-și Încerce norocul (aceștia sunt comparabili cu cei care au devenit, din țărani, „domni” proletari); b) și Îi avem și pe cei foarte buni, care pleacă și ei (dacă au curaj). Aceștia seamănă mai mult cu elitele care au părăsit țara după 1945 pentru a nu cădea victime regimului instaurat. Ideea e: se salvează cine poate. Iar cei care sunt legați de pământ (Într-un fel sau altul) rămân sub comanda „brigadierilor”. M-am raliat punctului de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
România de astăzi față de cei ce au plecat și nu se vor mai putea Întoarce niciodată, pentru că nu are nimeni nevoie de competența și de rigurozitatea lor. Astfel că speranța României stă În tinerii care alcătuiesc noua clasă politică, noua elită intelectuală, mediocrii care nu au avut curajul afirmării pe cont propriu, oamenii de gașcă și de partid, dubioșii care vorbesc cu emfază și se consideră oamenii providențiali de mâine. Un sat Întors pe dos, o țară golită - ce viitor! Procesul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unde acesta era acum bibliotecar și, potrivit „agentului” Ardeleanu, „are convorbiri particulare”. Lista lui de lucrări, conținută În dosarul de Securitate, este importantă. Lumea lui Sache Botez (sau Conu Sache, cum Îi spuneau cei din jur) era o lume a elitei intelectuale, a succesului profesional și a reușitei sociale. Dar era Înconjurat și de o altă lume, a celor care acceptaseră să-l urmărească: cunoscuți din jurul sau, unii pozând În prieteni, colegi de institut, oameni care-l frecventau, Îl vizitau acasă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar mai ales „distracția” - super, cool, online, maximă și zilnică, la bowling, echitație, piscine, paintball, pe terenuri de golf și de tenis, patinoare, prin masaj erotic... Vremuri de criză! Un lamento ca cel al Anei Blandiana („Avem nevoie disperată de elite”) nu are nici o șansă să fie remarcat. Cum, n-avem elite? Nu se pregătește să devină parlamentar un tânăr cool și școlit peste ocean? N-avem atâția ca el, cu titluri academice, bani, mașini „bengoase” și haine de firmă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bowling, echitație, piscine, paintball, pe terenuri de golf și de tenis, patinoare, prin masaj erotic... Vremuri de criză! Un lamento ca cel al Anei Blandiana („Avem nevoie disperată de elite”) nu are nici o șansă să fie remarcat. Cum, n-avem elite? Nu se pregătește să devină parlamentar un tânăr cool și școlit peste ocean? N-avem atâția ca el, cu titluri academice, bani, mașini „bengoase” și haine de firmă și - mai ales - buni de gură? Am primit, acum două zile, o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noi imagini despre valorile sociale, a unui nou mod comun de a gândi. S-au folosit atunci toate armele la dispoziție: controlul Învățământului și al sistemului de formare; eliminarea intelectualilor incomozi din spațiul academic și din presă; formarea unei noi elite, fidele puterii, capabilă să stabilească frontiere și să delegitimeze (stigmatizeze) pe cei ce dețineau cândva aceste mijloace; exterminarea recalcitranților (prin Închisori, lagăre de muncă și programe de reeducare); alinierea gusturilor și nevoilor elementare și a celor spirituale: a obiceiurilor de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a mers unora, de ce să nu-mi meargă și mie? De ce nu și noi?” Media, analiștii, cei care lucrează În științe sociale și fac cercetări au căzut de acord: oamenii politici sunt compromiși, o parte dintre responsabilii instituționali sunt compromiși, elita din multe domenii este compromisă, aproape că nu mai e regenerabilă. Dar cei din urmă, valul al doilea, apoi cei din execuție, actorii anonimi? La o analiză atentă a Înlocuitorilor, se observă că sunt din același aluat. Noii oameni politici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reflexul „străinului” venit În societatea românească din altă lume, din periferie, fără tradiții și educație socială. Complexați, conștienți de handicapul lor, de faptul că sunt priviți ca impostori, dar și aroganți, știind că au În spate armata de ocupație sovietică, „elita revoluționară” era animată de ură Împotriva „dușmanului” și-și organizează acțiunile sub semnul violenței. Voiau revanșa, dar, operând pe un teren străin, nu se simțeau În siguranță, așa că demonizarea vechilor clase era singura cale de a scăpa de comparație. Declarată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lua forme halucinante, chiaburii erau nu doar „dușmani”, ci și „vicleni”, „hrăpăreți”, „ciuperci otrăvite”. Într-un sat din Bărăgan, antropologul Liviu Chelcea descoperă recent unele aspecte inedite ale procesului. Peste ani, la vremea reconstituirii, interlocutorii săi amendează aspru formarea noii elite În anii de Început a comunismului: primarul Își Însușea bunurile chiaburilor, puținii membrii de partid erau niște „lichele”, fuseseră Înainte legionari, adică făceau parte din categoria oportuniștilor care căutau un „ciolan de ros”. S au utilizat și aici metodele cunoscute
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]