10,787 matches
-
mai înaintate ale epocii noastre noi. Luând ca garanție acest succes al scriitorului, cititorii noștri privesc cu încredere încercarea lui de a trece la o categorie de epic mai amplă și mai complexă, la roman. Ei așteaptă ca în Adam Fântână - roman pe care scriitorul l-a anunțat de pe acum și care va fi consacrat tot temei colectivizării - să descopere o imagine a satului mai vie încă, mai complexă și de o mai mare amploare decât cea oferită de Desfășurarea. Să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cele mai bune realizări ale poeziei noastre se numără asemenea poezii ca: La masa verde și Chemarea de Maria Banuș, Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Act de acuzare și Un om și un frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A, sunt cunoștințe mai vechi, deoarece la Scrisul Bănățean tânărul scriitor își desfășoară ucenicia sa literară, remarcându-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele izbutite. Trei dintre cele mai reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvelei (...). Tema aceasta a acțiunii dusă de partid pentru a smulge de sub influența chiaburilor pe țăranii muncitorii șovăielnici și a-i aduce alături de constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mișcările și trăirile sale în rolurile încredințate erau proprii temperamentului său mereu visător. Odată cu prima premieră coregrafică clasică la 19 februarie 1958, în rolul Swamildei din opera Coppelia de Leó Delibes, Natalia Vronschi-Gașler a creat personaje de neuitat: Maria din Fântâna din Baccisarai de Boris Asafiev, Fadetta din baletul cu același nume de Leó Delibes, soția morarului din Tricornul de Manuel de Falla, Parașa din baletul Călărețul de aramă de Reinbold Glier, prințesa Mașa din Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la fel de necruțătoare. Iubirea este și nu este reală. Incident închipuie un "tu" și un "eu" întinși în nisipul cald. Ea adoarme și "visează că se prăbușește". În vis, poeta cu ironie Desperado trăiește "toate miturile peșterii", "toate / miturile tunelului, turnului, fântânii", presimte spaima morții. Când se trezește, moartea e doar la un pas: Fluxul e cât pe ce s-o înghită, pe când "el" se uită, fumează și așteaptă sfârșitul. Gând crud, în versuri de o cruzime sugestiv pusă în cuvinte: Cum
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu: o scară în spirală către iad, populată de primejdie și îndoială. Împotmolindu-mă, m-am trezit brusc; de jur împrejur apă. Mi-era părul ud leoarcă, iar tu pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni de știință părintele microbiologiei. Cea mai importantă descoperire a sa datează din anul 1674, când a făcut primele observații asupra microbilor și protozoarelor. El a descoperit microbi în multe locuri: în fântâni, în iazuri, în apa de ploaie, în gura și în intestinele oamenilor. Aceasta a fost una dintre marile descoperiri din istoria omenirii care a generat altele și mai importante. Aplicații ale acestei descoperiri s-au consemnat cu două sute de ani
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
I-II, București, 1972 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Leonid Juhovițki, Mai stai și te uită în urmă, București, 1973 (în colaborare cu Dan Lăzărescu); Leopold Lahola, Înmormântarea lui Dávid Krakower, București, 1974 (în colaborare cu Anca-Irina Dragomir); D. Petrov, Fântâni, București, 1974; I. Trifonov, Un lung bun rămas, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980 (în colaborare cu Igor Lefter); Honoré de Balzac, Femeia părăsită, îngr. și pref. Angela Ion, Iași, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Barbu, O ist., 352-354; Caraion, Pălărierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
alunge pe Agar și pe Ismael, de teamă ca aceștia să nu aibă pretenția de moștenire. Agar și Ismael au rătăcit prin pustiu iar îngerul, mesagerul Domnului, a prezis că el va fi întemeietorul unui popor. Le-a făcut o fântână, i-a ocrotit. Ismael s-a căsătorit cu o egipteană, a avut doisprezece fii, aceștia au fost întemeietorii celor douăsprezece triburi ismaelite. Ismael a trăit 137 de ani, Avram, 175 de ani, și împreună cu fratele după tată, Isaac, l-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sunt create dramele simboliste, face apel la prietenii săi pictori pentru realizarea decorurilor, Bonnard, Sérusier, Lautrec, Gauguin, Vuillard. Pentru regia scenică a lui Pelléas și Mélisande, în 1893, piesă a cărei acțiune se desfășoară în cincisprezece locuri succesive (pădure, grotă, fântână, palat etc.), Maeterlinck îi cere lui Lugné-Poe să utilizeze numai două pânze de fundal "de acompaniament", una reprezentând o pădure, iar cealaltă un castel cu o arhitectură neprecizată, căci, spune el, "serios, pentru dramele de suflet, rolul suporturilor se poate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reintegrare socială”, încercarea de a-și relua locul în învățământ (trei luni, în 1956) fiind sortită eșecului, deoarece intervin evenimentele din Ungaria și este din nou suspectat. Se va întreține ca muncitor sezonier, culegător de fructe de pădure, săpător de fântâni, ajutor de tâmplar, paznic, șef de coloană auto, manipulant de mărfuri, om de serviciu etc., ocupații derizorii pe care le continuă și după stabilirea sa la Cluj, în 1961. Abia în 1964 este primit ca secretar literar la Teatrul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Malvensis, tradusă în limba latină prin Dacia Ripensis. În sudul Dunării, adică în sudul acestei Dacia Malvensis, Vidinul a fost numit de către geto-daci Pe Mal, tradus mai târziu de romani în Ad Malum. De origine latină sunt termenii de bază fântână (fontana), puț (puteus), râu (rivus), fluviu (flumen), mare (mar), lac (lacus), umed (humidus), vâltoare (voltoria), folosit și pentru a desemna o instalație hidraulică populară; burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, vorax = lacom, gata să înghită; bătătoare (abitus), desemnând în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
turci, în Oltenia și Banat, am luat cuvântul bent (bent - zăgaz), folosit și în Platforma Cotmeana a Munteniei, pentru a desemna o mică acumulare de apă, într-o zonă de pietrișuri profunde, unde nu există o pânză freatică pentru alimentarea fântânilor. În Dobrogea s-a împrumutat boaz (boğaz), pentru a desemna un loc strâmt, o trecătoare sau un canal, Bogazkioi fiind numele turcesc al Cernavodăi (adică Satul Canalului sau Satul din Strîmtoare). Turcescul göl a trecut în hidronimia dobrogeană pentru a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
după calitatea organoleptică a apei: Amara, Amaradia, Sărata, Slănic, Slatina, Slătioara; Apa Caldă și opus Recea; Balta Sărată, Balta Amară; - după felul cursului: Valea Mică, Valea Mare, Valea Largă, Valea Lungă, Valea Râului, Râul Mare, Odovajnița (Apa Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia, Potopinu, Potopu, Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Maurorum 32; tot din cărămizi romane erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
reprezinte Gabranus-ul din hotărnicie, ce și-a pierdut numele antic. Limba latină a completat hidronimia minoră. Cuvintele cu origine latină de uz curent, legate de ape, sunt numeroase în limba română. Completăm acum o mențiune sumară dată în capitolul II. Fântână (lat. fontana) desemnează, mai ales în Oltenia, un izvor, ca în latină; în alte regiuni, s-a generalizat și pentru sensul de puț (lat. puteum), care la origine însemna, ca și în limba română, o sursă de apă săpată. Un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte, pentru a trece Dunărea în Cadrilaterul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
săruri, până la o concentrație de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l; să aibă o temperatură între 8 și 12 grade C, să nu conțină bacterii patogene. Apa potabila se obține la sate din izvoare și fântâni, iar la oraș din apa râurilor, care trebuie purificată.Purificarea se face în trei feluri:mecanic,chimic și fizic. Apa industrială Se folosește la alimentarea cazanelor cu abur, la răcirea mașinilor, precum și în diverse procese de fabricație.Ea trebuie să
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ce rezultă din topirea zăpezilor, în parte umplu din nou lacurile, râurile, fluviile, mările și oceanele. Altă parte străbate straturile de pământ, la diferite adâncimi, formând apele freatice. Apa subterană poate reapărea la suprafață, fie prin izvoare, fie extrasă prin fântâni, puțuri sau sonde. În cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, o importanță deosebită prezintă circuitul biologic. Acesta constă în pătrunderea apei în organismele vii și redarea ei în circuitul natural prin respirație, transpirație și moartea organismelor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
introdus cultul apelor în Galia, meritul lor fiind doar acela de a pune în valoare noi surse și a facilita utilizarea apelor prin intermediul construirii de piscine, devenite celebre în domeniu. Apele subterane au reprezentat tot timpul o importanță vitală. Primele fântâni pentru apă potabilă au fost săpate în Egipt și China antică. Cu toate că izvoarele erau considerate ca ceva sacru, geneza acestora, și implicit a apelor subterane, a incitat cele mai luminate minți ale Antichității și Evului Mediu. Aristotel susținea teoria condensării
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
zeci de kilometri, date din mână În mână sau purtate ani de zile cu sine. Situații mai sugestive apar În urmă cu 40 000 de ani. În Tunisia (El-Guetar), musterienii au transformat un morman de pietre de râu Într-o fântână arteziană cu baza În apă. În mormanul conic puseseră nu numai oase sfărâmate, dinți de animale, așchii și unelte de silex, În total mii de bucăți, ci și două lespezi suprapuse, una triunghiulară și cealaltă rombică. Nu se poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conic puseseră nu numai oase sfărâmate, dinți de animale, așchii și unelte de silex, În total mii de bucăți, ci și două lespezi suprapuse, una triunghiulară și cealaltă rombică. Nu se poate să nu vezi aici o ofrandă adusă prețioasei fântâni, un act sacral sau magic, care trădează un sentiment religios pentru izvoare, pentru pietrele rotunde și netede, pentru forțele sau „spiritele” care stăpânesc natura (Gruet, 1954). Alți musterieni, cu Înclinații asemănătoare, dar mai modești, au adunat fragmente de oase și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]