11,395 matches
-
ca și identificarea direcțiilor de studiu și a progreselor realizate în cunoașterea sociologică a modei sunt bine-venite și foarte bine realizate. Sunt decupate din discursul științific asupra modei patru etape, delimitate cronologic: 1871-1890 (perioada evoluționismului); 1890-1960 (perioada clasică); 1950-1990 (perioada fondatorilor); din 1990 până în prezent (perioada contemporană). Se înțelege că această periodizare nu este "patul lui Procust", ci o construcție flexibilă, dar care ajută la înțelegerea fenomenului modei. Consider meritoriu faptul că autoarea găsește în opera lui Charles Darwin rădăcina teoriei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Kroeber, John C. Flügel și Georg Simmel. Remarc aici că autoarea abordează fenomenul modei multidisciplinar, făcând trimiteri calificate la autori de referință din domeniile sociologiei, antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi se pare foarte meritoriu și faptul că în acest capitol, ca și în capitolul precedent, sunt expuse nu numai diferitele teorii, ci și cercetările concrete (de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda a avut un statut marginal printre intelectuali" (cf. G. Lipovetsky, 1987/2002, 25). Voi prezenta în continuare, în ordine cronologică, parcursul științific al fenomenului modei. Din rațiuni metodologice, recurg la următoarele periodizări: etapa evoluționismului (1871-1890), etapa clasică (1890-1960), etapa fondatorilor (1960-1990) și etapa contemporană (din 1990 până în prezent). Am delimitat aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) Seria lucrărilor publicate între anii 1960 și 1990 acoperă patru domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea sociologică a fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
astăzi un mod de cercetare a vestimentație unor grupuri subculturale de hip-hop-eri (M.A. Morgado, 2007) și punk-eri (M.H.W. Selfhot, 2008). Cel de-al treilea domeniu de studiu la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada fondatorilor" deoarece tema a cunoscut interpretări variate în cadrul unor lucrări semnate de personalități de seamă ale sociologiei și lingvisticii, precum Pierre Bourdieu, Umberto Eco, René Köning, Roland Barthes, Dick Hebdige. 1.5. Perioada contemporană (după 1990) Reflecția prospectivă asupra unui nou
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
puterii. Frontierele sunt linii imaginare ce ajută la definirea diverselor subsisteme. De multe ori, disfuncționalitatea familiei se poate datora unor frontiere prea vag sau incoerent stabilite sau unor limite exagerate (prea flexibile sau prea rigide). Salvador Minuchin (1985), unul dintre fondatorii terapiei familiale, sugera că familiile cu o structură neclară (care nu au stabilite frontiere) pot interpreta nevoia de individualizare a copiilor ca pe o amenințare la adresa unității lor. De reținut Teoreticienii care adoptă perspectiva sistemelor familiale tind să vadă comportamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cât și în cea a civilizațiilor sedentare ale epocii: chineză, arabă (islamică) și creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător executate, ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au asigurat succesele militare uluitoare ale oștilor mongole au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stepelor dintre Ural și Volga, pregătindu-și baza de atac asupra Europei. În "anul șoarecelui", 1235, "marele kuriltai", sfatul nobilimii mongole, întrunit de către Ogodai, succesorul și fiul lui Gingis-han, hotăra relansarea ofensivei în vederea împlinirii misiunii universale atribuite ulusului (statului) de fondatorul său. Sfatul decidea să fie cucerite Coreea, China de sud, Orientul Mijlociu și Europa. În acest fel, urmașii lui Gingis-han erau deciși să continue opera părintelui fondator și să instaureze efectiv dominația universală a imperiului mongol. Aici a fost stabilit planul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiul lui Gingis-han, hotăra relansarea ofensivei în vederea împlinirii misiunii universale atribuite ulusului (statului) de fondatorul său. Sfatul decidea să fie cucerite Coreea, China de sud, Orientul Mijlociu și Europa. În acest fel, urmașii lui Gingis-han erau deciși să continue opera părintelui fondator și să instaureze efectiv dominația universală a imperiului mongol. Aici a fost stabilit planul concret al operațiilor militare și s-a hotărât mobilizarea unor forțe numeroase puse sub comanda supremă a lui Batu, fiul lui Djuci, nepotul lui Gingis-han. Lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de împrejurări, Leonid Boicu era dispus „să împartă totul cu cei din jur (din nefericire, câteodată, cu oricine)”, îndreptățindu-și sora să-l asemuiască, cel puțin din această perspectivă, cu teologul și poetul italian Giovanni Bernardone, cunoscut mai bine ca fondator al Ordinului Franciscanilor, sub numele de Francesco d’Assisi, canonizat în 1228. Desigur, asemenea apropiere ar putea fi considerată o exagerare de cei care nu l-au cunoscut direct, ori nu și-au intersectat drumurile în viață cu tânărul studios
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dorit. El a pus în funcțiune fabrica, care este menționată, în statistica din 1860-1862, ca acționând cu vapori. O dată cu intrarea în funcțiune a primei fabrici de pâine din Moldova, a luat ființă și prima fabrică de arpacaș din țară. Fondatorul ei este Matias Nitchmann (Niciman), venit în Moldova în anul 1842. De meserie arhitect și „mehanie”, „cu mici mijloace materiale”, care nu erau „nici cum în proporții cu cunoștințele ce posedez” arăta Niciman, în februarie 1858, caimacamului Moldovei, „în strictul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru cucerirea economică a Orientului european se detașează von Bruck, o figură proeminentă în viața politică și economică a Imperiului Habsburgic de la jumătatea veacului trecut. Karl von Bruck, fost librar la Bonn, funcționar și secretar la „Azienda Assicuratrice” din Triest, fondator al Lloyd-ului austriac, al cărei prim director a fost inițiator al construcțiilor de căi ferate în regiunea austriacă a Mării Adriatice, întemeietor al jurnalului economic-comercial „Jurnal des österreichischen Lloyd”, ministru de Comerț și reformator, al politicii comerciale austriece, internunțiu la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și o supraestimare a valorii companiei. Nadir a fost acuzat de falsificarea contabilității și de furt, după descoperirea unei discrepanțe de 400 milioane $ în conturile PPI. (3) Maxwell - 1991 Imperiul de presă „Maxwell” a fost victima fraudelor masive comise de fondatorul și directorul executiv al firmei, Robert Maxwell. Pentru ascunderea pierderilor înregistrate în unele domenii ale companiei, fondurile au fost manipulate pentru a se crea falsa impresie de viabilitate. Deși este, în general, acceptat faptul că fraudele au fost comise de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
li se cere să instituie un mecanism pentru dezvăluirea anonimă a informațiilor și pentru „semnalele de alarmă”, pentru a întări comunicarea în ambele sensuri asupra problemelor critice sau sensibile. Dezvăluirea oportună a informațiilor, cu acuratețe și transparență, către managementul general, fondatori, acționari, permit acestora să-și regândească deciziile de investiții. Ca răspuns la recentele eșecuri financiare din SUA, noile reglementări ale SEC cer îmbunătățirea informațiilor ce sunt aduse la cunoștința publicului și a acționarilor. (5) Măsuri și responsabilități În timp ce Consiliul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
alte părți, acești intelectuali evrei care scăpaseră de Holocaust își iau cu vârf și îndesat revanșa față de Hitler, impunând la rândul lor ceea ce se numește Weltanschauug 160, propria lor viziune asupra lumii și a ființei umane, moștenită de la Freud. Eminentul fondator al psihanalizei, acest "nou mesia al psihismului"161, murise în 1939 la Londra, de cancer. Însă epigonii și emulii săi preiau ștafeta după război, propagând, fiecare în felul lui, propriile teorii revoluționare. La fel ca umaniștii Renașterii, toți acești psihanaliști
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
istorie, R. Aron, Introduction � la philosophie de l�histoire, K. Popper, Societatea deschis?, vol.II: Epoca marilor profe?îi, H. H. Stahl, Sociologizarea istoriei etc.). O istorie constructivist? a sociologiei Whitehead consideră c? ?tiin?a care ezit? s?-?i uite fondatorii este pierdut?, iar Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de a-?i situa disciplină �n timp ?i �n spa?iu, P. J. Simon (Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991), distingea �preistoria sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei), J. Cazeneuve (�n Leș initiateurs de la sociologie. Ț. Herseni (�n Sociologie. Teoria general? a vie?îi sociale) face o adev?raț? munc? de notar inventariind idei diferite �n leg?tur? cu devenirea disciplinei: unii �i afl? originile �n Biblie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ia?i, a �ntemeiat Seminarul modern de sociologie, etic? ?i politic? etc. �A-?i cunoa?te ?ara este cel mai bun mijloc de a o sluji!�, spunea el. Dimitrie Gusti a f?cut studii la Paris, Leipzig, Berlin. Contribu?ia fondatorului �?colii sociologice� de la Bucure?ți poate fi sintetizat? �n teoria voin?ei sociale, teoria cadrelor ?i manifest?rilor, teoria unit??ilor sociale, legea paralelismului sociologic ?i metodologia monografic? prezente �n principalele sale scrieri: ?tiin?ele sociale, sociologia, politica (1909); Despre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
id�ologies, Consid�rations sur une m�thodologie prospective dans l`�tude des r�lations internationales en vue de construire un mod�le de securit� et de coop�ration en Europe etc. Andrei Pandrea, doctor �n etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie Contactul rom�nilor din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i �n preistoria ?tiin?elor sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț gravitatea problemelor sociale nu scap? (deciden?ilor( � c�?tiga?i de ideile utilitariste despre bun?stare � care �ncearc? s? le trateze �n mod mai pragmatic. �n Anglia, de exemplu, Statistical Society of London este creat? la �nceputul anului 1830. Fondatorii �i dau de la �nceput că misie transformarea conceptelor economiei politice �n instrumente politice concrete. Era vorba, �n fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ignoran?ei franceze din spatele nebune?ții declară?îi de r?zboi ce ne-a adus unde ne afl?m�. A?a se exprim? fiul foarte influentului ziarist Emile de Girardin, Emile Boutmy, profesor �ntr-o ?coal? privat? de arhitectur?, care devine fondatorul ?colii libere de ?tiin?e politice din Paris (1871). Motivele sale par foarte apropiate de cele ale lui Le Play, c?ruia �i cunoa?te opera fiindc? a f?cut, �n 1865, o prezentare critic? a acesteia. Că ?i �nainta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]