13,010 matches
-
aripi lungi, uscățive, deșirate, palide, îmi apar în vis mergând la pas, călări pe Rosinante hamletiene, alături de morile de apă, mici, bondoace, bătute-n cap și bonome, păstrând în ochi o poftă de viață pe cât de neghioabă, pe atât de inteligentă. Și atunci, în acest secol al vizualului al cărui rob sunt, constat înfiorat că mă aflu în fața Cavalerului - Moară de Vânt și a scutierului său - Moară de Apă. Sunt ei. Și, cutremurat, ca omul căruia îi revine o boală veche
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
spui că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță vitală. Și îi spui că e vital ca să nu-i spui că e cam tâlhar. Și îi spui că e cam tâlhar ca să nu recunoști că e inteligent. Asta e prima linie a codului. O a doua linie e așa: știi că are talent, dar îi spui doar că e inteligent; știi că e inteligent, dar îi spui doar că e subtil; fiindcă a fi subtil ți se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
spui că e cam tâlhar. Și îi spui că e cam tâlhar ca să nu recunoști că e inteligent. Asta e prima linie a codului. O a doua linie e așa: știi că are talent, dar îi spui doar că e inteligent; știi că e inteligent, dar îi spui doar că e subtil; fiindcă a fi subtil ți se pare că e prea mult, adaugi că e ingenios; nici ingeniozitatea nu ți se pare de ajuns de compromițătoare - și îi spui că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
tâlhar. Și îi spui că e cam tâlhar ca să nu recunoști că e inteligent. Asta e prima linie a codului. O a doua linie e așa: știi că are talent, dar îi spui doar că e inteligent; știi că e inteligent, dar îi spui doar că e subtil; fiindcă a fi subtil ți se pare că e prea mult, adaugi că e ingenios; nici ingeniozitatea nu ți se pare de ajuns de compromițătoare - și îi spui că e prea cult. Fiind
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cinema...?” - și, pentru a nu mă șoca, probabil, prea violent, mi se recomandă - „Enescu de la agenția economică din Moscova...” - continuând cu „ce mai face Catrinel?... ce bine scrieți! Eu, fără Cinema nu plec nicăieri...”. Până să pot încropi două fraze inteligente, omul se afla deja în capătul vagonului, dispărând la stânga; când se întoarse, mă asigură că „n-o să aveți ce vedea anul ăsta... fiți atenți la ce vor să vândă, e numai propagandă!” - și dispăru în compartimentul său; siguranța lui de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
semn matern cu degetul, convenind că mă va trimite cu o mașină la hotel; după convorbire, mă întrebă cu ceea ce se numea dintotdeauna „căldură tovărășească”: „De ce vă e frică de avion?”. Nu aveam putere pentru un răspuns spiritual, de unde și inteligent? Până la hotelul de pe ulița Gorkovo gde tramvai nehodit, în mașină, fixându-mi valiza bine strânsă într-o curea, fără intimități la vedere pe margini, n-am scos o vorbă, lăsând șoferul ambasadei să-i înjure în voie pe sovietici pentru
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
el, n-a fost tocmai întâmplător. În 1939, când norii negri ai războiului se anunțau deasupra Europei, tata avea 18 ani. Știind ce urma să se întâmple și sfătuit probabil și de cei din jur, tata a făcut o mișcare inteligentă: s-a înrolat voluntar în armată, situație în care a putut să-și aleagă singur arma. A ales ,,artileria antiaeriană” și astfel a făcut războiul fără ,,nici o zgârietură”. În timpul campaniei din Rusia, unitatea lui a staționat la Odessa, la 23
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
slujitori ai intereselor partidului” aflat la putere, pentru avantaje nemeritate (au primit locuințe în ,,case naționalizate” - adică luate cu japca de la alții), tata a ales ca prin muncă și sudoare să-și facă propria casă. Tata a fost un om inteligent și spun acest lucru nu pentru că era tatăl meu, ci pentru că așa arată faptele. La 6 ani am fost dat la grădinița din cartierul Aurora la ,, grupa mare “. Educatoarea, doamna Cercel, ne-a spus printre altele că pachețelul de mâncare
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ne ajută permanent! — De ce ? Ne ajută în propriul nostru interes, să mergem mai departe, să ne facem menirea pentru ca mai ales în ,,durere, întristare și suspin “ (asta pentru că nu vrem să înțelegem și să învățăm), să devenim niște ființe mai inteligente! Problemele pe care le avem reprezintă un semnal de alarmă în privința faptului că ceva în modul nostru de viața este greșit, și că trebuie schimbat ceva. În astfel de momente de cumpănă sinuciderea nu este nicidecum o soluție, ci reprezintă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
acestui atribut m-a făcut fericit. Un absolvent din seria sus-amintită (O. S.) îmi scria din armată și în titlul unei misive, datată 22 nov 1975, mi se adresa: Stimate tovarășe diriginte, iubitul meu părinte. Autorul scrisorii era un tânăr inteligent, spontan, vesel și cu reale aptitudini muzicale. Pe fotografia de promoție cu întreaga clasă i-am scris urarea: ,,Să-ți fie viața frumoasă și senină ca un cântec”. O.S. este autorul versurilor și melodiei pe care au intonat o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Așadar, cultura noastră e străină: produs al influențelor de din afară (care au pus în valoare impulziunile și aptitudinile noastre proprii, de bună seamă); după cum arta noastră veche nu e nici ea decât o adaptare a lucruri venite de aiurea, inteligentă, abilă, fecundă dar adaptare, nu creațiune proprie, spontană. Lumină din lumină. După unii, ar fi existat totuși o cultură veche "strămoșească", autohtonă deci. Cultura aceasta ar fi suferit mult din cauza "maniei străinizmului" care bântuie societatea noastră începând din secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
decât Bucureștii și ca având case mult mai moderne și mai elegante. Tot așa consulul francez Billecocq, care într-o descriere publicată în L'Illustration din Februarie 1848, și complectată de cunoscutele desen ale lui Bouquet, vorbește de "aerul fin, inteligent, intelectual, al ieșenilor". Tot așa consulul german Wilhelm Kotzebue (autorul romanului Lascar Viorescu și al unor însemnări personale despre Moldova) care n-are decât cuvinte calde pentru aspectul încântător al Iașului și pentru poziția lui plină de pitoresc. Tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu atât mai prețioase cu cât mai neașteptate pentru ei. Astfel aprecierile prințului de Lignes cu privire la aspectul pitoresc și artistic al orașului și la originalitatea și gustul caselor boierești, cum și constatarea consulului Billecocq, că a găsit la Iași oameni inteligenți, spirituali și culți, sunt mărturii despre o stare de lucruri pe care în genere aprecierile defavorabile ale celorlalți călători nu le contrazic, căci nu se referă la ele ci la alte date și aspecte. La timpul acesta de altfel, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aveam la începuturi, când credeam că eu cu săbiuța mea de lemn - sau, dacă vreți, de hârtie - pot îndrepta ceva în țara noastră televizuală. Tot ce încerc prin textele mele de-aici e să am o comunicare cu niște oameni inteligenți. Nu le spun lucruri pe care ei să nu le știe, dar măcar putem să ne amuzăm împreună. (2012) VREMURI Țara păduchilor din frunte Mult timp, expresia „iese ca păduchele în frunte“ a fost pentru mine destul de obscură. Poate pentru că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un cap la altul!), filmările cu încetinitorul sunt înlocuite cu imaginile unor domnișoare care se mișcă lent, deci semnificativ. Camera întârzie pe chipul lor și pe tot felul de detalii anatomice. Curată poezie! Domnișoarele sunt dră guțe și ne zâmbesc inteligent și provocator. (Dacă emisiunile estivale ne arată funduri de domnișoare în chiloței tanga, cele pentru intelectuali au în vedere capetele acestora.) La un mo ment dat, o astfel de muză, după ce sa întors de mai multe ori la noi cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fel încât să nu se vadă cât de scundă este, alta intră în cadru numai de la brâu în sus ca să nu se vadă ce fund mare are, alteia i se șoptește totul în cască, în așa fel încât să pară inteligentă și spirituală. Și astfel se constru iește omul perfect. În spatele fiecărei vedete stă o întreagă echipă care are grijă ca noi să fim mințiți cât mai bine, cât mai profesionist. De fapt, vedetele sunt doar niște produse. Niște produse făcute
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a avut ideea să coloreze o parte din granulele detergentului pe care voia săl promoveze și să le amestece cu restul prafului alb. Cumpărătorului i se spune că sunt particule cu proprietăți speciale în lupta împotriva petelor, active, ba chiar „inteligente“. Deși miraculoasele granule nu diferă cu nimic de restul detergentului (doar că sunt altfel colorate), cel care dă banii pe produs are posibilitatea să le vadă cu ochii lui în punga de detergent și astal convinge o datăn plus că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
restul detergentului (doar că sunt altfel colorate), cel care dă banii pe produs are posibilitatea să le vadă cu ochii lui în punga de detergent și astal convinge o datăn plus că a făcut o achiziție bună. Dacă nu chiar „inteligentă“. Găselnița aceasta a fost apreciată de toată lumea publicității și, ulterior, mai toți detergenții au adoptato. O altă idee de succes în marketing a fost vinderea unor produse alimentare pe post de medicamente. După cum știm, oamenii sunt foarte impresionabili când vine
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
place să spargă, dimpotrivă, dar scenaclișeu cu televizorul aruncat pe geam, ca în filmul The Wall, mă face să devin visător.) Unii îmi vorbesc despre supliciul la care ne supun televiziunile românești și despre salutarul refugiu pe carel găsesc oamenii inteligenți în History, Discovery sau Mezzo. Un cronicar TV nuși poate permite însă luxul să se delecteze numai cu lumea animalelor cu blană sau a muzicii bune. Tre buie să se scalde și alături de celelalte animale - epilate, siliconate și bipede - care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dă bacalaureatul...“ Bineînțeles că oamenii îmi povesteau toate aceste lucruri făcând un fel de haz de necaz, cu subtextul „iată ce faună avem!“. Numai că mie mi se părea prea mult chiar și să ironizezi astfel de personaje. Niște oameni inteligenți nici nar trebui săși încarce memoria cu numele lor, dapăi să cheltuiască energie vorbind despre cât de aberante și ridicole sunt! Indivizii respectivi nu au nici o calitate, nici un merit (nici 156 măcar că au știut să facă bani, pentru că alții au
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu asupra de măsură. Ba mai mult, ai impresia că numai ele trăiesc pe acest pământ (după cum ni se spune, „ce este la televizor există, ce nu - nu“). Nu știm foarte bine dacă în România mai sunt și oameni valoroși, inteligenți, cu o cultură vastă sau specialiști întrun anumit domeniu. În schimb, putem fi siguri că Gigi, Monica, Irinel & Co. există. Și sunt și ubicui. Schimbi canalul și dai tot de ei. De fiecare dată mai au ceva de spus, ceva
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Monica Tatoiu, de se înghesuie toate televiziunile so invite în platourile lor și so pună săși dea cu părerea despre absolut orice, de la divorțuri mondene la criza economică, de la problemele amoroase ale vreunui personaj dâmbovițean la chestiuni de geopolitcă? Este inteligentă, informată sau măcar decorativă și numi dau eu seama? Mare mister! Sau Bogdan Chirieac... Jurnalistul curat, dar care a avut grijă să facă afaceri dubioase cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, omul integru, dar care nu sa dat în lături să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
șeful arnăuților, sau din cele „cu mesaj“, propagan distice, cu maiștri înțelepți, muncitori puri și țărani fericiți că intră în colectivă. La emisiunea Eugeniei Vodă am descoperit un om sensibil, introspectiv și puțin depresiv, așa cum îi stă bine unui om inteligent - și mia devenit dintrodată simpatic. 208 Acum, îmi închipui că pe altarul plăcerii noastre de-a intra în ungherele sufletului personajelor publice există și victime ale sacrificărilor. Sacrificările există oricum, numai că unii supra viețuiesc, alții mai puțin. E la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
importanți, de amplă respirație umanistă, format în epoca marilor modele interbelice. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007) SCRIITOR și CRITIC LITERAR Publicist de ținută, devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet, Valeriu Gheorghe Condurache rămâne un spirit inteligent și subtil în critica literară românească. S-a născut la Iași, pe 2 august 1950. A urmat cursurile Liceului Internat „C. Negruzzi“, promoția 1969. În 1973 a absolvit Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din colective de cercetare interdisciplinară în vederea realizării unor programe de cercetare, cum ar fi: Programul CERES (2004, 2005) și Matnanteh (2005), cu teme interesante, din care enumerăm: Efecte de suprafață în materiale magnetice nanometrice sau Materiale magnetostrictive multifuncționale pentru sisteme inteligente de sensori actuatori și traductori. În perioada 1989-1992 a fost secretar științific al Consiliului Facultății de Fizică din Iași. Achiziționarea de aparatură și materiale necesare bunei desfășurări a activității de cercetare și didactice, precum și selecția celor mai buni absolvenți în cadrul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]