11,470 matches
-
eu... Exact atunci, Hunter puse pe farfuria mea o cutiuță roșie din piele de căprioară. Pe capac era inscripționat cu litere aurii: S.J. Phillips. M-am uitat lung la ea, zăpăcită. Asta ce mai Însemna? — Nu vrei să o deschizi, iubito? Hunter era tot un zâmbet. Am ridicat cu grijă capacul cutiei. Acolo, pe un suport bombat din satin albastru pal, se afla pandantivul din schiță. Era spectaculos: ametistul strălucea magnific, ca și cum ar fi fost luminat din interior, iar diamantele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Post, lăsat acolo de cineva, pe o masă Învecinată. Deschise la „Pagina 6“ și ne-am strâns toate grămadă deasupra foii de ziar. Sub un titlu mic, care titra „Care soț... ?“ erau cuvintele „...dăruiește aceeași bijuterie scumpă și soției, și iubitelor?“ —Iubite! am explodat eu. N-are doar una? O, Doamne. —Sylvie, tu trebuie să fii cea care părăsește, spuse Lauren. Să nu-i permiți să te părăsească el pe tine. E mai bine să fii tu cea care părăsește, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să tot fi fost ora 4 - Hunter m-a prins, În cele din urmă, la telefon. Îi răspunsesem din greșeală la telefonul mobil, iar când i-am auzit vocea, am devenit atât de nervoasă, că m-a luat cu fiori. —Iubito, unde ești, pentru Dumnezeu? Mi-am ieșit din minți de Îngrijorare, spuse Hunter. Nu-mi venea să cred că Hunter dăduse, În sfârșit, de mine. Prietenele mele juraseră să păstreze taina În legătură cu locul În care mă aflam, iar eu de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ai făcut așa ceva! Nu i-am dat eu Sophiei colierul ăla. Pot să-ți explic... —Încă Îl poartă. Vocea mea se ridică pe măsură ce furia mea creștea. — Gata cu explicațiile. Știu ce pui la cale. Mă minți de luni În șir... Iubito, nu este ceea ce crezi tu... — Hai, lasă-mă În pace, Hunter, nu am chef de asta. Îmi auzeam cuvintele ieșind din ce În ce mai repede, de parcă s-ar fi putut să nu-mi ajungă timpul să le spun pe toate: N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mult voiam să-l Îmbrățișez pe soțul meu, Încă nu puteam să mă relaxez după toate câte se Întâmplaseră. Hunter observă aerul meu șovăitor. Încercând să mă liniștească, zise, cu o mică sclipire În ochi: — Când nu vorbesc eu serios, iubito? M-am gîndit puțin. Dacă mă gândeam bine, adevărul era că Hunter nu-și Încălca promisiunile. În cele din urmă, am spus doar: Niciodată, iubitule. Hunter păru ușurat și Își ridică mâna ca să mă mângâie pe obraz. Apoi zise: —Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
urmă, am spus doar: Niciodată, iubitule. Hunter păru ușurat și Își ridică mâna ca să mă mângâie pe obraz. Apoi zise: —Nu suport ideea că ai văzut-o pe Sophia purtând colierul acela superb. O să-ți iau ceva și mai frumos, iubito. —De fapt, Îmi place la nebunie... —Ei, ghinion, pentru că tocmai am comandat ceva atât de extraordinar, că n-o să-ți vină să crezi. M-am topit mai repede decât o Înghețată Într-o zi fierbinte de 4 Iulie. Brusc, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-ți spun atunci. De fapt, o să-l cunoști. Și mai bine! am zis. Dar sper că nu e o lună de miere cu toți amicii tăi de la facultate, bine? Hunter veni mai aproape. Cu buzele aproape de urechea mea, șopti flirtând: —Iubito, nu te-am văzut de câteva zile, ce-ar fi să mergem acasă și să... știi tu ce? E luni, ce zici să muncim... i-am Întors-o, protestând ușor. Dar... Hunter arăta atât de drăguț. Avea Înfățișarea aceea ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu aveau cum să fie prieteni, că nici măcar nu se cunoșteau, din câte știam eu. M-am uitat Întrebător la Hunter. — Stai nițel, voi doi vă cunoașteți? l-am Întrebat, suspicioasă. Hunter avea pe chip un zâmbet răutăcios de nedescris. —Iubito, am ceva amuzant să-ți spun. Hunter mă privi și Îmi făcu cu ochiul. Giles este prietenul ăla vechi din facultate de care Îți tot spuneam. —CEEE!!! am țipat eu. —Cei mai buni prieteni, adăugă Lauren cu un rânjet. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că ai spus nu, am remarcat, cu ciudă. Asta se Întâmpla În perioada de apogeu a paranoiei mele legate de Sophia. Mi-am amintit cum mă gândeam că Hunter se Întâlnește cu ea. Era evident că interpretasem complet greșit situația. Iubito, era mult prea târziu. Se cunoscuseră deja la Moscova. Tare Îmi e că Giles și cu mine am tot țesut intrigi luni Întregi până În momentul acela, zise Hunter. Dacă ea ar fi venit cu noi În seara aceea, ne-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pentru mine cea mai importantă. Ești sufletul sufletului meu, sângele sângelui meu și mă îndurerează gândul că remarcile mele tâmpite ar fi putut da naștere la resentimente între noi. Fără tine, sunt un nimic. Fără tine, sunt un nimeni. Draga, iubita mea Rachel, te rog să îi dai bătrânului tău tată fără minte o șansă să își ispășească păcatele.“ Am continuat pe același ton încă vreo câteva paragrafe, încheind epistola cu vestea bună a apariției magice în Brooklyn a vărului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
așa cum se întâmplase luni și marți) și știam că simpla ei vedere avea să-mi facă foarte bine. De aceea, m-am strecurat cu inima grea într-un separeu gol și i-am dat comanda lui Dimitrios, care ținea locul iubitei mele absente. Ca de obicei, aveam în buzunar o carte (Conștiința lui Zeno, pe care o cumpărasem la recomandarea lui Tom) și, pentru că în ziua aceea nu aveam cu cine face conversație, am deschis romanul lui Svevo și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la treizeci și nouă. Rimbaud la treizeci și șapte. Cei doi Crane, Stephen și Hart, la douăzeci și opt și treizeci și doi. Și Heinrich von Kleist - scriitorul preferat al lui Kafka - mort la treizeci și patru de ani, într-o dublă sinucidere, împreună cu iubita. — Iar Kafka e scriitorul tău preferat. — Așa cred. Oricum, din secolul XX. — De ce nu ți-ai scris disertația despre el? — Pentru că am fost prost. Și pentru că era de presupus că sunt americanist. — Dar a scris Amerika, nu? — Ha, ha. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
l-am cunoscut. Un tip foarte interesant. Abia dacă a scos două vorbe, dar am știut imediat că mă aflu în fața unui profesionist adevărat. — Ți-a adus mostre ale activității lui? — O scrisoare de dragoste din partea lui Charles Dickens către iubita lui. Un specimen superb. — Îți urez succes, Harry. Dacă nu pentru tine, măcar pentru Tom. — O să fii mândru de mine, Nathan. După discuția noastră de-acum câteva seri, am hotărât că trebuie să iau câteva măsuri de precauție. Pentru cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la practicile lor vor fi și ele blestemate.” Cum ? Cam așa : Oana : În acest moment eu am cheia, am totul [n.r. - de la mașina care rămăsese la vrăjitoare]. Mîine la ora 9 pun contabila să mi aducă toate actele. Vanessa : Da, iubita. și dacă în cazul în care [neinteligibil] în noaptea de Sînziene, cînd sînt farmecele puternice, în cazul în care se amînă totul pînă luni, la apus de soare, mergem într-un loc unde nu ne vede nimeni, pentru că eu vreau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ochii tăi albaștri, Dar ai plecat printre străini și printre aștri. În ceasurile lungi de așteptare Visez frumosul trup, dar el nu mai apare. Nefericit eu sunt, dar tot așa de tare te iubesc In nopțile senine, când stelele lucesc. Iubito, după plecare nu ai rămas un simplu vis Și vreau să știi că unde mergi prin paradis Tu calci pe lacrimile mele, chiar de nu le vezi Când umbli singură prin parcuri și livezi. Iți voi păstra credință pe vecie
C?nd te-am cunoscut by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83181_a_84506]
-
un pistol, din fericire stricat. Sunt teribile scrisorile astea. Merită să transcriu aici două, ca să fiu prevenită, acum, după ce am cules mărul auriu din pomul cunoașterii binelui și răului. În vară, în august, el i-a scris așa: „Scumpa mea iubită, Am citit scrisoarea ta pe care am primit-o azi-dimineață și sunt încă sub impresia unei strângeri de inimă. E sigur că părinții tăi nu caută decât să te îndepărteze de mine și întrebuințează pentru aceasta mijloace care li se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mare gol lângă el. Generalul se știa prea bătrân, bătrân la suflet, nu la trup, ca să mai umple golul acesta cu altă femeie. Astăzi se sfârșea anul de doliu, ceea ce însemna că astăzi era ziua în care o pierduse pe iubita lui soție. Anul Nou va fi mereu pentru el o zi neagră. Dar îi era mai bine să fie între oameni. Costache apăru târziu, după încă o oră, cu mademoiselle Olimpia Mărculescu, Gilda. Cei doi ajunseră în același timp cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Stau noaptea în căsuța mea iubită Și-aud cum lemnele trosnesc arzând sub plită. Ascult cum viforul vuiește printre pomi Și tu, iubito, în lunga noapte dormi. Privesc la lumânarea ce pâlpâie ușor Și-ncetul mă cuprinde asprimea clipelor de dor În noaptea lungă și geroasă Stau singur și uitat într-un ungher de casă. În noaptea lungă mă gândesc la cei plecați
Lunga noapte by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83186_a_84511]
-
luat-o spre opaiț. Îndrăgostiții pur-sânge se sorb cu priviri de Murano. Dacă știe să prindă momentul potrivit, monstrul Quasimodo poate deveni Don Juan. Iubirea - acest superlativ al complicității. Fără iubire, suntem niște cadavre ambulante. Simt uneori că în privirile iubitei mele există mai mult mister decât pe Lună. Romanticii - acești alchimiști ai iubirii. Iubirea rămâne marele arc voltaic al vieții. Din soluție salvatoare, iubirea a devenit, vai, o problemă. În SUA, homosexualitatea este ceva normal, iar gestul curtenitor față de femei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fie o imensă revărsare de tandrețe. Artiștii nu se lasă până când nu toarnă și puțină disperare în plăceri. Nu este o rușine să fii scriitor în zilele noastre. Pentru că nu află aproape nimeni. Angoasa poeților se agravează când, în loc de „ dragă ”, iubitele încep să li se adreseze cu „ maestre” . Între mine și infinit am presărat câteva cărți. Spiritul polemic rumenește arta. Într-o pădure sunt câteva privighetori și foarte mulți guguștiuci. Nici în artă nu este altfel. Unele scrieri actuale nu au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iubirii reclamă un duet. Și în legendă se intră uneori pe ușa din dos. Veleitarismul rămâne principala boală profesională a artei. Ura vrea să demonstreze că și ea poate să miște stelele și luna. Și ochiul te înșeală. D - apoi iubita ... Deviza orgolioșilor : ori geniu, ori la groapa comună a posterității. Tăcerea are și zone de aur. Dar mai ales de lașitate. Marile spirite sunt împroșcate cu mizerie chiar și după ce devin statui. Unele păcate au farmecul penumbrei din pictură. Un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe jumătate trase și care mai avea cel puțin două ore până să apună, se întoarse destul de anevoios, dar nu văzu mare lucru decât o lumină orbitore care-i pătrundea drept în ochi și spinarea lui Mișu care-și strângea iubita la piept. Între timp, mama lui dispăruse într-o altă cameră, probabil în bucătărie, să pregătească ceva pentru viitoarea noră. Bidaru, profitând de ocazie îi șopti soției: Se iubesc... Trebuie să-i sprijinim! Are și el aproape 30 de ani
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
parte a Bibliei, ce conține douăzeci și șapte de cărți. 2 Cuvinte atribuite lui Isus Cristos. 28 Rareș Tiron astfel, treptat, totul s-a schimbat în viața sa. „Modelul” său s-a transformat în amintire, „fata” s-a transformat în iubită, „iubita” s-a transformat în soție ș.a.m.d. Mai departe, nu mai cunosc ce s-a ales de viața lor. Ultima secvență descrisă mai sus părea, totuși, foarte promițătoare pentru ambii, nu-i așa? Ei bine, tocmai de aceea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a Bibliei, ce conține douăzeci și șapte de cărți. 2 Cuvinte atribuite lui Isus Cristos. 28 Rareș Tiron astfel, treptat, totul s-a schimbat în viața sa. „Modelul” său s-a transformat în amintire, „fata” s-a transformat în iubită, „iubita” s-a transformat în soție ș.a.m.d. Mai departe, nu mai cunosc ce s-a ales de viața lor. Ultima secvență descrisă mai sus părea, totuși, foarte promițătoare pentru ambii, nu-i așa? Ei bine, tocmai de aceea, eu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
îndepărtez prea mult de la firul povestirii. Iată continuarea: „Există femei pe lume într-atât de frumoase și de desăvârșite, încât adesea bărbatul care le iubește aproape că nici nu se îndură să dea voie aparatului de fotografiat să le redea iubita de-a gata, ci se simt inexplicabil îndemnați ei înșiși, cu propria lor mână, să le picteze cu grijă frumusețea pe o pânză de maiestru! Și aici, chiar nu am poetizat deloc. Acest fel de pornire există cu adevărat în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]