10,751 matches
-
Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc! E mită-aici! Tu, jude fals, de ce-ai lăsat să scape? EDGAR: Păzească-ți cele cinci simțuri. KENT: O, jale! Șir, unde-i răbdarea-acum Ce-ades te lăudai că o păstrezi? EDGAR (Aparte): Plînsul începe-a-i ține parte-atît, Că-mi strică înscenarea. LEAR: Și cățeii, Si toti,Trey, Albu, Țumpi, iată, lătra La mine. EDGAR: Tom zvîrli-va-n ei cu capul său. Marș, javre! Fie-ți neagră, albă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i regele? OSWALD: Milord de Gloucester dusu-l-a de-aici; Treizeci și cinci sau șase cavaleri, Ce-l căutau de zor, l-au întîlnit la porți Și, cu alti slujitori ai contelui, Cu el au luat-o către Dover, und' se laud' C-au prieteni bine-armați. CORNWALL: Gătește căi Pentru stăpîna ta. GONERIL: Cu bine, scumpe lord, Și sora. CORNWALL: -Edmund, cu bine. (Edmund, Goneril și Oswald ies) Mergeți, căutați pe trădătorul Gloucester, Legați-l că pe-un hoț, aduceți-l aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Lasă-i brațul! EDGAR: Nu-l las, giupîni, far și știu di ci. OSWALD: Robule, lasă-l, sau ești mort! EDGAR: Giupîni bun, meri-ți drumu, și lași ghiata lumi și treacî. Daci mă spăriam io di cît s-o lăudat cî-ni ia viața, eram cherit de-amu două stămîni. Nu ți aprochia di moșneag, șăz laoparti, io-ț spui, alfeli fac pruba și vaz: devla matali-i mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi găsit în cronica Ceva despre fluvii, meandre și bălți, care, de astă dată, laudă o carte slabă. Obiectul cronicii îl constituie romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă, publicat recent în E.S.P.L.A, - în care scriitorul și-a propus să înfățișeze dezvoltarea unei regiuni odinioară înapoiată a țării noastre și transformarea conștiinței oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adesea în «bălțile mocirloase, cu ape stătute, moarte, ale trecutului». Cum e cu putință - se întreabă însă, pe bună dreptate, cititorul - ca o carte care suferă de asemenea grave deficiențe de conținut să fie decretată drept «o creație autentică» și lăudată pe 7 pagini? Adevărul este că aceste deficiențe de conținut, care ar fi trebuit să atragă o critică severă, principială, nu-l stingheresc prea mult pe criticul de la Viața românească. Dimpotrivă. El laudă chiar laturile negative, formaliste ale romanului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fie decretată drept «o creație autentică» și lăudată pe 7 pagini? Adevărul este că aceste deficiențe de conținut, care ar fi trebuit să atragă o critică severă, principială, nu-l stingheresc prea mult pe criticul de la Viața românească. Dimpotrivă. El laudă chiar laturile negative, formaliste ale romanului, cu satisfacția omului care a găsit ceva ce-i merge la inimă (...). Tendințele formaliste duc pe scriitor la «imagini» care contrariază violent bunul simț al cititorului: «... luna e mare - un dovleac de aur... Toma
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
călătoreau pe un rîu în Franța, au fost întrebați de un mesager, strigînd de pe mal: "Care este numele stăpînului vostru?" "Nici unul", au răspuns ei, "toți sîntem egali".3 Însă trebuie să rezistăm tentației de a exagera. Egalitatea cu care se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
întotdeauna, erau independenți și de rege, și de Parlament. În secolul al XVIII-lea, acest sistem aparent extraordinar de pîrghii și contraponderi între forțele sociale importante ale țării și separarea puterilor în stat erau foarte mult admirate în Europa. Erau lăudate, printre alții, de faimosul filosof politic francez Montesquieu și admirat în America de autorii Constituției, dintre care mulți sperau să creeze în America o republică similară, care să păstreze virtuțile sistemului englez, însă fără viciile unei monarhii. Republica la a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Așa că, acum cîteva săptămîni, l-am scos la vînzare și am Început să ne căutăm o căsuță drăguță, de familie. Problema e că apartamentul și-a găsit cumpărător În doi timpi și trei mișcări. Ceea ce - nu că vreau să mă laud sau ceva de genul ăsta - s-a datorat exclusiv intervenției mele de geniu. Am pus lumînări peste tot, o sticlă de șampanie la gheață În baie și tone de mici detalii de „lifestyle“, ca programe de operă și invitații la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
articol despre ea În Harpers. Se spune că e minunată. Obstetriciană de top! — Asta Înseamnă că și eu sînt o mămică de top ten! — Se ocupă de toate supermodelele și stelele de cinema, nu mă pot abține să nu mă laud. Organizează ceaiuri și face cadou pungi cu surprize de designer și alte chestii de genul ăsta. Probabil c-o să mă Întîlnesc cu toate acolo! Dar Becky, credeam că ai deja un doctor foarte respectat, se arată tata tulburat. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aici, am citit una dintre cărțile de management ale lui Luke, În căutarea unor ponturi despre cum să fii șef - și acolo scria că e „crucial să faci complimente echipei tale atunci cînd treceți printr-o perioadă proastă“. I-am lăudat deja părul, pantofii și geanta. Sinceră să fiu, nu prea mai am ce să-i laud. Îmi plac... sprîncenele tale, Jasmine! zic veselă. Unde ți le faci? Jasmine se uită la mine șocată, de zici că i-am cerut să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cum să fii șef - și acolo scria că e „crucial să faci complimente echipei tale atunci cînd treceți printr-o perioadă proastă“. I-am lăudat deja părul, pantofii și geanta. Sinceră să fiu, nu prea mai am ce să-i laud. Îmi plac... sprîncenele tale, Jasmine! zic veselă. Unde ți le faci? Jasmine se uită la mine șocată, de zici că i-am cerut să Înghită o balenă. — Nu-ți spun! — De ce? E secretul meu. Dacă-ți spun, o să te duci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iar în domeniul medicinei, inclusiv al celei alternative, citește în fiecare zi, despre avantajele vitaminoterapiei, suplimentelor nutriționale, ale remediilor din plante și extracte, homeopatiei, reflexoterapiei etc. Din păcate, majoritatea sunt promovate doar de producători, falși binefăcători și vindecători, ce-și laudă exclusiv produsele și serviciile, mai degrabă cu gândul la propriul tub digestiv, decât la sănătatea semenilor. Pe acest fundal a apărut ideea, aparent paradoxală, de medicină a omului sănătos (profilaxie), în care terapiile complementare, (bio)laserterapia cel puțin ar trebui
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
insulte, ca să nu mai vorbesc despre citarea trunchiată a puținelor mele rânduri. În fond, ce făcusem?! Îl iertasem pe Sorin în numele meu și în ceea ce mă privește. Nu contestam nimănui dreptul de a nu ierta. Sigur, nu e deloc de lăudat ceea ce a făcut el, dar nu puteam să nu observ că asta se întâmplase când avea 17 ani, că îi fusese obținută colaborarea prin presiuni prin care n-aș fi vrut să trec, nimeni n-ar fi vrut să treacă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
masiv. Oriunde în lume se lasă cu demisii. Mă rog, aici erau deja demisionați! Desigur, toate serviciile din lume își plantează oameni în toate mediile posibile, inclusiv în presă, dar nicăieri nu am auzit vreun șef de serviciu să se laude că a infiltrat masiv mass media! Când la noi era acest scandal în toi, cancelarul german, doamna Angela Merkel, tocmai avertiza serviciul de informații german, BND, să-și retragă cârtițele din presă dacă le are. Și, probabil, le avea, încă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
activ, poate și eficient în anumite privințe. L-a votat pe d-l Băsescu? Păi, și eu l-am votat, că doar nu era să-l votez pe Bombo și să plec în Congo! Dar nu simt nevoia să mă laud cu asta, iar a doua oară nu știu dacă l-aș mai vota. Oricum, ceea ce i s-a întâmplat d-lui Vosganian acum nu este ceva normal. Una este să nu intri în grila de personal a UE, care de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Mircea îl confirmă pe Nicolae Breban, aproape incredibil. Atunci, la Leipzig, în 1988, am băut o cafea cu ei amândoi și cu Dumitru Țepeneag. Și atunci păreau să se înțeleagă foarte bine. Mai târziu, la masă, Nicolae Breban l-a lăudat pe Mircea, subliniindu-i civilitatea. Dar iată fragmentul cu pricina: Întotdeauna mi-am dorit o carte foarte groasă, o cărămidă. John Bart spunea, la un moment dat, că își dorește să publice o carte atît de groasă, încît titlul acesteia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la Bratislava, în istorie. Ce era așa de greu...? Liviu Antonesei: Nu mă îndoiesc că vor fi fiind frumoase femeile din Bratislava, dar cred că ar trebuie să le vezi și pe cele din Cracovia! Iată, am început să mă laud cu femeile orașului meu de adopțiune! Dar, crede-mă, nu o fac degeaba. E o bucurie să te plimbi în anotimpurile calde prin oraș sau, chiar și mai bine, să mergi la o piscină! Nu te trimit la barurile cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
încerca să clarifice îndoielile celor doi nepoți ai săi (avocatul Mario și inginerul Alessandro) legate de jurnalismul catolic. Apendicele includea o scrisoare a Secretarului de Stat (cardinalul Merry del Val) în care acesta mulțumea pentru primirea cărții (pe care o lăudase în numele Sfântului Părinte), o scrisoare de-a Papei către episcopatul lombard și o scrisoare deschisă către marchizul Filippo Crispolti, cu titlul Due tipi di giornalismo cattolico? Practic, prin aceste referințe, lucrarea era girată de Sfântul Scaun autoritatea supremă a Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu vorbeau despre unele fapte pozitive ale autorilor considerați adversari ai credinței, limitându-se doar la a-i critica peste măsură. La această problemă, Chiaudano răspundea astfel: "meritele puteau fi lăudate doar după o analiză a fiecărei idei spuse de autor, astfel încât să se poată face diferențieri, iar nu după o judecată de ansamblu, care putea induce în eroare". Motivele enunțate erau: 1) răutatea autorilor perfizi era atât de mare încât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mulți, mai ales tineri, să facă aceleași greșeli; 4) era un semn de slăbiciune a propriei credințe și trebuia evitată, urmând exemplul reprezentanților Bisericii, care nu i-au elogiat pe cei ce au atacat credința 79. Nu puteau să fie lăudate instituțiile, societățile sau congresele care erau inițiate și organizate de către "inamicii religiei" sau care aveau statute și programe ce se opuneau în totalitate sau parțial, vreunei legi divine sau bisericești. Această interdicție nu a fost considerată suficientă 80, deși unele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Noul jurnalism promitea să-i influențeze pe liberali, dar nu a făcut-o. Singurii influențați erau chiar catolicii în rândurile cărora crea disensiuni. Existau ziare care se doreau a fi catolice dar nu erau, pentru că aveau un limbaj ambiguu și lăudau autorii "dăunători religiei", cu toate că făceau acest lucru înainte de a fi primit un avertisment formal din partea autoritaților ecleziastice. Publiciștii Murri, Tyrrell, Minocchi, Loisy, Buonaiuti, Fogazzaro, menționa Chiaudano, propovăduiau un indiferentism practic și susțineau că sunt catolici. Autorul apăra limbajul jurnalismului catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aduce desigur liniștea dorită în această țară"617. Descrierea acestor evenimente care s-au petrecut în diferite state ale lumii (fie Italia sau Mexic) erau prezentate într-un mod subiectiv și din perspectiva Bisericii Catolice, care condamna "secta francmasonilor" și "lăuda înființarea unui partid catolic" în Mexic, de la care se așteaptă instaurarea liniștii și a păcii. Existau știri care prezentau descriptiv unele evenimente, precum: "Comemorarea la Roma a Sfintei Elena, mama lui Constantin cel Mare"618, "Anglicanii despre Lourdes"619 (care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
către toate nunțiaturile și diecezele din întreaga lume, prin care se sublinia importanța acestei reuniuni; argumentul îl reprezenta interesul manifestat de Papă la întâlnirea din decembrie 1929 cu organizatorii congresului, pe care i-a încurajat și a căror inițiativă a lăudat-o, manifestându-și preocuparea pentru acest eveniment cu caracter mondial ce viza o problemă considerată atât de importantă. Aceste adrese au fost trimise pentru a atrage atenția și pentru a implica pe toți cei responsabili de presa catolică (dar mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]