KorAP: Find »[drukola/base=latin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...424 425 426 ...629 >

15,723 matches

Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

seninătate. Doar astfel se poate câștiga suprema libertate: Cine a învățat să moară s-a dezvățat să fie sclav: este mai presus de orice putere, este cu siguranță în afara oricărei puteri"82. În Epistolele către Luciulius, aceasta devine, pentru filosoful latin, suprema dovadă de înțelepciune, dovada desăvârșirii spirituale: disprețul față de moarte. Când nici finalul inevitabil nu te mai sperie, nimic nu te mai condiționează. Abia așa este posibilă libertatea absolută, care e întotdeauna una spirituală, de ordin interior: Dacă unul nu

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
târcoale gândurilor credincioșilor înainte de a le înșela sufletele", interpretează Pierre de Beauvais 9, sintetizând o concepție care era a epocii sale. Ce e drept, în mod curios, lupul lipsește din primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Spirit" și nu-ți vei ridica ochii inimii către Domnul, care este "soarele dreptății", tinerețea ta nu va înnoită asemenea celei a vulturului"19. De aici pornind, toate bestiarele medievale (Guillaume Le Clerc de Normandie, Phillip de Thaon, Gervaise, Bruneto Latini) și toate enciclopediile (de la Etimologiile lui Isidor din Sevilla, la cele alcătuite de Vincent de Beauvais, Thomas de Cantimpré, Albertus Magnus ș.a.m.d.) preiau această interpretare, care devine normativă în toată lumea creștină, occidentală și răsăriteană deopotrivă. Acvila câștigă teren

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Frederic al II-lea, redactează un tratat, De arte venandi cum avibus, în care șoimul este vedeta incontestabilă. Înaintea sa, un îmblânzitor de șoimi de la curtea regelui Roger al II-lea al Siciliei, William Șoimarul, redactase un tratat în limba latină despre dresarea și vânătoarea cu șoimi, pierdut din păcate, imposibil de reconstituit din fragmentele preluate de Frederic și de Albert cel Mare3. Destui alți nobili au scris tratate de acest soi, impunând un fel de modă în Evul Mediu 4

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
cu o asemenea forță a naturii nu te poți pune. Ferocitatea sa i-a impresionat pe toți martorii unei vânători cu șoim și i-a creat o faimă de neegalat printre păsările de pradă. Impresionat, probabil, de aceeași reputație, Brunetto Latini insistă și el, în a sa Livre du trésor, asupra aspectului fizic al șoimului, dotat de natură cu arme letale 9. Cum putea Cantemir să treacă sub tăcere o asemenea faimă? El o preia întocmai, dar intervine într-un singur

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
a demonului, a Prințului tenebrelor. De aceea Satan este reprezentat cu aripi de liliac. Animal hibrid, pasăre și animal în același timp, el simbolizează duplicitatea, ipocrizia. Este de asemenea emblema melancoliei, pentru că nu iese decât la crepuscul (de unde numele său latin vespertilio) și pentru că bântuie prin locurile solitare și printre ruine. Locurile solitare sunt desemnate în hărțile folclorice prin două aripi de liliac".19 Ia astfel naștere o imensă tradiție, cu o autoritate care aproape că nu mai poate fi combătută

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
însă de acesta prin scurtimea picioarelor, iuți la sărituri, care trăiesc din vânat și sunt inofensivi pentru om își schimbă înfățișarea, nu culoarea: iarna sunt acoperiți cu un păr țepos, iar vara sunt goi"2. Din câte observăm, și enciclopedistul latin îl definește pe șacal raportându-l la o creatură mult mai cunoscută: lupul. Un amănunt care merită reținut, mai ales că în alegoria cantemiriană cele două personaje vor fi mereu în aceeași tabără, vor suporta aceleași consecințe, chiar dacă, e limpede

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
246 Isidor din Sevilla, 56, 101, 109, 140, 179, 198, 207, 221, 222, 237, 246 Ivașcu, George, 34 J Jossua, Jean-Pierre, 130, 143, 145, 246 Jung, C.G., 130, 148, 149, 246 Juvenal, 69 L Lactantiu, 69 Lascault, Gilbert, 150, 246 Latini, Brunetto, 101, 140, 179, 186, 198, 210, 246 Leonardo da Vinci, 51, 243, 246 Lupu, Bogdan, 27 M Macrobius, 132 Manolescu, Nicolae, 35 Marcus Aurelius, 159, 246 Mareș, Alexandru, 49, 52, 246 Marino, Adrian, 20, 246 Mazilu, Dan Horia, 30

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în taxinomia instrumentelor indispensabile cunoașterii". 8 Daniel Barbu, op. cit. p. 159. 9 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediției și note de Valentina și Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 10 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, pp. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
ediție îngrijită de Adrian Anghelescu, Editura Eminescu, București, 1981, p. 327. 89 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediției și note de Valentina și Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 304. 90 Ibidem. 91 P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1958, p. 148. 92 P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 158-166 și, mai

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge, Tallandier, Paris, 2004. 2 Jan M. Ziolkowski, Talking Animals: Medieval Latin Beast Poetry, 750-1150, Uiversity of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1993, p. 32. În studiul Le Moyen Âge et l'animal, din vol. Bestiaire du Moyen Âge. Les animaux dans les manuscrits, sous la direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
care, în linii mari, sunt cam aceleași. 3 Fragmentul este cules și comentat în Jan M Ziolkowski, op. cit., pp. 32-33. Traducerea pasajului am redat-o după ediția Sfântul Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică, ediție bilingvă, stabilirea textului latin, traducere, notă asupra ediției și indici de Marian Ciucă, introducere, note și bibliografie de Lucia Wald, editura Humanitas, București, 2002, p. 79. 4 Aristotel, De Anima (II, 3, 414b), traducere și note de N.I. Ștefănescu, în vol. Aristotel. De anima

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 177. 20 Idem, pp. 177-178. 21 Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină și note lexicale de Dan Negrescu, Editura Paideia, București, 1995, p. 68. Ediția conține și versiunea în limba franceză a tratatului. 22 Ibidem, p. 69. 23 Această polemică poate fi urmărită în primul capitol (L'âme des bêtes) al antologiei

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Animals in the Middle Ages, edited by Brigitte Resl, Berg Publishers, Oxford, New York, 2007, p. 142. Ulterior, imaginea va reveni frecvent, nu doar la enciclopediștii medievali, ci și la comentatorii lor din zilele noastre. În Literatura medievală și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Editura Univers, București, 1970, pp. 367-373, Ernst Robert Curtius inventariază prezența metaforei "cărții naturii" în Evul Mediu și în Renaștere, conchizând: "În rezumat rezultă că imaginea lumii sau a

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
indică existența lui Dumnezeu". 37 Louis Réau, op. cit., p. 76. 38 Idem. 39 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 40 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 29

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 29 Ibidem. 30 Idem, p. 12. 31 Florence McCulloch, Medieval Latin and French Bestiaries, The University of North Carolina Press, 1962, p. 180. 32 Idem, p. 181. 33 Isidor din Sevilla, The Etymologies of Isidor of Sevilla, traducere de Stephen A. Barney, W.J. Lewis, J.A. Beach, Oliver Berghof, în

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva, București, 1977, p. 12. 80 Seneca, De tranquillitate animi (Despre liniștea spiritului), în vol. Dialoguri, vol. II, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 81 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 81 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlădușescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, pp. 61-67. 82 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note și indice de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 109. 83 Ibidem, p. 119, 131, 270. 84 Epictet, op. cit., p. 9. 85 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 86 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 87 Idem, p.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, Robson Books, Londra, 2006, p. 115. 8 Biblia Anania, p. 1471. 9 Pierre de Beauvais, în Bestiaires de Moyen Age (Pierre de Beauvais, Guillaume le Clerc, Richard de Fournival, Brunetto Latini, Corbechon),transpuse în franceza modernă și prezentate de Gabriel Bianciotto, Editions Stock, 1992, p. 63. 10 Biblia Anania, p. 1468. 11 Vezi Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, pp. 294-295. 12 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, p. 160

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Se pretinde că lupii fac excepție și că, atunci când le este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 37 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 38 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 39 Albert the Great, op. cit., p. 157. 40 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 41 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
care face acest lucru". 37 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 38 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 39 Albert the Great, op. cit., p. 157. 40 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 41 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 47 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 18 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 19 Fiziologul latin, p. 19. 20 Louis Charbonneau-Lassay, op. cit., pp. 74-77. 21 Ierarhia cerească, în vol. Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete și Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]