11,487 matches
-
în științe. Își va continua studiile la un colegiu din Paris, cu intenția de a deveni inginer. Moartea tatălui, moștenirea grevată de datorii și totala inaptitudine pentru desen îl fac să se întoarcă în țară. În pofida eforturilor sale, în 1888 moșia Căiuți este vândută, iar familia se mută la Târgu Ocna, apoi la Bacău. Lipsit de ambiții politice, dar silit de nevoi financiare, R. va intra în viața publică: în 1889 e numit prefect de Roman, dar demisionează după câteva luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că moșia din hotarul Ploștinei și al Roșiuței și pînă În dealul de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că moșia din hotarul Ploștinei și al Roșiuței și pînă În dealul de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
determinat Înapoierea lor social-economică și culturală. Oameni cu multă știință de carte nu s-au ridicat din sat, aceasta datorită slabei lor stări economice. Abia dacă știau cîțiva să scrie și să citească, aceștia fiind folosiți de proprietari În administrarea moșiei. Se spune despre boierii Săvoiu, că ar fi fost oameni buni și cu suflet, că Își plecau urechea la nevoile țăranilor. CÎteva documente publicate În İstoria României din secolul al-XVI-lea, și Începutul secolului al- XVII-lea, amintesc de anumite sate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
proprietatea boierului Lațco, a soției și a cumnatelor sale, În a doua jumătate a secolului al-XVI-lea. Mihnea Vodă, În iunie 1588 dă un hrisov boierului Lațco din Lupoaia, prin care se Întărește cumpărarea de către acesta, de la cumnata sa Stanca a moșiei care ținea de la mînăstirea Tismana la Glogova pe 4.000 de aspri- „și iarăși a schimbat Neacșa ocina ei cu sora sa Stanislava, de a dat Stanislava Neacșei partea ei de ocină din Glogova și din mînăstirea Tismana, iar Neacșa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
asupra pămînturilor avute și a celor cumpărate Îl numește ,, boierul daniei mele ” , deci este În anturajul domnitorului. Neacșa soția sa are : Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cleșnești, Glogova, Negoiești, Brativoiești, Crainici, Bistrița, Sohodol, Ciocel, Arși. Valoarea cumpărăturilor intrate În acest corp de moșie se ridică la suma de 72.300 aspri argint, dați vînzătorilor țărani cu mențiunea ,, vînd de bună voie și nesilit de nimeni ”, toate acestea găsindu-se În documente. Un alt document, datat 1581, precizează Întinsul moșiei din Sohodol pînă peste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În acest corp de moșie se ridică la suma de 72.300 aspri argint, dați vînzătorilor țărani cu mențiunea ,, vînd de bună voie și nesilit de nimeni ”, toate acestea găsindu-se În documente. Un alt document, datat 1581, precizează Întinsul moșiei din Sohodol pînă peste Baia și Bistrița, În care se scrie: ,,Jupînița Dumitra și cu sora sa Maria fiicele lui Dumitru din BÎrsești, vînd jupînesei Neacșa și fiilor săi Necula și Vintilă, fii lui Lațco din Glogova, a treia parte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie 1595 emis de cancelaria țării Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri buni, anume: Voicilă logă o >fă ăt > din Negoești și popa Puică din București și Tudor din Scovordeni și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moșiia Neculii logofăt, de a lor bună voie și cu știrea tuturor megiiașilor din prejurul locului, din sus și din jos și dinaintea domniei mele. Pentru aceia, am dat și domniia mea Neculii lă o >gofă ăt >, ca să-i fie moșie și ohabnică. İată și mărtă u >rie am pus domniia mea: jupan İvan mare dvornec și jupan Chesar mare lă o >gofă ăt > și Tudosie vistă ier > și... spat ă ar > și Radu comis și Stroe stolnec și Șerban pahă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ăt >. Și am scris eu, Neagul grămătic, În luna lui Decheă m >vră ie > 2 zile, cursul anilor văleat 7104 ă 1595 >.18 În februarie 1596 cancelaria domnească a țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du preste tot hotarul, Însă partea ce să chiamă a Mătăsarului și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dupretutindinea și du preste tot hotarul, Însă partea ce să chiamă a Mătăsarului și a fraților lui, pentru că au cumpărat sluga domnii mele Necula lă o >gofă ăt >, de la domniia mea, drept 3000 aspri gata. Pentru această mai sus zisă moșie fost-au cumpărată de Dumitru Ceacărul de la Mătăsarul și de la frații lui. İar după aceia, Dumitru Ceacărul, el au pribegit cu mulți boieri ai domnii mele. Apoi, domnii mea am luat bucatele și moșii a lui Dumitru Ceacărul, cătă au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
domnii mele. Apoi, domnii mea am luat bucatele și moșii a lui Dumitru Ceacărul, cătă au avut și Încă nu s'au Împlinit asprii ce au fost de la domniia mea. Apoi, Însumi am vândut domniia mea această mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am vândut domniia mea această mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și strănepoților și de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. İată și mărtă u >rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu acte cumpărătura.Tot În această hotărîre se Întărește cumpărătura făcută de Necula pentru o vie În CÎlcești și o bucată de pământ din capul viei de la Popa Pătru cu 550 aspri. Mai tîrziu apar și alți proprietari, astfel fărîmițîndu-se moșia lui Lațco. Așa au apărut Herboteștii de la Baia, Bălăcescu În lunca Steicului, Ghica Vodă de la Sinești În Cătune pe care moșie o schimbă cu sfînta mitropolie din București, de la care o cumpără Clinceanu, iar de la acesta o cumpără PÎrvulescu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pământ din capul viei de la Popa Pătru cu 550 aspri. Mai tîrziu apar și alți proprietari, astfel fărîmițîndu-se moșia lui Lațco. Așa au apărut Herboteștii de la Baia, Bălăcescu În lunca Steicului, Ghica Vodă de la Sinești În Cătune pe care moșie o schimbă cu sfînta mitropolie din București, de la care o cumpără Clinceanu, iar de la acesta o cumpără PÎrvulescu, apoi Răduțoiu din Steic. Referitor la familia Răduțoiu, ne este amintit Într-un document din 1819 căpitanul Răduțoiu Într-un conflict
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
İoan Godescu ot satu Steicu.De asemenea am găsit un document din 1842 prin care Niță Răduțoiu Își Împărțea averea( anexa 3 ). Au mai fost și alți proprietari, vremea Învăluindu-i În negura uitării. Din marea feudă a lui Lațco, moșia din Glogova a fost lichidată de moștenitori, vînzîndo statului, și statul la rîndul său țăranilor glogoveni. Glas de legendă murmură cum, că Basarabii sînt originari din satul Băsărebi din Sohodol. Dacă această legendă are un pic de adevăr, numai așa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Sava din Lupoaia de care familie și sat ne ocupăm În continuare. Un document din 1749, În original, semnat de Grigore Ghica Voievod(domnitor al țării Romănești În 1733-1735;1748-1752) ne face cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii la Lupoaia, Borăscu, Urdari, Groșerea, Craiova, Tg.Jiu. Pe plan politic, Constantin Săvoiu, a fost ales de mai multe ori, deputat de Gorj și senator de Mehedinți, fiind cunoscut pentru ideile liberale. A ctitorit biserici, o școală de fete și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
senator de Mehedinți, fiind cunoscut pentru ideile liberale. A ctitorit biserici, o școală de fete și parcul comunal.Constantin C. Săvoiu, fiul lui Constantin Săvoiu-Surcel, a fost prefect de Gorj. În anul 1941 ultimul proprietar Săvoiu moare, o parte din moșie trecînd În proprietatea statului, iar din cealaltă fiind Împroprietăriți țăranii lupoieni. Așadar, istoricul satului Lupoaia, este legat de această familie. Documentul mai precizează că unul din copiii lui Milco Băiașul-ctitorul bisericii din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]