11,111 matches
-
știi, cu destul renume - aveam la mine ultimul roman tipărit În România, Timpuri Împlinite. L-am găsit pe colegul nostru tradus În câteva limbi de circulație internațională, la etajul cinci al unei modeste case, Într-un birou nu mai puțin modest; și limbajul scriitorului „occidental” semăna Într-un chip straniu, halucinant aproape cu cel al scriitorilor de la noi, din anii debuturilor mele, atunci când se dezbăteau la nesfârșit problemele „situației” scriitorului față de indiferența publicului, sau dezarmarea lui față de exploatarea editorului sau neputința
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
statornică asupra obiectului ce-i iese din mâini. El se uită Încordat În jur, ca nu cumva acei ce-i pândesc veninos mișcările, să i-l fure ori Înstrăineze, Întâmpinându-și rezultatele sforțărilor lui cu o Înaltă, dar În fond modestă mândrie, inima lui solicită cântecul liric, Însărcinat să-i exalte opera, și să i-o transmită. Spre a-și Înțelege prezentul atât de fructuos și mai cu seamă perspectivele, omul muncii socialiste Își cheamă În memorie trecutul de luptă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care o Întunecau. (Ă). Personaje ca furnalistul Îmbrăcat În straie țărănești, Moise Ion Chincea, topitorul Timofte, apoi Alecu Chirvăsuță, Ștefan Cruță, Iftode sau Zevedeiu Bălan, reprezintă acea categorie de muncitori avansați care a răspuns din primul moment chemării partidului - eroi modești ai reconstrucției, care prin exemplul lor au imprimat elan primelor Întreceri patriotice. Din păcate, rolul acestor personaje În roman e destul de șters, episodic și mai mult simbolic (Ă). Cum acționează toate aceste personaje, și mai ales În ce măsură a izbutit scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tendință nesănătoasă care se manifestă pe tărâmul poeziei noastre, dar care e caracteristică În special unora dintre tinerii noștri poeți. (Ă). Dar, tocmai În rândurile tinerilor poeți, disprețul față de muncă, față de Învățătură, refuzul de a duce o activitate intensă, răbdătoare, modestă, pentru a crea lucrări cât mai izbutite, se manifestă În chip mai primejdios. (Ă). De multe ori n-a fost suficient de combătută această tendință nesănătoasă a tinerilor poeți, refuzul lor de a cunoaște mai adânc viața. (Ă). Astfel s-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reproducem În note Cântecele de primăvară ale lui Al. Căprariu 17. Iată care a fost atitudinea Mariei Banuș 18: „În seara zilei de 31 iulie a.c. postul de radio Londra a consacrat o parte a emisiunii sale În limba română modestei mele persoane. Lucrul poate părea de neînțeles la prima vedere. Oare Londra trădătorilor de țară, a legionarilor mânjiți de sânge și a renegaților, a căror obișnuită Îndeletnicire este ațâțarea cea de toate zilele la un măcel mondial, să fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric vizat de noi, am utilizat informații preluate din puținele încercări monografice, care au ca subiect Bacăul: Costache Radu, Bacăul de la 1850 la 1900 (ediție îngrijită de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1820-1859 oferă indicii asupra inițierii demersului de acumulare cantitativă: 1803 - 136 familii (aproximativ 680 locuitori), 1820 - 952 locuitori, 1832 - 2.881 locuitori, 1845 - 6.670 locuitori, 1859 - 8.972 locuitori. Catagrafia din anul 1845 surprinde Bacăul la stadiul unui orășel modest, ce ocupa doar locul 12 între cele 72 de orașe și târguri moldovenești. În ordine descrescătoare, Bacăul era depășit ca număr de locuitori de localități mai dinamice precum Iași, Botoșani (28.290), Galați, Bârlad (14.480), Huși (12.480), Roman
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Singura doleanță a petiționarului a fost ca viitorul drum să-i poarte numele, fapt acceptat de consiliul comunal chiar de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a clădirilor publice, în această perioadă s-a intensificat și procesul de construcție a locuințelor private ale particularilor. Stilurile sunt extrem de amalgamate și neuniforme, oferind orașului un habitus arhitectonic pestriț, obositor. În zonele periferice dominante erau locuințele cu o arhitectură modestă, asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a lungul arterelor de penetrație, unde cârciumile și prăvăliile mărunte se înmulțesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei. În aceste autorizații erau specificate toate datele tehnice privitoare la viitorul imobil: numărul odăilor, compoziția zidăriei, adâncimea fundației, înălțimea din bagdadie, dar și cea din spatele casei, felul acoperișului și al hogeagurilor (coșurile) etc. Pentru locuitorii cu un statut social modest, proiectul ridicării unei case era strâns legat de accesul la „materialele” oferite, cu atâta generozitate, de malurile Bistriței. Nisipul era ridicat, în general, din partea dreaptă a podului de peste Bistrița și putea fi utilizat pentru construcții numai după obținerea autorizației eliberată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
efort să înregistreze la final un bilanț pozitiv. Practic, până în anul 1929, singura zonă din care administrația locală a reușit să „șteargă” orice urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
centrală a orașului - și, după mutarea acestuia în zona de Nord, în jurul nucleului comercial al Bacăului - strada Mare. Fizionomia orașului s-a aflat la discreția inițiativelor private până la începutul secolului al XX-lea, atunci când administrația locală a demarat, cu rezultate modeste, procesul reglementărilor din domeniul construcțiilor. De aici a rezultat un peisaj haotic, deconcertant, scăpat de sub control, specific orașelor dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lucăcești (1857), Tescani (1858, înființată „de niște evrei din Galiția”), Mănăstirea Cașin - mutată în 1890 la Onești -, Moinești (1860, proprietar Wolf Lazarovici), Solonț, Mărgineni (1904, proprietar B. Blum) ș.a. În imediata apropiere a Bacăului, la Mărgineni, Blum-Făinaru a înființat o modestă rafinărie de petrol încă din anul 1877. La sfârșitul secolului al XIX-lea în județul Bacău activau peste 30 de astfel de rafinării. Totuși, activitatea multor dintre aceste rafinării a fost de scurtă durată, la sfârșitul perioadei interbelice funcționând doar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de profil din întreaga Moldovă, trei ani mai târziu aceasta fiind înscrisă în registrul firmelor industriale. La acel moment, S. Filderman deținea un adevărat monopol la achiziționarea pieilor, fabrica ajungând chiar să preia o parte din tăbăcăriile din jurul Bacăului, inclusiv modesta tăbăcărie din Roman. Dealtfel, Romanul s-a transformat într-un important centru de achiziție a pieilor crude, în beneficiul noii firme băcăuane. Dinamica dezvoltării acestei afaceri este impresionantă, anul 1908 fiind esențial pentru evoluția ulterioară a Întreprinderilor Filderman. În acel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun scaun”. Deși citatul din Costache Radu induce ideea unui atașament ridicat al băcăuanilor față de licoarea „Grivel”, în realitate apetitul băcăuanilor pentru consumul de bere a fost unul extrem de modest. O statistică din iulie 1902, ne indică faptul că „în luna mai, fabrica de bere Felix Grivel a pus în consumațiune pentru Bacău cantitatea de 4.626 litri. Dacă vom raporta această cantitate la numărul populației mature - aproximativ 9.000
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreprinderi și ateliere, în 1906 numărul lor se ridica la 642 - o creștere de 409% în numai 11 ani. Datele statistice surprind același trend pozitiv și la nivelul orașului. După cum putem bănui, începuturile procesului de industrializare consemnează un bilanț relativ modest. În anul cuceririi independenței de stat a României, industria băcăuană era reprezentată prin „șase fabrici de cărămizi, în care lucrau 80 de muncitori, cinci tăbăcării, a căror capacitate de producție se ridica la 540 de piei pe an, o fabrică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sectorul industriei mari, care șiau oprit capacitățile de producție în intervalul 1926-1929. În acest sens, datele din tabelul de mai jos sunt mai mult decât relevante: Guvernările țărăniste împreună cu conducerea B.N.R. au încercat implementarea unor măsuri salvatoare, cu rezultate foarte modeste: stabilirea de tarife vamale și prohibiții pentru anumite articole - în special pentru produsele unor industrii cu capital străin -, protejându le în dauna comercianților și consumatorilor, impunerea de restricții și control asupra comerțului cu devize, ce au vizat în special stabilizarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria orașului a continuat să ofere locuitorilor numeroase loturi agricole din țarină. Tabelele anuale ale hrisovuliților din această perioadă ne arată un detaliu extrem de interesant: pe lângă petiționarii obișnuiți, de condiție socială și materială modeste, putem întâlni și nume din „lumea bună” a Bacăului. Spre exemplu, în lista solicitărilor din aprilie 1921 îi putem regăsi, printre alții, pe Theodor Cancicov - în repetate rânduri secretarul Primăriei Bacău și fratele viitorului ministru Mircea Cancicov -, generalul Ion Popovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Goldstein, G. Ionesu, A. Iosif și I. Abramovici. Găsind ecoul necesar în sferele de decizie ale administrației locale, Primăria a decis pe 25 februarie să mărească prețul la 60 de bani kilogramul. Această decizie a provocat protestele consumatorilor cu venituri modeste, care au ales să se aprovizioneze cu carne de vită din comunele aflate „peste podul Bistriței, acolo unde carnea se vinde cu 45 de bani kilogramul”. Noile realități au determinat Primăria Bacău să micșoreze prețul cărnii de vită la 55
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei), rufărie (2.000 lei), gazda pe un an (12.000 lei), tutun și diverse reparații (2.500 lei) și patru curse la Bacău (1.200 lei) - în total 28.500 lei. Acestea fiind sumele necesare pentru a putea trăi modest, mă întreb de unde să le procur, când eu sunt plătit cu 1.150 lei pe lună, adică 13.800 lei pe an”. În anul 1927, în perioada guvernului condus de Al. Averescu, a fost adoptată legea privind armonizarea retribuțiilor bugetare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formate dintr-un pardesiu „Chesterfield” cu guler de catifea, pantaloni cu dungă, pălărie melon, mănuși de piele de diferite culori și, în funcție de vârstă și de preferințe, un baston. Nimeni nu putea ieși pe stradă cu capul descoperit: pălăria, oricât de modestă, era un semn de onorabilitate sau, în funcție de material, formă și, nu în ultimul rând, firmă, chiar de prestigiu. În Bacău, la mare căutare erau pălăriile confecționate în atelierele fraților Aroneanu sau cele care puteau fi cumpărate de la magazinul „Fintex” - Aron
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
centrală a orașului - și, după mutarea acestuia în zona de Nord, în jurul nucleului comercial al Bacăului - strada Mare. Fizionomia orașului s-a aflat la discreția inițiativelor private până la începutul secolului al XX-lea, atunci când administrația locală a demarat, cu rezultate modeste, procesul reglementărilor din domeniul construcțiilor. De aici a rezultat un peisaj haotic, deconcertant, scăpat de sub control, specific orașelor dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al X-lea, care este unul din cele mai frămîntate din Evul Mediu, apare data de 987, cu instalarea dinastiei care va încarna istoria Franței pînă la Revoluție: Capețienii. Începuturile lor, înaintea domniei lui Filip August (1180), sînt lente și modeste: ele se situează într-un context feudal puțin propice unei puterei regale solide. Dar, în același timp, regatul beneficiază de extraordinara înflorire economică, demografică și culturală care, începînd cu anul o mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți își rezervau, adesea în favoarea propriilor lor rude, alegerea episcopilor și a abaților, le cereau credință și devotament, le acordau investitura în funcție. La scară mai modestă, fondatorii unor biserici locale încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii și uneori și călugării duc aceeași
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de încălzire. Industria. Munca industrială este o activitate urbană. Desigur, artizanatul rural este important, dar el este strîns subordonat orașului. Două trăsături definesc această industrie veche: caracterul său artizanal și predominarea industriei textile. Caracterul artizanal apare mai întîi în situația modestă a utilajelor și a tehnicilor. Esențialul rămîne mîna de lucru, oricare ar fi importanța forțelor animală, hidraulică și eoliană ca energii auxiliare. Tipic artizanală este de asemenea dispersarea în ateliere mici: dughene sau "războaie de țesut" ale meșteșugarilor din orașe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]