11,584 matches
-
țineau cu orice preț să măsluiască realitatea, să-l facă pe Leo mai rău sau mai bun decât fusese el în realitate. Cine și de ce avea interesul să-l împiedice pe Cosmin să iasă din amnezia blestemată care-l ținea prizonier de doi ani de zile? LXIII A doua zi eram amândoi la Facultatea de Filosofie, la cursul de Teorii evoluționiste: abordări postmoderne. Beligrad venise într-un costum negru, impecabil. Se mișca nonșalant printre rândurile de bănci și perora cu emfază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de ușor. Din ce în ce mai agitată, mierla aproape că țipă. Leonard șerpuie cu aglitatea unei fiare. O fiară feroce. Începe să tragă încă din mers. E numai acoperirea însă, căci imediat se oprește și ochește precis, nemilos. Ce să facă el cu prizonierii!? Abia dacă îi mai rămâne o țigară lui. Aerul e tot mai tare și respirația îl face vizibil ca o locomotivă: a naibii treabă!. Auzul îi țiuie de cartușele care seceră mărăcinii. Stârcii și guzganii aleargă înnebuniți. Explozii firave îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
click pe primul. Mai întâi, doctorul îi propunea să intre mai adânc în lumea virtuală, să ia, de exemplu, parte la un strategy game care se juca în echipă. Trebuia să construiască fortărețe, să antreneze trupe, să negocieze schimbul de prizonieri, să bată monedă, să pună la punct curricula pentru învățământul obligatoriu. Or, la fel de bine, ar fi putut să-și facă abonament la un joc cu rachete, o luptă intergalactică între transportatori și pirați. Aveai posibilitatea să-ți alegi nava, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aranjeze la cimitir. Ulrich zăcea pe masa din sufragerie, în mijlocul iureșului de mobilă pe care-l îngroșase timp de o viață. Era îmbrăcat în costum negru, dar, la repezeală, Cristina nu-i schimbase cămașa lui veche, cadrilată. Arăta ca un prizonier evreu fugit în travesti din lagăr. Tot din grabă, nepoată-sa uitase să-i închidă ochii albaștri și gura știrbă. Mâna dreaptă îi rămăsese înțepenită de la cot în sus. În camera tăcută și întunecată strigătul său mut era înspăimântător. Scântei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Îți spui, unde vrea să ajungă, ce crede el că e important În istorie și cum Își va continua povestirea. „Au depus ei armele și au cerut să fie lăsați să treacă. Ehehe, păi, cum să treceți? Acum vă considerăm prizonieri!“ Tonul e dintr-o dată al unui mic comandant răzbunător, al unui vajnic colonel care și-a Întreținut profesional agresivitatea naturală și și-o exercită normal În urma iritării din timpul unei lupte pe care inamicul l-a forțat inutil s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
forțat inutil s-o poarte. E un fel de „noi“ cel În numele căruia bătrânul spune cu satisfacție răutăcioasă: Ehehe! „Numai că problema era alta; În toată unitatea noastră nu aveam decât două pavilioane. În unul se aflau, pentru o noapte, foștii prizonieri ruși eliberați de noi de la nemți, și În altul stăteam noi, 95 Infanterie. N-aveam loc să-i punem separat pe nemți și i-am pus Împreună cu rușii, erau toți dezarmați, nu exista nici un pericol, doar că stăteau cam Înghesuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îl văzură plecat. — Rugina de pe fier o mai cureți... - zice bătrânul și scuipă pe piatra pe care Încerca să ascută briceagul -... da’ de pe capul omului care vrea să moară În foncția de primar, ba! Într-o zi au adus un prizonier. În timp ce oamenii patrulei Îl Înconjurară pe general pentru a-i povesti peripețiile acțiunii lor, un ofițer se apropie de Neamț, Îl Înjură și chiar Îl amenință băgându-i pumnul sub nas. Câțiva dintre „voluntari“ văzură scena și-l puseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
peripețiile acțiunii lor, un ofițer se apropie de Neamț, Îl Înjură și chiar Îl amenință băgându-i pumnul sub nas. Câțiva dintre „voluntari“ văzură scena și-l puseră la punct pe ofițer; ei nu permiteau nimănui să se atingă de prizonierul lor. „E prizonierul nostru, au zis ei. Ce, dumneavoastră l-ați capturat?“ Aiurit, prizonierul se trezi că i se oferă țigări, cafea, vin etc... (Les carnets de guerre de Louis Barthas, tonnelier (1914-1918) - Maspero, 79 - trad. M.N.) Cu Zare n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un ofițer se apropie de Neamț, Îl Înjură și chiar Îl amenință băgându-i pumnul sub nas. Câțiva dintre „voluntari“ văzură scena și-l puseră la punct pe ofițer; ei nu permiteau nimănui să se atingă de prizonierul lor. „E prizonierul nostru, au zis ei. Ce, dumneavoastră l-ați capturat?“ Aiurit, prizonierul se trezi că i se oferă țigări, cafea, vin etc... (Les carnets de guerre de Louis Barthas, tonnelier (1914-1918) - Maspero, 79 - trad. M.N.) Cu Zare n-avusese timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
amenință băgându-i pumnul sub nas. Câțiva dintre „voluntari“ văzură scena și-l puseră la punct pe ofițer; ei nu permiteau nimănui să se atingă de prizonierul lor. „E prizonierul nostru, au zis ei. Ce, dumneavoastră l-ați capturat?“ Aiurit, prizonierul se trezi că i se oferă țigări, cafea, vin etc... (Les carnets de guerre de Louis Barthas, tonnelier (1914-1918) - Maspero, 79 - trad. M.N.) Cu Zare n-avusese timp să stea de vorbă despre fete. Vara, el pleca de obicei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lansează această variantă cu sarcina pentru a-și salva soțul Își dă seama că Într-adevăr e Însărcinată! Îți dai seama? Bine, după ce s-au căsătorit din nou, sub identități false și el sub stare de arest, când camioneta cu prizonierii se Întorcea spre sediul Gestapo, mai mulți partizani printre care și femeia Însărcinată au atacat-o și l-au salvat pe tip. Era o reporteră și o Întreba pe bătrână cum a fost, cazul e real, știi, și ea zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și răbdam de foame și tremuram de frig. La Început prezența mea În spațiul Încercuit de povestitor trece neobservată. Am timp să mă gândesc la detaliile acestei imagini și să Încerc să definesc prin ea caracterul povestitorului. Curând devin un prizonier al lui, așa cum sunt toți ceilalți, dar mai Înainte mă Întreb ce fel de om e. Se pare că asculta ordinele Înălțătoare ale șefilor lui, dar boala eroismului nu-l chinuia deloc. Nici nu ajunsese bine pe front și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
băiat cu pușca mitralieră și dincolo neamțu care-i ordonă În românește (Învățaseră românește, bre?!): STAI!, nici un foc dă armă, pă băiatu ăla nu l-am mai văzut, până la 23 iulie cât am rămas noi În Cehoslovacia, o fi căzut prizonier În ultima zi?, ăsta a fost norocu lui, era a treia zi dă Paște. Vor fi existând, În pădurile de dincolo de Vesely, tufe de zmeură Înflorită la Începutul lui mai? * (ZAȚ) Acesta este un termen tipografic. El desemnează un „text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Corneliu Z. Codreanu Pentru legionari Cărticica șefului de cuib Circulare 2. Ion Moța: Cranii de lemn 3. Vasile Marin: Crez de generație 4. Horia Sima Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Floru, pag. 38-39)? „Disperarea și furia, ura și cruzimea dacilor, se unea cu vitejia care apăra pământul patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii îi țin legați de mâini și de picioare, goi, și-i ard cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă că norocul războiului a șovăit între daci și romani până ce arta, știința și numărul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
dimineața, ca o plajă pustie pe care au spălat-o valurile. Când visez, însă, visez, de la o vreme, încăperi ale căror uși sunt încuiate. Și interesant e că scenariul se repetă. Într-o primă fază, trec prin spaima că sunt prizonier. Mă învîrt prin încăpere, încercînd să-mi stăpânesc panica. Dacă nu reușesc, mă trezesc buimăcit de emoție, speriat, gata să strig. Dacă reușesc, invariabil, se petrece același lucru. La un moment dat, ușa pe care m-am străduit în zadar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
peste linia tranșeelor și a rețelelor de sârmă ghimpată, la inamic. Ordonanța, un tânăr țăran român, refuză să-i urmeze. Colonelul Sturdza își împușcă ordonanța. Două zile mai târziu, prin mai multe puncte ale frontului, ofițeri și soldați români căzuți prizonieri la nemți au fost trimiși din liniile germane în tranșeele armatei române, aducând cu ei o "Chemare" pe care colonelul Sturdza o adresa ostașilor. El le spunea soldaților și ofițerilor români că intenționa să alcătuiască, în munții Vrancei, o "oștire
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
această șansă. Cifrele la export sunt și așa îngrozitoare - chiar și după ce le ajustăm. Dar, știi, se vor ridica niște sprâncene dacă începem să fim prea prietenoși cu un tip care se distrează băgând câteva mii de volți printr-un prizonier politic și înțeleg că nu se dă înapoi să facă așa ceva. — Zvonuri răutăcioase, spuse Mark, dând la o parte fumul trabucului. N-am văzut nici o dovadă. — Uite-te la asta, de exemplu, spuse Henry scoțând un pliant mototolit din buzunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ridicându-se. Dar aceștia doi nu vin cu noi. Draperiile din sufragerie nu se puteau dechide decât cu ajutorul unei funii groase de bumbac. Thomas tăie două bucăți din ea și îi legă pe Michael și pe Phoebe de scaune. Paza prizonierilor a fost lăsată pe seama domnului Sloane (și a Tabithei, atât cât era în stare), în timp ce Roddy, Hilary, Thomas și Pyles porniră în căutare prin casă, căzând de acord să se reîntâlnească în sufragerie peste douăzeci de minute. Hilary a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Exact. Numai că avea dreptate: i-a informat pe germani despre misiunea lui Godfrey și de aceea i-au doborât avionul. Sunt aproape sigur. Dar mai era și copilotul, care n-a murit. A fost dus într-un lagăr de prizonieri și după război s-a întors în țară. A hoinărit un pic, și-a împrăștiat sămânța, și-a luat tot soiul de slujbe sub diverse nume. John Farringdon a fost unul din ele, Jim Fenchurch, un altul. — Și ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe Sadoveanu) și va fi rămas doar cu visul... Acum, la vremea redactării acestor pagini, refulările (și frustrările!) sexuale de atunci încă își spun cuvântul. Legătura Profesorului cu Teodora cunoaște momente de „îngheț”, pauze lungi, deoarece fiecare dintre ei este prizonierul propriilor obligații, de familie sau profesionale. Cel puțin așa se scuză unul față de altul. Dar amândoi își cunosc ezitările, inerțiile, teama de prejudecățile mediului social. Nici unul „nu face pasul”, nu are curajul să aducă vorba despre o posibilă conviețuire. Fiecare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îți cată umbra arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui om străvechi îmi dă porunci cu însăși șoapta mea să te iubesc cum n-am putut iubi când gândul prizonier zăcea-n umila carne. 28 iulie 2006 Dimineața devreme. Nu mai am somn, dar întârzii un pic în pat. Încă nu iau caietul lui P.H.L. de pe „noptieră”. Mă întreb ce mă atrage spre lectura unui autor despre care nu mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
spre Basarabia. Abia după ce au ajuns dincolo de Nistru a început greul și pierderile de vieți omenești de ambele tabere și jalea cu adevărat. Au venit vești că cutare a murit, ba că altul a dispărut sau că a fost luat prizonier și tristețea a devenit tot mai apăsătoare. Petrache al lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la refacerea unui drum. Într-una din zile, el s-a hotărât să fugă. Cum drumul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
omenești de ambele tabere și jalea cu adevărat. Au venit vești că cutare a murit, ba că altul a dispărut sau că a fost luat prizonier și tristețea a devenit tot mai apăsătoare. Petrache al lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la refacerea unui drum. Într-una din zile, el s-a hotărât să fugă. Cum drumul era pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
venit vești că cutare a murit, ba că altul a dispărut sau că a fost luat prizonier și tristețea a devenit tot mai apăsătoare. Petrache al lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la refacerea unui drum. Într-una din zile, el s-a hotărât să fugă. Cum drumul era pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români. Petrache s-a coborât de pe drum puțin mai în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]