10,712 matches
-
ștampilelor, ex libris-urilor, anteturilor actelor administrative, emblemelor, monogramelor, devizelor, rubricilor ilustrate de la acte la scrisori, programelor, parte dintre acestea destinate unei industrii a luxului și tinerilor aristocrați, pornind de la aceeași considerație că poți fi un mare artist lucrând pe suprafețe restrânse. Ca și celelalte articole, exemplele nu întârzie, ele sunt Pisanello, Roty și Grasset, primul a lucrat monede, al doilea este remarcat pentru a fi conceput niște timbre "boticellisés" pe care le-au reprodus toate revistele de artă. De asemenea, Bachelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o manieră impresionistă pe celebrul muzician așezat la pian, într-un cadru monden, unde el este centrul atenției unui grup restrâns, dar concludent pentru importanța socială a personajului. Este vorba, cu o singură excepție, de femei din înalta societate, în număr de trei. Un farmec aparte se desprinde din această pictură, din sugestia unei armonii incomparabile pe care muzica o conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel de pericol îl semnala și Bachelin privitor, mai ales, la artele aplicate și la deformările aduse gustului popular, genuin, autentic, de către "gustul burghez", adulterat, conformist, fetișizant, lipsit de discernământ. Mai mult decât atât, Kimon Loghi se află în cercul restrâns al celor doisprezece membri fondatori ai "Tinerimii artistice", fusese, la München, elevul lui Franz von Stück, pictor apreciat de Arghezi, fără exagerare însă. Ceea ce devenea principalul atu al artistului, și acesta nu ezita să-l folosească -, era calitatea sa de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cărți poștale. Este vorba de Armand Rassenfosse, André des Gachons, Fernand Maillaud, Valloton și Joseph Coront. Avem și o prezentare la rubrica "Reviste și Publicațiuni" a revistelor consultate, citite și probabil populare unui public mai mult sau mai puțin restrâns, ceea ce astăzi am numi "revista presei". Printre acestea se află reviste foarte importante, precum La Revue Blanche, La Revue Bleue, L'Art Decoratif, L'Hemicycle, Revue de Revues, Studio, Pan, L'Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care definește conținutul atitudinii și marchează domeniul ei. El este important nu numai la definirea În mod concret a atitudinii, ci În special la măsurarea ei. Domeniul atitudinii poate fi diferit. Atitudinea poate avea un domeniu mai larg sau mai restrâns. Adesea unele atitudini intră În sfera altora. Ca să putem sistematiza toate atitudinile și să le putem ierarhiza trebuie să precizăm domeniul obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de aparatul de represiune (vezi Verdery, 2003). Rețelele sociale ce facilitau corupția erau fragile, nesusținute de încredere și marcate de suspiciuni. Legături mai puternice se realizau la nivelul unor grupuri mici, restrânse, cu indivizi ocupând roluri și deținând statusuri similare, definind societăți tip „clepsidră”, segmentate în funcție de poziția ierarhică ocupată (vezi și Rose, 1995, 2000). Se adaugă influențe mai vechi, în strânsă legătură cu structura tradițională a societăților din regiune la jumătatea secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste ori mai restrânse. Folosind alți termeni, în teoretizările menționate mai sus - participare politică, apartenență asociativă sau implicare comunitară - problema comună este cea a implicării voluntare a indivizilor în furnizarea a ceea ce economiștii numesc bunuri publice. Printr-o astfel de abordare, putem încadra problematica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2. Percepția managerilor din sectorul nonguvernamental cu privire la principalele cauze ale lipsei de specialiști în organizațiile nonguvernamentale Motiv (răspuns multiplu) Frecvență % Fonduri insuficiente/Buget local insuficient/Lipsa finanțărilor 132 73 Număr redus de specialiști disponibili pentru angajare - bază de selecție extrem de restrânsă 37 21 Condiții de muncă neatractive (volum mare de muncă în gestionarea beneficiarilor)/Mediu stresant 27 15 Salarizarea unui asistent social este nemotivantă 23 13 Lipsa motivației profesionale a potențialilor candidați 15 8 Lipsa experienței practice a absolvenților în servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe măsura creșterii responsabilităților și pentru a stimula dislocarea personalului în țări mai puțin dezvoltate și/sau cu riscuri sociale ridicate, în timp ce la bază sunt limitate superior, replicând, în bună măsură, nivelul mediu de salarizare al țării-gazdă, excepție făcând segmentul restrâns al personalului de conducere. Pe de altă parte, în situațiile în care avansarea capitalului spre țări mai puțin dezvoltate se face prin fuzionări și achiziții nu are neapărat ca efect crearea unor noi capacități productive (Mkandawire, 2002). Aspecte controversate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa, nu poate fi invocat acest concept în societățile puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamentare pe date a deciziilor. O ilustrare a disparităților puternice la nivel teritorial o constituie raportul Obiectivele de dezvoltare ale mileniului la nivel subnațional în România (coord. M. Preda, UNFPA, 2004), care demonstrează că anumite probleme sunt localizate în arii restrânse și că există puternice patternuri teritoriale de manifestare a problemelor sociale. Analizele globale au inconvenientul gradului scăzut de precizie în ceea ce privește inferențele ce se pot efectua (Mărginean, 2002). De exemplu, indicatori ai dezvoltării cum ar fi produsul intern brut (PIB), venitul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diseminare Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 10 (36%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 13 (46%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 12 (43%) Diseminare către alte instituții 12 (43%) Totuși, strategiile au încă un circuit mai degrabă restrâns. Spre exemplu, din totalul de 13 strategii declarate a fi larg diseminate (pe Internet), doar nouă erau de găsit în octombrie 2004. În schimb, pe lângă cele declarate, alte trei strategii pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 8 (29%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 3 (11%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 3 (11%) Diseminare către alte instituții 1 ( 4%) Planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Dintre cele trei planuri declarate a fi diseminate pe Internet, doar două erau de găsit în octombrie 2004. Unele planuri sunt declarate „document secret”, precum cele elaborate de MAI, Departamentul de Ordine și Siguranță Publică. Lipsa de coordonare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a denumi documentele de planificare mai degrabă drept strategii decât planuri de acțiune, sau de măsuri. În vederea elaborării celor mai multe strategii și planuri de acțiune, a fost inițiat un proces consultativ. Totuși, planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Există, în mod evident, o lipsă de coordonare atât între instituții, cât și în interiorul acestora, între departamentele cu atribuții distincte. Din altă perspectivă, cea a celor 49 subobiective PNAinc, care toate reprezintă aspecte de dezvoltare socială, acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii celor morți). Chiar pentru această categorie privilegiată, posibilitățile de activitate sunt însă restrânse. Astfel: ei nu pot fi militari de carieră; nu pot dobândi proprietăți rurale; vor exercita profesiuni libere numai în limitele ce se vor arăta printr-un Jurnal al Consiliului de Miniștri; nu pot avea funcțiuni de conducere în profesiunile libere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
civile stop. Asigurarea combustibilului circa 1 1/2 vagon pe zi pentru uzinele Belaevca fără de care orașul este amenințat să rămână și fără apă stop. Intensificarea propagandei și prin cotidienele din București, deoarece singura gazetă care apare într'un număr restrâns este insuficientă pentru numărul populației. Ziare cu avionul. COMANDANT SECUND C.M. ODESSA COLONEL, ss. C. Carp653 C. Carp No. 5498 din 6 Decemvrie 1941. *) Adnotări: "431-6 XII-20"; "Expeditor Borcea 654 6 XII.1941". AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru problemele evreiești 1540, avem onoare a vă face următoarele propuneri în ordinea cerută: 1 și 2 Conform aprobării Domnului Vice Președinte al Consiliului de Miniștri 1541 am luat măsuri de revizuirea lor prin Prefecturile de Județ de o comisie restrânsă care va lucra pe teren în centrele cu evrei. Rezultatul îl vom comunica la timp. 3. Asupra evreilor deportați în Septembrie 1942 din Vechiul Regat, Ardeal și Banat, în urma cercetărilor făcute de Subinspectoratul General de Jandarmi Odessa, facem următoarele precizări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1.1. Educația și cercetarea educației La întrebarea „Ce este educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]