11,862 matches
-
iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Vălcineț este una dintre cele mai mari localități din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea se află în partea de nord-vest a raionului Călărași, în apropiere de raioanele Ungheni și Nisporeni, la poalele rezervației Plaiul Fagului. Satul Vălcineț se află la distanță de circa 16 km de orășelul Călărași și la 66 km de Chișinău. Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de Codru, fiind înconjurat de de păduri seculare, vii
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
Cogîlnic, care izvorăște de la Mănăstirea Hîncu din satul Bursun, raionul Nisporeni. Ciuciuleni se învecinează la est cu satul Drăgușenii Noi, la sud cu satul Drăgușeni, comuna Bobeica la vest cu satul Pereni, comuna Pașcani, iar la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
946 locuitori. Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi și terenuri de porumb. Prin mijlocul satului curge râul Ișnovăț. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din ștejarii lui Ștefan cel Mare. Așezarea datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe atunci fiind moșia lui Scorea, nume derivat probabil de la inscripția „"Decebalus per Scorilo"”. Prima atestare documentară datează
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
medie, grădinița de copii, căminul cultural, stadionul, 2 biblioteci, punctul medical, oficiul poștal, trei magazine. În anul 1989 în Climăuții de Jos s-a produs o descoperire importantă, fiind găsită o cabană din oase de mamut construită de oamenii primitivi. Rezervația peisajistică Climăuții de Jos cu suprafața de 668 ha este situată la sud de satul Climăuții de Jos, de-a lungul rîulețului Cușmirca în partea inferioară (afluientul drept al rîului Nistru cu lungimea de 24 km) și include în componența
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
suflete, iar cătunul Alexandreni, care ulterior s-a alipit cu Lucăceni, era compus din 70 capi de familie cu 174 bărbați și 169 femei, în total 343 suflete. Actual satul Lucăceni este o localitate înconjurată de păduri, dealuri, stinci, de rezervația naturală "Lucăceni", ceea ce face un obiect important de odihă, de atragere a turiștilor. Venind în această fermecată localitate d-ră întotdeauna veți fi întîmpinați de băștinași, oameni gospodari, ospitalieri, care vă vor ghida spre locuri de neuitat, inclusiv și spre Lunca
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
Venind în această fermecată localitate d-ră întotdeauna veți fi întîmpinați de băștinași, oameni gospodari, ospitalieri, care vă vor ghida spre locuri de neuitat, inclusiv și spre Lunca Prutului, de unde se deschide o priveliște de neuitat, pe de o parte spre rezervația naturală din Romînia, pe cealaltă stînci, dealuri, păduri și desigur multă multă natură, aer curat. La dorința d-ră în perioada de vară veți putea să savurați plăcerea scăldatului în rîul Prut, iar anul împrejur să vă stingeți setea cu apa
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
sau de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de nămol este de 30-60 cm. Este o arie protejată specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip avifaunistic). Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație. S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopișului, casele răspândite pe culmi și gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăște râul Barcău) și împrejurimile ce fac omul să uite noțiunea timpului, toate culminând cu rezervația peisagistică "Tusa - Barcău" dau un aer aparte zonei. Este o zonă recomandată iubitorilor de natură pură, de călătorii și relaxare în aer liber sau pe timp cald a ieșirilor în grup la iarba verde lângă un izvor de apă rece
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile sale, și "alunul". În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de "stejar". Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian, și la Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar. Aici se găsesc
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează și o serie de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează și o serie de specii de animale și insecte. Ocrotite mai sunt și bălțile de lângă Rotbav, în care se găsesc plante formate din relictul terțiar Stratiotes aloides. Țara Bârsei, împreună cu Șercaia numără, potrivit recensământului din 2002, 446
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
3.000 m) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte. În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte. În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte. În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă. Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
iarnă. Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind luat de concrețiuni de o mare diversitate și frumusețe. Stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi... Acestea abundă mai ales în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic) situată în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei . Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul sud-estic al satului Holbav, în apropierea drumului județean DJ106B care
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
paleontologic) situată în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei . Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul sud-estic al satului Holbav, în apropierea drumului județean DJ106B care leagă satul Vulcan de Paltin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și întinde pe
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
das Mangabeiras, situat la 6 km sud-est de centrul orașului, pe dealurile din Serra do Curral, are o vedere foarte bună către oraș. Acesta are o suprafață de 2,35 km (23.500 de hectare). Mata do Jambeiro este o rezervație naturală ce se întinde pe 912 de hectare, cu vegetație tipică Pădurii Atlantice, Mai mult de o sută de specii de păsări locuiesc în rezervație, precum și zeci de specii de mamifere. Belo Horizonte este înfățit cu următoarele orașe:
Belo Horizonte () [Corola-website/Science/305530_a_306859]
-
o suprafață de 2,35 km (23.500 de hectare). Mata do Jambeiro este o rezervație naturală ce se întinde pe 912 de hectare, cu vegetație tipică Pădurii Atlantice, Mai mult de o sută de specii de păsări locuiesc în rezervație, precum și zeci de specii de mamifere. Belo Horizonte este înfățit cu următoarele orașe:
Belo Horizonte () [Corola-website/Science/305530_a_306859]