10,956 matches
-
fabrică va funcționa până la naționalizarea industriilor din anul 1948. O altă tăbăcărie a fost înființată de David Iuftaru în anul 1850 Poziționată în zona de nord a orașului, aceasta a fost prima fabrică de pielărie ce a funcționat pe „sistem rusesc” (iuftă. Pielea tăbăcită aici era întrebuințată în special pentru ciubotele locuitorilor din satele învecinate Bacăului. Venit din Focșani în anul 1876, Samuel Filderman, a pus bazele unui rudimentar atelier de tăbăcărie în orașul Bacău (1876). Așa cum rezultă dintr-un memoriu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și puțin practic, cu încălzire primitivă și costisitoare, cer foarte multe lemne; pepiniera are gardurile distruse din anul 1916, iar vitele locuitorilor mărginași distrug plantațiile în timpul nopții; în tot cazul, pepiniera este distrusă din anul 1917 de caii detașamentului sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din medioslava de redacție bulgară s-au făcut după 1519 sub influența luteranismului. Sub aceeași influență au apărut și primele tipărituri românești. sismului, căci înainte de influența europeană de la începutul veacului al XIX-lea, țara era fanariotizată și o urâtă influență rusească se accentua 1. Influența europeană din veacul al XVII-lea fusese înăbușită. Dealtmintrelea, nici acea influență din veacul al XVII-lea nu i-ar fi mulțumit, căci, ca să vorbim numai de Moldova, era o influență apuseană: poloneză, și se vede
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de vedere, a tuturor oamenilor care au trăit pe atunci, este revoluția de la 1848: Asachi n-a sprijinit-o, mai mult, el a fost împotriva ei. În Albina românească el nu se mărginește să ignoreze revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au fost abătut de la datoria ce au către ocîrmuire"; și tot așa și revoluționarii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
așa și revoluționarii din Iași, care au tulburat "liniștea de care, zice el, capitala noastră neîntrerupt se bucurase de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față cu publicarea unui oarecare "ofis" al lui Mihail Sturdza, partizanul intereselor politice rusești, Asachi scrie: "Rusia a luat toate măsurile să nu răzbată anarhia în... provințiile otomane"1, adică în principate! Dar acest om vechi în politică a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai introducerii culturii apusene la noi, prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în care se dezvoltă școala critică de dinainte de "Junimea" și care ține de la 1840 până după 1860 se deosebește cu totul de acea a "Junimii". După 1821, deși continuă stăpânirea turcească, țările române cad din ce în ce sub influența rusească, care începuse mai de demult. Apăsarea ă...î se accentuează necontenit și de la convenția de Akkerman, făcând încă în pas, ajunge la impunerea Regulamentului organic, care, din punct de vedere politic, nu este decât organizarea țărilor române în așa chip
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la convenția de Akkerman, făcând încă în pas, ajunge la impunerea Regulamentului organic, care, din punct de vedere politic, nu este decât organizarea țărilor române în așa chip, încît să fie scoase de sub stăpânirea turcească spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țări române. pentru care, adesea, în forul său interior, domnul are toată simpatia. Cei care mai păstrează o scânteie de sentiment național și de demnitate trebuie să sufere în tăcere. Kogălniceanu 1 ne spune că a văzut în vremea ocupației rusești pe redactorul Gazetei de Moldavia (Asachi) plîn-gînd că trebuia să înjure pe bărbații filoromîni din Europa. Iar cei care aveau curajul să-și manifeste iubirea de țară erau trimiși în surgun. Inutil să mai aducem nume de scriitori și patrioți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se putea, acestei umiliri, nu-și făceau datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Prof. C. I. Diovouniotis a descoperit și el traduceri grecești ale Convorbirilor duhovnicești, I, II, VII și VIII și, în 1913, le-a publicat. De asemenea, parțial, a fost inclus în Filocaliile ortodoxe, greacă, rusă și română (cu excepția celei rusești a Episcopului Theofan care a publicat cea mai mare parte din operele sale). Unii dintre papi au fost foarte entuziasmați de capodoperele duhovnicești ale Sfântului Ioan Cassian. În acest sens îl voi aminti mai întâi pe contemporanul său, Sfântul Leon
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și el în autobuz. Am chemat din clădirea Ambasadei Iugoslave pe ambasadorul Soldatici, căruia i-am comunicat cele întâmplate și i-am cerut să clarifice problema cu Münnich Ferenc. Ambasadorul, acolo, în stradă, a protestat împotriva prezenței și a amestecului rusesc și s-a referit la convenția dintre guvernele iugoslav și maghiar (prin care Nagy și însoțitorii săi nu puteau fi constrânși să se deplaseze unde nu doreau după părăsirea ambasadei, n.m.). Pentru siguranță, a dispus să urce în mașină primul-secretar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
soll die Welt genesen (sub conducerea german? , lumea trebuie s? se �ns? n?to? easc?) . Nu exist? nici o �misiune austriac? �, a? a cum sus? în istoricii austrieci. Nici m? car la mission civilatrice (misiunea civilizatoare) a Fran? ei sau Mesianismul rusesc, care a constituit �ntotdeauna justificarea moral? a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta difer? de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar putea justifica prezen? a istoricilor �n acest context, ? i nici m? car Descartes sau Voltaire. Sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se �ns? n?to? easc?) . Nu exist? nici o �misiune austriac? �, a? a cum sus? în istoricii austrieci. Nici m? car la mission civilatrice (misiunea civilizatoare) a Fran? ei sau Mesianismul rusesc, care a constituit �ntotdeauna justificarea moral? a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta difer? de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar putea justifica prezen? a istoricilor �n acest context, ? i nici m? car Descartes sau Voltaire. Sub imperiul obligă? iei men? ionate mai sus, pentru un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
osibil unul nuclear) din cauza nerecunoa? terii identit?? îi unei na? iuni11. Dar �nainte de a reveni la istoricul? politician na? ionalist al Europei central? r? s?ritene, s? spunem c�teva cuvinte despre aceast? regiune haotic? situat? �ntre imperialismul german ? i rusesc ? i Imperiul habsburgic (aliatul ambi? iilor germane opun�ndu? se politicii ruse? ți). Bismarck a exprimat acest lucru extrem de clar: �Dac? Imperiul habsburgic n? ar exista, el ar trebui s? fie inventat�. Ceea ce voia el s? spun? este c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionale de mai mult de o șut? de milioane de oameni ? i a tot felul de grup? ri ? i secte cre? ține, islamice ? i iudaice. Aceste state? na? iuni constituie produsul relativ recent al dezmembr? rîi imperiilor habsburgic, otoman ? i rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic ? i un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate pierdut? , identit?? i �mpov? rate de obligă? îi, masacre ? i grani? e fluctuante. Mul? i vor considera dramă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adjudecat Transilvania ? i Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare a fost mai fatidic? pentru Rom�nia. A �nceput lungă serie a r? zboaielor ruso? turce. Imperiul otoman consideră principatele rom�ne drept o zon? periferic?; pentru Imperiul rusesc, �n conținu? expansiune, ea a devenit o piedic? �n calea lui. Ambi? iile lor includeau p? m�nturile rom�ne? ți. Atunci c�nd Petru cel Mare a �nceput s? se intereseze de Balcani, cu populă? ia lor cre? țin? ortodox? , el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i c? ? i ceilal? i doreau s? fie la fel de sfin? i a? a cum credeau ei c? s�nt. Nefiind slavi, rom�nii s? au de? teptat mai �nt�i c�nd ? i?au v? zut speran? ele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat �n secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. �ncep�nd cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr? principatele rom�ne �n drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul ? el al ? arigradului, primul dasc? l al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pogrom. Aceste pogromuri au devenit o politic? oficial? , o supap? de siguran?? �mpotriva nemul? umirii, transform�ndu? i pe evreii ru? i �n ? api isp?? itori; Ministerul de Interne a fost cel care le? a organizat. Pe la 1900, sistemul autocrat rusesc bazat pe birocra? ie nu mai putea face fă?? nemul? umirilor sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat urm? torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat urm? torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Leg? m�ntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speran?? pe viitor, a? a c? mul? i dintre ei au �ncercat s? plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situa? ie deja grav? ? i a constituit pentru na? ionalismul rom�n o veste proast?; cea mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preun? cu care s? a decis s? se adreseze direct ru? ilor83. La 21 martie, trupe sc? pate de sub control ? i r? zvr? țîțe, sub conducerea �bol? evic? �84, l? au eliberat pe Rakovski dintr? o �nchisoare rom�neasc?. Comandamentul rusesc (Stavka), generalii ? cerbacev ? i Golovin au condamnat (pe 22 martie) acest fapt ? i au �ncercat s? restabileasc? disciplină. Comandan? îi ru? i le? au atras aten? ia soldă? ilor asupra faptului c? �Rakovski fusese arestat de un guvern aliat pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
postbelice din Rom�nia au fost similare celor care au dominat restul Europei �n anii ace? tia. A?a c? oamenii de stat s? au gr? bit s? fixeze grani? ele că s? contracareze fervoarea revolu? ionar? (?în�nd cont de exemplul rusesc). Procesul acesta �nsemna practic o restaurare a vechiului regim. Totu? i, situa? ia l? să pe dinafar? genera? ia tran? eelor. O asemenea �revenire la normalitate� �nsemna �n Rom�nia restaurarea ? i consolidarea vechiului sistem politic ? i extinderea acestuia �n teritoriile nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la comunismul din Rusia. Acest al ? aselea sim? a f? cut că operele lui Iorga s? fie at�ț de valoroase. Iat? c�teva citate din r�ndurile scrise de el cu 60 sau mai mul? i ani �n urm? despre comunismul rusesc, atunci c�nd pu? ini (chiar ? i din cei de la Kremlin!) se �ndoiau de faptul c? Rusia nu p?? ea pe adev? rata cale a internă? ionalismului proletar. M?șurile tactice nu erau dec�ț retrageri temporare, care, cu prima ocazie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza? i de dou? sute de ani, mai există ? i regimul comunist. Iorga �l ură ? i vorbea despre �ideea nebuneasc? a bol? evismului tiranic�. A declarat presei franceze c? �bol? evismul nu este acceptat de noi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
primiser? nici o palm? de p? m�nt. Iorga nu a putut niciodat? tolera o critic? prea aspr? la adresa Rom�niei (cu excep? ia cazurilor c�nd o făcea el �nsu? i). Astfel c? a conchis: �Ce influen?? dezastruoas? a hamletianismului rusesc! �166. Sovietele cuno? teau situa? ia ? i provocau tot timpul incidente la frontier?. Au �nfiin? at dincolo de Nistru Regiunea Autonom? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? pe post de un fel de magnet. Au organizat �n 1924 tulbur? rile de la TatarBunar ? i Nikolaievka. Dup? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contele Istvan Bethlen (descendent al mării familii din Transilvania), a vizitat Rom�nia ? i a �ncercat s? g?seasc? un oarecare compromis �n aceast? str? veche du? m?nie. Iorga ? i Bethlen au c? zut de acord asupra faptului c? pericolul rusesc reprezint? o amenin? are pentru ambele ?? ri, dar nu a reu? it s? ajung? la o �n? elegere final? ? i semnificativ? �n privin? a Transilvaniei 77. URSS? ul nu a �ntreprins nici o ac? iune serioas? asupra Basarabiei �n timpul guvernului Iorga, de? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]