11,488 matches
-
scalde la un loc cu femeile. ("Noua revista", 1 august 1885) . Abia în octombrie 1896, Consiliul Sanitar al orașului i-a interzis antreprenorului Gafencu să-și instaleze cabinele la scăldătoare, pretextând că Liceul internat își construise o canalizare modernă cu scurgere în Bahlui . Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor torențiale din perioada de vară, Bahluiul ieșea din matcă și inunda
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
transversal pe ampriza autostrăzii, patru de 65 m și două de 285 m lungime, adâncimea lor ajungând până la stratul stabil de marne, unde nu au loc alunecări de teren. Aceste tranșee se umplu cu piatră spartă, ce ar permite atât scurgerea apei din corpul autostrăzii, cât și asanarea unor mlaștini din apropiere, iar peste ele se așterne un strat de piatră spartă, apoi se realizează rambleul din balast și balast stabilizat, peste care se toarnă cele trei straturi de asfalt stratul
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
obligată să țină seama în mod sincer de victimele și mărturiile grozăviilor petrecute și arătate cu jale și amărăciune în "Memorialul Durerii" - realizat de doamna Lucia Hossu-Longin, cuprinzând aproape două sute de episoade, și ele continuă. Martorii încep să dispară în scurgerea timpului, unii-s bătrâni și bolnavi, și nimeni nu le solicită mărturii acuzătoare, care vor dispărea o dată cu ei. Cetățeanul de mâine nu va cunoaște nimic din ceea ce a fost, întrucât nu rămân mărturiile scrise ale supraviețuitorilor. ( articol scris de Aurel
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
modernizat pe întreg traseul din sat, starea îmbrăcăminții asfaltice este mediocră, în general elementele sale geometrice sunt corespunzătoare cu excepția porțiunii cuprinse între Podul Danului și Podul Crețului unde platforma drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare și săpăturilor pentru scurgerea apei. Străzile din intravilan au trasee neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
pe terenul aparținând școlii; construcția a două poduri și a două punți pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulații; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de șanțuri și rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit. Este propusă de-asemenea extinderea rețelei de alimentare cu apă a întregii localități, construirea unei rețele centralizate de canalizare, introducerea gazului metan. Prima atestare documentară a Geoagiului datează
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
satului în lungime totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
în atmosfera, valuri și aisberguri în oceane, ghețari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau lacuri. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o forma într-alta, prin evaporare, precipitații și scurgeri de suprafață. Datorită importanței pe care o are (în agricultură, dar și pentru omenire în general), apei i s-au dat diverse nume în funcție de formele pe care le ia. Ploaia e cunoscută în majoritatea țărilor, pe când alte forme sunt mai
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
atmosferă. Apa de la suprafața globului joacă roluri importante în evoluția umană; râurile și irigațiile asigură aportul de apă pentru agricultură, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O apă cu insuficienți nutrienți se numește oligotrofă. Scurgerea apei pe suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce la crearea văilor și deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
în partea de nord a localității se află Secașul Mic - râul colector; pe dreapta Secașului mici torenți proveniți de pe dealul Vârtoape cu prelungire spre Colibi, pe stânga pârâurile au dezvoltare: În afară de R.Secaș, V.Mare, Mică și Ghibartului celelalte au scurgeri temporare. Majoritatea apelor își au izvoarele în apropierea satului cu excepția Secașului Mic care își are izvoarele în teritoriul satului Broșteni din județul Sibiu. Alimentarea lor este nivală și fluvială. Climatul de deal este bine conturat și își păstrează calitățile celui
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
strămoși. Intarea în mănăstire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj închinat Sfântului Ierarh Nicolae, care, împreună cu clădirea din stânga și zidul înconjurător al mănăstirii au fost zidite de Petru Rareș între 1541-1546. Zidul a servit, în scurgerea vremurilor, nu numai ca înprejmuire, ci și ca zid de apărare, din spatele căruia se va fi auzit zgomot de arme și se vor fi văzut viteji încordând arcurile. A fost refăcut în 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. În centrul incintei
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
ei la data respectivă. Mulți ani s-a știut că prima atestare documentară a localității se află în Diplomele Maramureșene din anul 1402, dar recentele descoperiri arată o atestare în secolul al XIV-lea. Prima atestare documentară: 1387 (Barbfalwa). În scurgerea anilor s-au înregistrat mai multe evenimente importante care s-au petrecut în acest sat s-au legate de diferite personalități originare din Berbești. Așezarea satului în actualul perimetru este menționată în atestarea documentară, dar invazia tătarilor din secolul al
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
clădirea ce se zidea. Lucrările de construcție au fost finanțate de către Stat. Clădirea are două săli de clasă, un hol și o încăpere mai mică (cancelarie) pentru învățători. Acoperișul este din țigla și este prevăzut cu jgheaburi din tablă pentru scurgerea apei. Una dintre săli se utilizează pentru grădiniță. De atunci a avut loc o extindere - actualul Cămin Cultural, clădit în 1975. O încăpere mai mică a acestei extinderi a fost folosită că sediu al CAP până în 1989. Înainte de cel de-
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
urmare directă a variațiilor bioclimatice, eustatice și neotectonice din postglaciar. Fizionomia, extinderea și structura luncilor sunt condiționate de caracteristicile reliefului major, dar și de modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
legătura ei cu Vladimir Șileiko. Cu diferite întreruperi, ea a continuat să lucreze la această operă până în 1966, fără să o termine. Unele fragmente au fost publicate în 1964 în revista "Новый мир", iar altele au fost incluse în volumul "Scurgerea timpului". Au rămas diferite manuscrise ale acestei tragedii, din care Mihail Kralin și Valin Tomacev au publicat diferite extrase. Ulterior, cercetătorii S. A. Kovalenko și N. V. Koroleva au publicat fragmentele piesei neterminate într-o ediție adnotată. În aprilie 1946 Ahmatova a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Ahmatova n-a avut niciodată o casă mare - toate poeziile ei au fost scrise „pe pervazul ferestrei”, cum se exprima ea. În sfârșit, i s-a repartizat un domiciliu adecvat. A obținut posibilitatea de a publica marele volum "Бег времени" ("Scurgerea timpului"), care cuprindea poeziile pe care le scrisese timp de o jumătate de secol. Ea se hotărî să aștearnă pe hârtie poemul Реквием (Recviem), pe care îl păstrase timp de 20 de ani în memoria ei și a prietenilor ei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
s-a împotrivit în mod repetat încercărilor „de a fi zidită în anii 1910”. Versurile arătau că ea nu era legată de vremuri, de evenimentele din jurul ei. În ultimele decenii ale vieții, Ahmatova s-a ocupat de tema timpului, de scurgerea lui. „Куда девается время?” - „Unde rămâne timpul?”, era problema care o preocupa puternic pe poetă, gândindu-se la Rusia dinainte de Revoluție. Aceste sentimente filozofice nu au fost înțelese de mulți dintre contemporanii ei, care erau obsedați de caracterul sângeros al
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
mai profund decât distrugerea unor vieți, oricât de tragică ar fi fost această distrugere. Era vorba de distrugerea unui mod de gândire, de distrugerea unor concepții care nu mai erau transmise generației următoare, era vorba de ruperea unei continuități în scurgerea timpului. Și astfel considerentele Annei Ahmatova asupra continuității și discontinuității timpului scot în evidență caracteristica fundamentală a poeziei ei: înțelegerea priorității forțelor tainice asupra aparențelor materialiste ale lumii, descoperirea elementelor cerești în lucrurile pământești. Credința ei religioasă apare încă din
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în această zonă cu mult înainte, localitatea este recunoscută și atestată abia după a doua jumătate a secolului al XIII-lea, după cum se arată în diferite documente. Populația la început a fost mică, compusă din câteva familii, dar pe măsura scurgerii timpului s-a mărit. Populația stabilă după recensământul din anul 2002 este de 773 de locuitori, din care masculină 355 (salariați 183, casnici 172), iar cea feminină de 418 (salariate 226, casnice: 192), formând 331 de familii care locuiesc în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea. Râul Argeș prezintă un regim de curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivopluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală și moderată.În regimul scurgerii râului Argeș, pe teritoriul comunei Corbeni, au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice.Lacurile de acumulare de la Vidraru și Oești, precum și canalul de fugă dintre acestea, au influențat puternic regimul scurgerii apei. dar în prezent, Conform recensământului efectuat
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
specifică alimentarea pluvio-nivală și moderată.În regimul scurgerii râului Argeș, pe teritoriul comunei Corbeni, au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice.Lacurile de acumulare de la Vidraru și Oești, precum și canalul de fugă dintre acestea, au influențat puternic regimul scurgerii apei. dar în prezent, Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,45%). Pentru 4,46% din populație
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie. Pe sezoane primăvara are scurgerea maximă și iarna minimă 8. Temperatura medie anuală a apei Mureșului este de aproximativ 8 °C, oscilând de la un anotimp la altul, astfel încât iarna
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie. Pe sezoane primăvara are scurgerea maximă și iarna minimă 8. Temperatura medie anuală a apei Mureșului este de aproximativ 8 °C, oscilând de la un anotimp la altul, astfel încât iarna se înregistrează valori cuprinse între 0,1-0,3 °C, vara de 18-20 °C iar toamna de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]