11,192 matches
-
capătul în formă de T lovi partea inferioară a scutului, pe care Valerius nu apucase să-l încline pentru a evita lovitura. Capătul în formă de T i se strecură printre picioare, făcându-l să cadă. — Vezi? Dacă nu ții scutul oblic, nu vei reuși să împingi tridentul ăsta în jos și să-ți continui alergarea. Vei cădea de fiecare dată. Valerius se ridică și-și concentră toată energia în braț și în umăr. Acum, imediat ce vedea bățul îndreptându-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vei reuși să împingi tridentul ăsta în jos și să-ți continui alergarea. Vei cădea de fiecare dată. Valerius se ridică și-și concentră toată energia în braț și în umăr. Acum, imediat ce vedea bățul îndreptându-se în jos, înclina scutul, iar marginea de jos a acestuia lovea T-ul. Capătul bățului aluneca pe scut și Valerius reușea să-l împingă la pământ și să-și continue fuga prin galerie, ajungând să lovescă cu sabia ținta de paie. De fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cădea de fiecare dată. Valerius se ridică și-și concentră toată energia în braț și în umăr. Acum, imediat ce vedea bățul îndreptându-se în jos, înclina scutul, iar marginea de jos a acestuia lovea T-ul. Capătul bățului aluneca pe scut și Valerius reușea să-l împingă la pământ și să-și continue fuga prin galerie, ajungând să lovescă cu sabia ținta de paie. De fiecare dată când atingea ținta se simțea cuprins de o furie asemănătoare cu cea care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sus în jos și invers, fiindcă erau prea ample ca să contracareze rapid atacul. Când soarele ajunse sus pe cer, Valerius reușea să devieze loviturile lui Proculus, inclusiv pe cele simulate. Proculus îi îngădui să ia o pauză. Valerius lăsă jos scutul și își scoase tăcut coiful și jambiera. Era lac de sudoare. — Acum ți-e foame și sete, spuse Proculus, apropiindu-se de el. Dar eu te-am învățat să ții foamea și setea sub control. Azi-dimineață, înainte să începem antrenamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-și mâinile. Proculus nu-i dădu atenție. — O să-ți arăt lupta de aproape, îi zise și îl îndemnă să-l urmeze. Se apropiară de doi gladiatori, un trac și un mirmilon, care se antrenau în apropiere. — Vezi? Mirmilonul are un scut dreptunghiular și concav, mare, în spatele căruia se poate ascunde cu totul. Tracul este obligat să se învârtă în jurul lui și să încerce să treacă de scut. I-ai văzut arma? Maestrul îi arătă lui Valerius sica supina, o dagă încovoiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un trac și un mirmilon, care se antrenau în apropiere. — Vezi? Mirmilonul are un scut dreptunghiular și concav, mare, în spatele căruia se poate ascunde cu totul. Tracul este obligat să se învârtă în jurul lui și să încerce să treacă de scut. I-ai văzut arma? Maestrul îi arătă lui Valerius sica supina, o dagă încovoiată care, asemenea unui cârlig, amplifica efectul atacului de sus și din lateral, ce avea ca țintă spatele și șoldurile mirmilonului. — Atacul tracului e atât de învăluitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl obligă pe mirmilon să-și apere capul cu un coif special. Bagă de seamă că viziera și borurile de metal sunt întoarse în afară. Coiful acela devine un soi de capac drept, care îl sigilează ermetic pe gladiator înăuntrul scutului. — Un țipar ascuns între pietre... — Acum uită-te la trac. Are un scut mic, pătrat și concav, pentru că trebuie să îndoaie mult genunchii ca să se învârtă în jurul adversarului. Vezi că se apleacă atât de tare, încât jambierele, care îi ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de seamă că viziera și borurile de metal sunt întoarse în afară. Coiful acela devine un soi de capac drept, care îl sigilează ermetic pe gladiator înăuntrul scutului. — Un țipar ascuns între pietre... — Acum uită-te la trac. Are un scut mic, pătrat și concav, pentru că trebuie să îndoaie mult genunchii ca să se învârtă în jurul adversarului. Vezi că se apleacă atât de tare, încât jambierele, care îi ajung dincolo de genunchi, ating mica parmula pătrată? Vezi cum sare în lături, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cei doi gladiatori. Acum te vei antrena ca ei... Știi ce-i un pinnirapus? Valerius clătină din cap. — Înseamnă „cel care fură penele“. O să ți se pară ușor, dar... Proculus nu-și termină fraza. Ceru un asistent mirmilon, îi dădu scutul mare, dreptunghiular, și un coif de antrenament, din piele. Pe coif, în dreptul tâmplelor, erau două pene roșii. — Acum, prietene, când acest mirmilon se va apropia de tine, va trebui să ridici brațul și să-i smulgi o pană, simulând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
brațul și să-i smulgi o pană, simulând un atac la cap. Mirmilonul înaintă spre Valerius, care, văzând că pana din dreapta se afla destul de aproape, întinse mâna s-o smulgă. Imediat, mirmilonul împinse cu putere cotul în peretele intern al scutului, care îl lovi pe Valerius, făcându-l să se dea câțiva pași înapoi și să cadă. — Ar fi bine ca atunci când mirmilonul va încerca să te lovească cu scutul, tu să nu mai fii în fața lui, zise Proculus zâmbind. Valerius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
smulgă. Imediat, mirmilonul împinse cu putere cotul în peretele intern al scutului, care îl lovi pe Valerius, făcându-l să se dea câțiva pași înapoi și să cadă. — Ar fi bine ca atunci când mirmilonul va încerca să te lovească cu scutul, tu să nu mai fii în fața lui, zise Proculus zâmbind. Valerius înțelese atunci că salturile în lături și mișcările continue ale tracului aveau un scop precis. Se ridică și reluă antrenamentul care, dincolo de aparența jocului, presupunea un efort enorm. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cuvintele, Valerius. Proculus tăcu o clipă. — Cuvintele pătrund în inimă și îmbogățesc conștiința... Se întinse. În noaptea asta o să lăsăm lampa aprinsă. Valerius adormi în brațele Velundei. Antrenamentul începu în zori, ca în ziua precedentă. Din nou parul, din nou scutul greu care apăsa umărul ce-l durea, din nou jocul cu penele. La prânz, pâine și apă. Apoi, antrenament. Trecură mai multe zile. Nervii lui Valerius erau întinși la maximum. Antrenamentul deveni mai dificil. Valerius trebuia să urmărească mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
începu să-și bandajeze genunchii. Văzu că unii gladiatori aveau coapsa stângă bandajată cu lână și piele în întregime, de la șold până la genunchi. Aceia sunt provocatores, explică Proculus. Luptă întotdeauna cu adversari care au aceleași arme ca și ei. Privește scutul, e dreptunghiular, dar mult mai mic și mai ușor decât al tău sau al mirmilonilor. Uită-te bine la ei cum se antrenează. Provocatores țineau scutul în mâna stângă, lipit de corp. Își treceau brațul printr-o curea de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
explică Proculus. Luptă întotdeauna cu adversari care au aceleași arme ca și ei. Privește scutul, e dreptunghiular, dar mult mai mic și mai ușor decât al tău sau al mirmilonilor. Uită-te bine la ei cum se antrenează. Provocatores țineau scutul în mâna stângă, lipit de corp. Își treceau brațul printr-o curea de piele poziționată la jumătatea scutului, apoi apucau un mâner aflat la extremitatea lui. Aceasta le permitea să miște scutul ca și cum ar fi fost o parte a propriului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mult mai mic și mai ușor decât al tău sau al mirmilonilor. Uită-te bine la ei cum se antrenează. Provocatores țineau scutul în mâna stângă, lipit de corp. Își treceau brațul printr-o curea de piele poziționată la jumătatea scutului, apoi apucau un mâner aflat la extremitatea lui. Aceasta le permitea să miște scutul ca și cum ar fi fost o parte a propriului lor trup, întorcându-l în toate direcțiile și lovind cu el ca la pugilat, folosind marginea tăioasă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bine la ei cum se antrenează. Provocatores țineau scutul în mâna stângă, lipit de corp. Își treceau brațul printr-o curea de piele poziționată la jumătatea scutului, apoi apucau un mâner aflat la extremitatea lui. Aceasta le permitea să miște scutul ca și cum ar fi fost o parte a propriului lor trup, întorcându-l în toate direcțiile și lovind cu el ca la pugilat, folosind marginea tăioasă ca pe o secure. — Privește cu atenție: când împing scutul înainte, piciorul din față, stângul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Aceasta le permitea să miște scutul ca și cum ar fi fost o parte a propriului lor trup, întorcându-l în toate direcțiile și lovind cu el ca la pugilat, folosind marginea tăioasă ca pe o secure. — Privește cu atenție: când împing scutul înainte, piciorul din față, stângul, este foarte expus. Unul dintre provocatores încercă să-l lovească pe tovarășul lui în cap cu marginea scutului. Celălalt devie lovitura înclinând scutul, cu o tehnică asemănătoare celei a secutor-ilor. Apoi, aproape îngenunchind, strecură arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu el ca la pugilat, folosind marginea tăioasă ca pe o secure. — Privește cu atenție: când împing scutul înainte, piciorul din față, stângul, este foarte expus. Unul dintre provocatores încercă să-l lovească pe tovarășul lui în cap cu marginea scutului. Celălalt devie lovitura înclinând scutul, cu o tehnică asemănătoare celei a secutor-ilor. Apoi, aproape îngenunchind, strecură arma sub scutul adversarului, spre picioarele acestuia. Pumnalul de lemn se apropie de genunchiul stâng al celuilalt, simulând tăierea ligamentelor. — Ai văzut? comentă Proculus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
folosind marginea tăioasă ca pe o secure. — Privește cu atenție: când împing scutul înainte, piciorul din față, stângul, este foarte expus. Unul dintre provocatores încercă să-l lovească pe tovarășul lui în cap cu marginea scutului. Celălalt devie lovitura înclinând scutul, cu o tehnică asemănătoare celei a secutor-ilor. Apoi, aproape îngenunchind, strecură arma sub scutul adversarului, spre picioarele acestuia. Pumnalul de lemn se apropie de genunchiul stâng al celuilalt, simulând tăierea ligamentelor. — Ai văzut? comentă Proculus. Dacă nu ar avea coapsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
piciorul din față, stângul, este foarte expus. Unul dintre provocatores încercă să-l lovească pe tovarășul lui în cap cu marginea scutului. Celălalt devie lovitura înclinând scutul, cu o tehnică asemănătoare celei a secutor-ilor. Apoi, aproape îngenunchind, strecură arma sub scutul adversarului, spre picioarele acestuia. Pumnalul de lemn se apropie de genunchiul stâng al celuilalt, simulând tăierea ligamentelor. — Ai văzut? comentă Proculus. Dacă nu ar avea coapsa protejată, acel provocator ar fi acum șchiop pe viață sau mort. Valerius observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
genunchiul stâng al celuilalt, simulând tăierea ligamentelor. — Ai văzut? comentă Proculus. Dacă nu ar avea coapsa protejată, acel provocator ar fi acum șchiop pe viață sau mort. Valerius observă că provocatores, care își vârau de multe ori capul sub propriul scut, nu aveau coifuri cu creastă. Calota era perfect netedă, cu excepția celor două pene de păun din dreptul tâmplelor. În schimb, coifurile tracilor și ale mirmilonilor, ca și acelea ale secutor-ilor aveau o creastă metalică. — Proculus, la ce servesc crestele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Sunt groase cât a treia parte din degetul mare - e greu să le tai. Rețiarul ridică plasa și o aruncă în lateral, lăsând-o apoi să cadă. — Ești gata? — Da. Valerius își puse coiful. Îl atacă pe primul rețiar, împingând scutul în față și nelăsându-i adversarului spațiu de manevră; îl obligă astfel să se retragă și să alerge, ca să ajungă la distanța potrivită. — Bravo! strigă Proculus. Dar rețiarul veni în stânga lui Valerius și își aruncă plasa. Valerius o văzu deschizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
își aruncă plasa. Valerius o văzu deschizându-se asemenea unui evantai și transformându-se într-un zid vertical ce-i bloca toată partea stângă. Apoi, călăuzită parcă de o entitate nevăzută, plasa se întinse orizontal și-l lovi, îl învălui. Scutul și coiful îi erau blocate. Când rețiarul slăbi strânsoarea, Valerius își simți capul clătinându-se în dreapta și în stânga, cu neputință de controlat. Greutatea plasei îl dezechilibra, amețindu-l. Se întorcea disperat spre adversar, pe care nu-l mai vedea, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-te! Proculus se apropie de secutor și-l eliberă cu greu din plasa în care era înfășurat și pe care Valerius o încurcase mișcându-se dezordonat. — Nu trebuie să rămâi pe loc când vezi plasa venind spre tine. Folosește-ți scutul. Proculus arătă spre partea superioară a scutului, care era rotunjită. — Vezi? În partea de sus, scutul tău nu are colțuri, tocmai pentru ca plasa să nu se poată prinde de el, iar tu să nu fii imobilizat. Maestrul apucă scutul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-l eliberă cu greu din plasa în care era înfășurat și pe care Valerius o încurcase mișcându-se dezordonat. — Nu trebuie să rămâi pe loc când vezi plasa venind spre tine. Folosește-ți scutul. Proculus arătă spre partea superioară a scutului, care era rotunjită. — Vezi? În partea de sus, scutul tău nu are colțuri, tocmai pentru ca plasa să nu se poată prinde de el, iar tu să nu fii imobilizat. Maestrul apucă scutul și-l împinse înainte, oblic, invitând un rețiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]