10,676 matches
-
pentru că în stâncă rezonanța venea de la nord la sud. În ziua deschiderii, minerii au lovit unul mergând înaintea celuilalt, târnăcop contra târnăcop. Atunci apele s-au scurs din izvor spre cisterne cam 1200 de cubiți [circa 540 m] și înălțimea stâncii deasupra capului minerilor era de 100 de cubiți [circa 45 m]. Aceste lucrări sunt bine documentate și putem vorbi despre ele cu relativă certitudine. Corespondența dintre descoperirile arheologice, documentele epigrafice și textele biblice este perfectă sau cvasi. Din păcate, această
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ruși88. La care se adăugau și intervenția energică a ambasadelor străine, acțiunile hotărîte ale lui Iorga și natura oscilantă a predominantei anarhii revoluționare. Dar poate că cel mai important factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
hotărîte ale lui Iorga și natura oscilantă a predominantei anarhii revoluționare. Dar poate că cel mai important factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare a lui Iorga, următorul pas
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s-a răspîndit în rîndul legionarilor. Legionarii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
XIV" Speranțe risipitetc "Speranțe risipite" Dolarul e moneda noastră, dar problema voastră. John Connally, secretarul Trezoreriei Statelor Unite (1971) Poate că nu e drept să ucizi, dar uneori n-ai de ales. Gerry Adams Moartea unui muncitor atârnă greu ca o stâncă; a unui burghez e ușoară ca fulgul. Mao Zedong Rămâne ceasul cel de plumb Deși trecut, mereu În gând. Emily Dickinson Punk-ul pare inventat pentru adepții teoriei culturale - și, Într-un fel, chiar a fost. Robert Hewison Nici nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își găseau mulțumire.” „Pe stânca neagră”, cântecul lui Ștefan cel Mare, a cărui melodie se spune că s-a păstrat din timpul lui, din generație în generație. Se spune că în sunetul acestei melodii intra Ștefan triumfător în cetatea sa de la Suceava acum 500 de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima legionarului și a bunului român creștin, stâncă de neclintit, ospăț dacic, șuvoaie de sânge. Dușmanii istoriei noastre lucrează asiduu, tenace. Dar nedreptatea care i se face legionarului român e în legătură cu o conspirație mondială iudeo-masonică ce urmărește o supremație mondială, distrugerea neamurilor și a bisericii lui Hristos, iar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cea mai periculoasă. A lucrat fără mască de protecție, fără aer. Lucra cu un burghiu rusesc depășit tehnic și greu ce avea 35 de kilograme, iar Gheorghe Mântulescu avea 48 de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de plumb Valea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și dreptul la apărare împotriva atâtor acuze, acuze care întrec puterea oricărui pământean pentru a le săvârși. Dar legionarii au rămas stâncă de piatră, de neclintit, cu ochii la cer, scrutând zări viitoare. Ei nu au abandonat lupta în țară și oriunde, oferindu-și voluntar piepturile morții, scut neamului săpat de mii de târnăcoape pentru a-l doborî. Mișcarea Legionară a dat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai persecutată în toate guvernările și decimată. În timpul dictaturii carliste și a celei antonesciene, tineretul legionar a dat jertfe grele, iar sub comuniști, în totalitate a fost masacrat de către dușmanul ereditar Rusia, sub firma U.R.S.S. Tineretul legionar a stat stâncă de neclintit pe front, în temnițe, în luptele din munți, oferind morții tinerețea lor. Acesta este adevărul, aceasta este istoria adevărată, nu minciunile vânzătorilor de țară. Toate guvernările de după Marea Unire șiau încheiat veacul prigonind pe legionari, ucigându i în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
poétique de Blaga : Vite roșii, vite verzi sugruma casele-n lăstari sălbatici [...]. (La mare) (Blaga, 2010 : 26) La vigne rouge, la vigne verte étranglent leș maisons de leurs fortes branches [...]. (À la mer) (Miclău, 1978 : 143) Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Sous leș rochers, peut-être, elle a péri. Sous la terre, peut-être, elle s'est engloutie. (Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) Nu m-am zvârcolit și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
M'avais tu fait venir dans la lumière ? Pour quelle raison ? Pour quel sort ? (Lettre) (Romanescu, 1998 : 46) Mère, pourquoi m'as-tu livré à la lumière, Pourquoi m'as-tu livré ? (Lettre) (Loubière, 2003 : 45) Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Serait-elle sous leș rochers Ou dans la terre engouffrée ? (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72) Sous leș rochers, peut-être, a-t-elle péri. Sous la terre, peut-être, elle s
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș effets phoniques, nous avons choisi un fragment du poème În marea trecere (Dans l'immense fuite du temps) qui nous semble représentatif, fragment accompagné par quelques versions en français qui font pârtie de notre corpus : Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cer în adânc. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Peut-être a-t-elle péri sous leș roches. Peut-être a-t-elle plongé dans la terre. C'est en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de vue prosodique, on remarque dans le texte source la présence du vers libre, auquel s'ajoute une rime subtile du deuxième et du dernier vers (" pământ "/" adânc "), rime à écho folklorique qui joue sur l'assonance de la voyelle " a " : " stânci "/" pământ "/" pâraie "/" adânc ". Une analyse des versions en français nous indique qu'en général cet effet phonique n'a pas été rendu avec leș moyens de la langue cible : leș traducteurs ne se șont pas donné la peine de trouver en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qualifie comme [...] une strophe rigoureusement construite : elle s'appuie sur leș symétries des ictus, sur l'emploi anaphorique de "poate" "peut-être" et sur une sorte d'assonance qui, dans le style de la poésie populaire, réunit leș clausules à voyelle sombre "stânci"/"pământ"/"adânc". Le dernier vers reprend la variante catalectique de l'ennéasyllabe anapestique, ce mètre propre au ton élégiaque de Blaga.1501 Cette analyse nous mène à conclure que leș poèmes de la première période de création de Blaga répondent à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
réaliser qu'en accordant une attention particulière au choix des termes employés dans le texte-traduction. Nous présentons ci-dessus une liste de termes poétiques sélectionnés de notre corpus : " rază " (" rayon de soleil ") " lueur " (Stelelor/Ô, étoiles) (Miclău, 1978 : 195) ; " pe-o stâncă " (" sur un rocher ") " sur un roc " (Pan/Pan) (Miclău, 1978 : 199) ; " o stâncă " (" un rocher ") " une roche " (Pan/Pan) (Poncet, 1996 : 58) ; " a privi " (" regarder ") " mirer " (În marea trecere/Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) ; " și-n ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le texte-traduction. Nous présentons ci-dessus une liste de termes poétiques sélectionnés de notre corpus : " rază " (" rayon de soleil ") " lueur " (Stelelor/Ô, étoiles) (Miclău, 1978 : 195) ; " pe-o stâncă " (" sur un rocher ") " sur un roc " (Pan/Pan) (Miclău, 1978 : 199) ; " o stâncă " (" un rocher ") " une roche " (Pan/Pan) (Poncet, 1996 : 58) ; " a privi " (" regarder ") " mirer " (În marea trecere/Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) ; " și-n ochii mei te oglindești " " et dans mes yeux tu te mires " (Noapte/La nuit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'eau vieillit, ô, comme elle vieillit vite. L'heure aussi. " (Texte source : " Tu esti în vară, eu sunt în vară. În vara pornită/către sfârșit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor./ Cu gând ducăuș mângâi părul pământului./ Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de repede, apa. Și ceasul. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, p. 182
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rappelons notre analyse d'une strophe extraite du poème În marea trecere (Dans le grand passage) : à cette occasion, nous avons remarqué l'existence des effets sonores dans la poésie de Blaga (nous avons commenté l'assonance de la voyelle " a " : " stânci "/" pământ "/" pâraie "/" adânc "). 1534 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 46 : " L'allitération est la répétition de phonèmes consonantiques destinée à produire un effet soit harmonique soit structurel, ou bien encore à souligner par le rappel phonique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abandonat turma și datoria de păstor care-i incumbă, pentru iluzia unei împliniri erotice, fapt pentru care trebuie să plătească cu viața. Redeșteptându-se din vis, păstorul se confruntă pentru o ultimă oară cu o apariție feminină, o femeie gigantică, stâncă animată care-i dă sărutul morții și care se prezintă pe sine în termeni alegorici drept "Regretul" sau, mai precis, "Dorul". Tânărul va muri în curând, pe măsură ce simțurile sale se estompează tot mai mult, iar păstorii îl vor înhuma acolo
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gips, opera este trimisă la bienala de la Veneția 269, iar aceasta este distrusă pe parcursul transportului. Fotografia acestui monument a fost publicată și în volumul pe care i-l dedică Oscar Han sculptorului în 1935. Capul Poetului apare așezat pe o stâncă care-i servește de piedestal și care incorporează câteva trupuri contorsionate. Acest cap, departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia romantică -, al geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea Deac le atribuie o funcție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]