10,694 matches
-
habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
bufniță ("Bubo bubo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), muscar-mic ("Ficedula parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), prigoare ("Pernis apivorus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
să niveleze terenul ... În mijlocul sectorului dendrologic a existat o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"". Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. De
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
10.000 de arbori, botanistul își aduce aminte de câteva exemplare remarcabile, printre care un plop eurasiatic care în 35 de ani s-a dezvoltat accelerat, producând o tulpină groasă cât a unuia de 70 de ani, sau de un stejar spaniol - "Quercus iberica" - care într-un an "a rodit cam jumătate de kilogram de ghinda. Am dat cîteva semințe la catalogul Grădinii Botanice, pentru a fi trimise la alte grădini". Astăzi, Grădină Botanica din Iași acoperă o suprafață de aproximativ
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
care reușește un eseu în Cupă Mondială din cel lui Haralambie Dumitraș la ediția din 1991. După acest meci a devenit liderul clasamentului de placaje la această ediție de Cupă Mondială. Până în octombrie 2015, a strâns 67 de selecții pentru „Stejarii”, marcând 65 puncte, inclusiv 13 eseuri.
Mihai Macovei () [Corola-website/Science/334884_a_336213]
-
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar european ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
succesiune de lucrări de transformare. In anii 1920-1921 casa a fost consolidată și reparată. În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent electric. Tot în 1923 casa este decorată cu tâmplărie din lemn de stejar. În perioada 1923-1935 se mai realizează o baie la eraj, cămine din teracotă smălțuită și parchet. În exterior, casa prezintă elemente decorative realizate la initiativa Aretiei Tătărescu În anii 1923-1924, familia Tătărescu renovează biserica Sfântul Gheorghe din Poiana. Biserica din
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
rustic. Pe lângă efectuarea lucrărilor de renovare, familia Tătărescu o înzestrează cu iconostas, jillțuri de lemn și un policandru cu brațe de aramă <refname="cula"> În urma cumpărării domeniului, biserica a devenit un paraclis al familiei Tătărescu. Poarta mare din lemn de stejar sculptat a fost construită de meșterul Dumitru Pasăre, originar din Bălești în 1933. Tot în comlexul conacului Tătărescu se afla casa de locuit a administratorului, construită în 1923, alcătuită din 3 camere și cerdac Lângă biserică au fost înmormântați bunicii
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
nume care se găsește expus la Muzeul Țăranului Român din București. De-a lungul timpului, casa a suferit mai multe transformări pentru a fi locuibilă. Aspectul interior este cel al unei locuințe în stil rustic, având pardoseli din parchet de stejar, pereți simpli tencuiți și văruiți. În afară de moșia de la Poiana, familia Tătărescu mai avea o casă mare în municipiul Târgu Jiu. Edificiul, situat pe Calea Unirii, nr. 22, este consemnat în în anul 1913, ca aparținând lui Ion Câlniceanu, primar al
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
urmărite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, antreprenori fiind frații Di. Bernardo și Luigi Pittiui. Pictura în stil neobizantin a fost executată în frescă de către pictorul gorjean Iosif Keber iar catapeteasma, amvonul, cafasul și mobilierul sculptat în stejar de către specialistul Ioan Keleș din București și Fabrica 'Tadici-Alexandra' din Târgu Jiu. Biserica a fost sfințită la 7 Noiembrie 1937, odată cu ansamblul sculptural, în prezența patriarhului Miron Cristea. Activitățile Ligii Femelilor nu au încetat odată cu sfințirea bisericii și inaugurarea ansmablului
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
în general fixate pe pivoți de lemn și axe de fier. Pentru a reduce frecarea dintre roți și axe se folosește ulei de gudron. Hwacha sunt în general fabricate din lemn de pin dar există și modele din lemn de stejar. Frânghiile utilizate sunt de obicei din cânepă. În armata coreeană lucrau ingineri de asalt și fierari care făceau reparații în cazul în care dispozitivele se deteriorau din cauza condițiilor proaste de transport, a vremii rele sau a bătăliilor. Spre deosebire de tunurile și
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
Un stejar Pentru primele două reprezentații, au acceptat să facă parte din spectacol doi actori celebri, legați afectiv de Teatrului Tineretului: Claudiu Bleonț și Ana Ciontea. O miză importantă a proiectului este aceea de a readuce în fața publicului pietrean în primul rând
Un stejar – premieră națională la Teatrul Tineretului Piatra Neamț by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105820_a_107112]
-
realizată în 1973 de Michael Craig-Martin, constând într-un pahar cu apă pus pe o etajeră, alături de un text scris, prin care autorul cere privitorului să accepte că a transformat substanța fizică a paharului cu apă în cea a unui stejar. Astfel, spectacolul chestionează natura realității vizibile în arta performativă. Spectacolul de teatru se naște și trăiește în mintea spectatorului, demersul scenic fiind doar agentul provocator de gânduri, emoții și senzații. Imaginația receptorului este cea care leagă elementele reale și fictive
Un stejar – premieră națională la Teatrul Tineretului Piatra Neamț by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105820_a_107112]
-
și implicarea spectatorilor.“ Premiat încă de la spectacolul de debut, Bobi Pricop (n. 1986) este printre cei mai apreciați tineri regizori români, participant la cele mai importante festivaluri de teatru din Europa: Festivalul de la Avignon (2014) și Edinburgh Fringe (2015). Un stejar este cea de-a cinsprezecea montare a sa, după proiecte pe scene precum Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Național „Marin Sorescu“ Craiova etc. În 2016 a fost nominalizat la Premiul Cea mai bună regie din cadrul Galei UNITER, pentru spectacolul
Un stejar – premieră națională la Teatrul Tineretului Piatra Neamț by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105820_a_107112]
-
același an, în cadrul Expoziției Anuale de Arhitectură din București, a realizat, împreună cu arhitectul Justin Baroncea, un proiect care le-a dat posibilitatea să dezvolte sunetul în spațiul expozițional. Gabia este toboșar în trupa Karpov Not Kasparov (80’s oriental-electro-clash). Un stejar de Tim Crouch traducerea: Ionuț Sociu cu: Mircea Postelnicu și un actor invitat regia: Bobi Pricop scenografia: Adrian Damian muzica: Eduard Gabia light design: Cristian Șimon Pentru premieră, actorii invitați sunt: Claudiu Bleonț (sâmbătă, 4 februarie) Ana Ciontea (duminică, 5
Un stejar – premieră națională la Teatrul Tineretului Piatra Neamț by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105820_a_107112]
-
și Annabelle Belmondo împreună cu Anouschka Delon, cât și alte două frumoase actrițe, fiice de staruri, Sixtine Stallone și Dominic Garcia, Zucchero într-un duet virtual cu Pavarotti. “Cu vocea să sexi, ca un whisky învechit într-o sticlă îmbrăcată în stejar”, Zucchero a prezentat piesă din recentul său album, Black Cât. Atmosferă vintage cu protagonistele emisiunii C'era una volta Festivalul are o imagine scenografica inovativă, concepută de arhitectul Riccardo Bocchini, pe gustul publicului tânăr, introducând un nou stil, pop-up, cu
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]
-
este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete alb ("Circus macrourus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânat ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufnita
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie roșie ("Milvus milvus"); Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin ("Rosalia alpina"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]