12,028 matches
-
ani dela Revoluția socialistă din Octombrie”. Locul ales a fost sediul F.U.M. (Frontul Unic Muncitoresc). Mai aproape de alegeri, la 12 noiembrie 1946, CDE-ul organizase „O Întrunire la care a fost o participație de 250-300 persoane, unde au luat cuvântul tovarășul Dubovitz dela CC, D-l Ministru Ralea, tov. candidat Bazga. Din partea CDE-ului au mai luat cuvântul D-l Avocat Faibiș, D-na profesoară Eugenia Herșcovici și Tov. Avocat Carniol”. O altă intervenție dibace În favoarea BPD-ului a avut loc
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
făcut aceasta printr-o Întrunire a secției femenine unde tov. Dr. Froimovici a lămurit toate aceste chestiuni”. La capitolul „Primirea presei, difuzarea și aplicarea Înfăptuirilor CDE”, treburile stăteau cât se putea de prost, potrivit observațiilor sale: „Am dat responsabilitatea unui tovarăș care Însă nu corespunde. Acum s’a pus aceasta ca sarcină a Secției culturale care să formeze un colectiv de presă. Au fost publicate În presă o serie de Înfăptuiri incomplecte și prost redactate”. a.k. Secția de tineret? O
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a.m. Delațiuni cu speculanți amestecați Una din sarcinile de bază ale CDE În acele vremuri tulburi fusese trasată de (ne)vrednicul partid comunist În a depista și denunța speculanții ce vindeau mărfuri rare la prețuri foarte mari. Raportorul: „Am semnalat tovarășilor din Brigada economică de pe lângă Poliția orașului Huși, locuri unde au fost dosite stocuri de alimente. Acestea numai din informațiile căpătate. Nu s’a ținut seama de naționalitate (subl.ns.)”. Ca și În alte dăți, Gutman nu putuse preciza eficiența turnătoriilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la acțiunile distructive ale comuniștilor din CDE, la nivel Înalt și apoi la județe și reședințe de plăși s-a Înființat Partidul Evreiesc care avea cu totul alte obiective față de rivalul său. Iancu Gutman a constatat cu stupoare dezertarea unor tovarăși de (dez)nădejde la dușman. Iată lamentația ștabului local: „Se observă membrii de PCR mai fac parte și din organizațiile Sioniste și mai mult că 2 membri de PCR sunt și În conducerea Partidului Evreesc ca: tov. Braunstein este Președintele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tinerii Învățăcei evrei a unor școli agricole pentru a munci cu spor și râvnă În contul viitoarei agriculturi socialiste românești, nu. a.s. Cooperativă agricolă evreiască?! La data de 27 ianuarie 1947, la sediul Comitetului din Huși s-au Întrunit tovarășii: „...avocat Terdiman din partea Jointului; avocat Herșcovici din partea CDE-ului; Smeer dela OSE și dr. Froimovici dela Comunitate”, pentru a dezbate importantele probleme de pe ordinea de zi a cinstitei adunări. La punctul 1, s-a hotărât „...a se trimite mâine dimineață
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stradă În care se va expune realizările de până acum În această direcție”. Pentru nelipsita propagandă specifică epocii, convivii prevăzuseră „...convocarea pentru mâne seară la ora 7, 20 Îndrumători care să facă munca pe ulița evreiască”. a.ș. Restratificați-vă, măi, tovarăși! Pentru a Înțelege mai bine sensurile acestei „restratificări”, cred că este bine să cităm câte ceva din „Circulara nr.37” emisă de comitetul central al CDE și semnată de șeful bucureștean al resortului respectiv, avocatul Paul Davidovici, la data de 29
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dela Școala primară israelito-română; 2) Procurarea și depozitarea de alimente (cartofi, ceapă, ulei, etc.); 3) Cumpărarea de lemne pentru distribuit”. a.u. „Moarte lui Filderman!” Pe când doamnele se zbăteau Întru obținerea fondurilor necesare supraviețuirii săracilor urbei, domnii transformați oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea multă murea de foame și-și petrecea timpul omorând păduchii cu miile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman, Anny Fișterman, Ela Țipris, Emilia Weinberg”, dimpreună cu domnii tovarăși: „Izu Ciuraru, Aurel Schächter, Beno Schwartz, Iosef David, Hera Steimberg, Herman Alpern, Oscar Zilberștein, Herman Schwartz, Hari Caufman, Bercu Ițicovici, Micael Aurelian Enghel, Peirăț Solomon și Herman Iosif”. Deci, 16 fete și 13 băieți, toți puși pe fapte mari dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vaigrah Maria (responsabil), avocatul Carniol (resp. cercului de studiu), Eugenia Herșcovici (cercul artistic), Schroter Aurel și Beno Schwartz (presă), avocat Faibisch (resp. Îndrumătorilor), Dreiza Țipris (bibliotecară) și Hari Zelicov (difuzare). Ca la mai toate adunările politice de acest gen, proaspeții tovarăși Își fixaseră și sarcini precum: mobilizarea pentru diverse conferințe, organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural trebuia să organizeze „...o echipă artistică”. Printre cei ce urmau a conferenția În fața unui public minuscul fuseseră: „Tov. Sadi Herșcovici (URSS, țara unde nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reușit de la Înființarea sa din anul 1945 și până În 1949 să mai adune ceva adepți, este trădată și de următoarea frază: „La 23 iulie sa organizat o ședință educativă unde a vorbit tov. Zeilicov despre cultură. Au participat 25 de tovarăși”. Cu toată migrarea masivă În Israel, totuși, din cei aproape 2.200 de evrei existenți la Huși după război tot au mai rămas barem câțiva așa că numărul atât de mic al celor 25 de gurăcască nu denotă decât faptul că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aplicabilitatea și În sânul evreimii hușene atunci când, pe 18 iulie 1949, organizația politică de sorginte pur sovietică a organizat o chermeză la care „...au participat peste 400 de evrei”, potrivit documentului citat. La rubrica „Greutăți”, aceeași mare problemă a refuzului „...tovarășilor din Comitet” care nu Înțelegeau neam că trebuiau să participe la desele ședințe În care se vorbea mult și nu se spunea nimic. De tot hazul au fost și explicațiile privind lipsa apetitului politic al dezinteresaților coreligionari ce nu voiau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În când și În special În pauză, se mai discută despre scrisorile venite din Statul Israel și atunci intervin lămuritorii noștri (subl.ns.) combătând dacă este cazul”. Dar, ne Întrebăm noi, avea cineva curajul nebun de a-i contrazice pe tovarășii lămuritori școliți pe la cursurile de cadre de (dez)nădejde?!? Cu mare satisfacție, autorul notase: „În general Însă aceste scrisori În ultimul timp au un caracter destructiv pentru sioniști”. Care, completăm noi, Își vedeau liniștiți de misia lor trimițând cu acte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de treabă pe acolo și: „Sura Carniol (cerc studiu), Ghidale Scor (artistic), Beno Schvartz (presă), Faibiș (agitator), Leiza Țipris (bibliotecă), Hary Zeilicov (difuzare), Bernard Hirsch (organizare), Bercu Feiga, Pervin Solomon, Ana Vinderman și Șvarț Sloim, membrii resortului organizatoric”. Tuturor acestor tovarăși li se trasaseră câteva sarcini din care cităm câteva: „Organizarea mobilizărilor la toate manifestările și ședințele Colectivelor de muncă; urmărirea activității CDE-ului Răducăneni; Întocmirea unui tabel cu Evrei Încadrați și neîncadrați În producție; luarea măsurilor de popularizare a Teatrului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cauză ședințele nu s’au ținut”, ș.a. b.s. „Lozincari” și „lămuritori”! La muncă! Dacă așa-zișii „lămuritori” Învățaseră nobila artă a mințirii pe la niște cursuri serale (după cum s-a putut afla pe parcursul acestei scurte incursiuni Înăuntrul CDE Huși), atunci tovarășii „lozincari” Își vor fi rodat măiestria În focul „luptelor” electorale din 19 noiembrie 1946 și 28 martie 1948 când, potrivit documentelor arhivistice cercetate dar și pe baza mărturiilor unor trăitori ai evenimentelor, mai cu parul (pentru Îndreptarea oaselor păcătoșilor opozanți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Fabrica de confecțiuni „Bârladul”. Nu știm ce le-o fi spus Dej responsabililor de atunci dar este posibil să fi fost un astfel de dialog, știindu-se marea sa dragoste și admirație pentru „geniul popoarelor democrate din Întreaga lume”: „Măi, tovarăși, nu se poate ca fabrica asta să-mi poarte numele! Numai numele Marelui Stalin, În viață fiind, poate fi dat fabricilor, uzinelor, orașelor, tractoarelor, șuruburilor, mutelcilor, șaibelor, cheilor de 14-17, etc.! Eu sunt un pitic În comparație cu el așa că schimbați-i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dumneata ar trebui să găsim oameni, nu rahați. Și asta-i marfă rară În țara romînească>>”. Harnicii cenzori votaseră În unanimitate excluderea totală a acestei replici datorită scabrosului cuvânt imperialist „rahat”, pesemne. f. „Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov, „...cu eliminarea unui pasaj din actul IV: Allan (Încruntat): <<Fiul tău a Încălcat Statutul Stalinist al Colhozului. Înțelegi asta? Cuvîntul lui Stalin!>>. Bike: <<Cuvîntul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
uriaș de cadavre. Gheorghe Gheorghiu Dej și ai săi aveau nevoie de liniște pentru a construi mai departe socialismul victorios așa că nu trebuiau deranjați nici măcar cu o virgulă pusă unde nu trebuia și În fond, de asta erau plătiți regește tovarășii cenzori. Chiar și autorii sovietici erau cenzurați iar cea mai bună dovadă poate fi adresa nr.1897/8 mai 1959 trimisă de Direcția Generală de la București Împuternicitului de la Bârlad. Pe lângă alți autori străini și români, apăruse și numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trăiești În pace și liniște?>>”. Intervențiile În textele de mai sus ce au dus la eliminarea frazelor cu pricina aproape nu au vreo noimă și ne fac să ne gândim la cu totul altceva: oare Dej și ai săi siniștri tovarăși doreau un război mai abitir decât sovieticii?! Oare nu le plăcea pacea și liniștea?! De ce trebuia eliminată sintagma „secolul de aur”?! Din cauză, poate, că jupânii roșii credeau că Îl construiseră ei Înșiși sau că urmează să-l construiască spre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și „biserică” - rase din text! Cum comunismul avea la bază economia centralizată, practic era cu desăvârșire interzisă orice juxtapunere pe scheletul sistemului capitalist bazat, se știe, pe economia de piață liberă și pe concurență. Așadar, le sunase urât În urechi tovarășilor câteva rânduri din piesa „Joe Hill” de Barrie Stavis, rânduri ce nu aveau ce căuta pe buzele și mintea actorilor noștri: „Pag.9: <<Este un singur fel de a afla dacă o ideie (sic!, n.n.) este adevărată sau nu: Aruncați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
putred capitalism, În accepțiunea lor extrem de primitivă, unilaterală și subiectivă. Ce vor fi având cu ultima frază, cea cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și din piesa tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de recorduri bătute În fiecare campanie agricolă? Î. „Da, dar sputnicii n-au ajuns pînă la lună!” Site-ul www.wikipedia.org ne dă câteva noțiuni ale programului spațial sovietic numit „Sputnik”, cuvânt ce În limba rusă Înseamnă „satelit” sau „tovarăș de călătorie”. Programul „Sputnik” a fost o serie de misiuni spațiale fără oameni la bord lansat de Uniunea Sovietică la sfârșitul deceniului al șaselea al secolului trecut având ca scop demonstrarea viabilității sateliților artificiali. Cum de a ajuns sputnikul deranjant
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de dat la gunoi. Iată exemple din ambele categorii: „a) În replica ceferistului Dincă <<Au ars paișpe cisterne>> se va preciza >>paișpe vagoane cisternă>>”. Probabil, această modificare Îl va fi făcut pe maestrul Everac să râdă-n hohote de prostia tovarășilor, dar În beciul casei, nicidecum pe stradă sau În domiciliu unde pândeau ca hienele sinistrele organe ale Securității dejiste. O altă tâmpenie, bună de inserat În veșnica și nemuritoarea galerie a hidoasei idioțenii comuniste duse la extrem: „b) Se vor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pomană. O să trebuiască să plătești, mă! Că n-a fost pomană! Nu v-ați dus la mort acolo se vede treaba. Că uite mortul e peste voi (pag.43)>>”. Ca să nu atingă „tradiția revoluționară a ceferiștilor” și, implicit, a tovarășului Stalin al României, Gheorghe Gheorghiu Dej, cenzorii recomandaseră (și recomandările lor erau obligatorii!) „...modificarea replicei (sic!, n.n.)”, astfel: „Dincă: <<Nu ți-am spus. Nu știam totul. Acum patru ani Încă nu cunoșteam totul, nu mă călisem. Creeam și eu În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și activul fără de partid de care biroul organizației de bază sa ocupat Îndeaproape>>”. Deci, pentru un flecușteț, materialul trebuia schimbat conform ordinului tartorului de partid, pus să „prelucreze” și să „agite” oamenii. r. Platforma - program, n-o faceți voi, băi tovarăși! Nu aceasta a fost formularea În corectura aplicată de cenzor unui articol apărut În numărul 146 din 15 decembrie a publicației „Rulmentul”, dar pe aproape, da. Iată ce nu-i mirosise aromitor tovului Costache: „(...) În pagina a 3-a În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numitului centru nu necesitaseră decât „...două intervenții la materialele prezentate”. Prima, o făcuse la emisiunea din 1 noiembrie 1963 când, pur și simplu, slujbașul partidului nu a aprobat „...a se transmite două lucrări din Cenaclul Alexandru Vlahuță din BÎrlad, a tovarășilor I.C. Negru și C. Clisu”. Cei doi „suspecți”, greșiseră astfel: „Prima (poezie, compl.ns.) intitulată <<Lumini peste o amintire veche>> de I.C. Negru Întrucît este foarte greoaie și neînțeleasă iar a doua <<De toamnă>> de C. Clisu care, deși este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]