11,047 matches
-
II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 sq. footnote>. Dar ce este un martir? Ce schimbă suferința dintr-o forță distructivă într-una creativă, care transformă o moarte violentă într-un act de martiriu, o greșeală a justiției într-un sacrificiu penitent? Unul din răspunsuri ne este furnizat de un creștin rus al secolului trecut, Iulia de Beausobre. Într-o zi, în Moscova, a sfârșitul anilor 20, soțul ei
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă. Se editau ziare. Comitetul Național Român scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazetă șapirografiată foarte bine documentată, cîteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat: Rușilor le era milă de deportați. Ca și mine, și ei aveau tot doar 700 g. de pîine și aveau și o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
importante (cazul cel mai semnificativ este reprezentat de Antonie Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din Închisoare, este integrat În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfîntului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era În acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (În primele două capitole), pentru ca În ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist În anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atît cu foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin această carte „indivizii” (p. 24). Urmăriți În condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături În munți, precum și ale celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate povestea) ei este aceea a unei femei care, În condițiile dificile ale muntelui, trăiește experiența maternității. Ion Chirca și Ion Marinescu sînt personalități extreme, aflate În imposibilitatea de a coabita cu ceilalți membri ai grupului. Ambii au un sfîrșit violent, fiind Împușcați de „ai lor”, În Încercarea acestora de a stabili un relativ echilibru. Util de analizat pentru Înțelegerea fenomenului rezistenței anticomuniste, așa cum și-a propus Aurora Liiceanu, este și relația dintre membrii grupării de rezistență din munți cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după 1945, trecînd În revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care aceasta a urmărit să obțină controlul total asupra lumii satului. În același timp, autoarea face cîteva precizări teoretice care sînt de natură să explice reacția violentă a țărănimii În fața acestor măsuri. Ea afirmă că „țăranul se află cu pămîntul său Într-un raport de homonomie, exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta Înseamnă că pierderea pămîntului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de homonomie, exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta Înseamnă că pierderea pămîntului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează, din punct de vedere psihologic, „groaza de abandon”. Astfel, amenințat cu pierderea pămîntului, țăranul are o reacție violentă, aproape instinctuală de Împotrivire. Aceasta ar trebui să explice de ce rezistența anticomunistă a fost atît de puternică În mediul rural. Lectura cărții este deosebit de dinamică. Prezența citatelor extrase din interviurile de istorie orală (realizate de un grup de studenți și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În „primul proces de opinie din Uniunea Sovietică din pricina atmosferei În care s-a desfășurat: o renunțare parțială la stalinism, o grupare embrionară a unei părți din intelighenția sovietică, o timidă liberalizare, pentru că inculpații au pledat nevinovat. Și prin reacțiile violente pe care le-a provocat În Rusia cît și În partidele comuniste din Occident. Reacțiile din Occident pot fi Împărțite În două categorii: onorabile și suspecte. Onorabile, apelurile unor scriitori ca François Mauriac, Pierre Emmanuel, Alberto Moravia, Arthur Miller, Marguerite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuprind cel mult următoarele elemente: a) numele și prenumele, pseudonimele care au fost eventual înregistrate separat; ... b) semnele fizice particulare, obiective și inalterabile; ... c) data și locul nașterii; ... d) sexul; ... e) cetățenia; ... f) mențiunea că persoanele în cauză sunt înarmate, violente sau evadate; ... g) motivul semnalării; ... h) măsura care trebuie luată. ... Articolul 9 (1) Accesarea și exploatarea datelor conținute în SINS se fac potrivit prevederilor interne în materia protecției datelor personale și Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204332_a_205661]
-
lucrătoare de la obținerea acestora. ... (3) În caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unității medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 459/2001 , republicată, și legislației subsecvente. ... (4) Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226149_a_227478]
-
lucrătoare de la obținerea acestora. ... (3) În caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unității medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 459/2001 , republicată, și legislației subsecvente. ... (4) Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237775_a_239104]
-
lucrătoare de la obținerea acestora. ... (3) În caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unității medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 459/2001 , republicată, și legislației subsecvente. ... (4) Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237776_a_239105]
-
ale noțiunilor în cauză. Fie că se manifestă persuasiv, fie că este defensivă, agresivitatea se poate adapta devenind indispensabilă supraviețuirii individului sau speciei, nu putem spune același lucru despre violență. Nimic nu poate justifica un act de violență. Toate comportamentele violente sunt și agresive, nu toate manifestările agresive sunt și acte violente (Anderson și Bushman, 2001). Violența se remarcă mai ales prin consecințele sale extreme precum crima sau vătămarea fizică gravă. Ea se poate manifesta atât împotriva altora (război, viol, terorism
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este defensivă, agresivitatea se poate adapta devenind indispensabilă supraviețuirii individului sau speciei, nu putem spune același lucru despre violență. Nimic nu poate justifica un act de violență. Toate comportamentele violente sunt și agresive, nu toate manifestările agresive sunt și acte violente (Anderson și Bushman, 2001). Violența se remarcă mai ales prin consecințele sale extreme precum crima sau vătămarea fizică gravă. Ea se poate manifesta atât împotriva altora (război, viol, terorism, crimă, maltratare), cât și împotriva propriei persoane (Slaby, Barham, Eron și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2001). Violența se remarcă mai ales prin consecințele sale extreme precum crima sau vătămarea fizică gravă. Ea se poate manifesta atât împotriva altora (război, viol, terorism, crimă, maltratare), cât și împotriva propriei persoane (Slaby, Barham, Eron și Wilcox, 1994). Persoanele violente sunt cele care au un comportament agresiv sau cele care manifestă o agresivitate extremă (Baron et al., 1994). Comportamentele violente pot fi analizate prin intermediul teoriilor explicative ale comportamentului agresiv. Cum se manifestă agresivitatea? Agresivitatea se produce în contexte diferite și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atât împotriva altora (război, viol, terorism, crimă, maltratare), cât și împotriva propriei persoane (Slaby, Barham, Eron și Wilcox, 1994). Persoanele violente sunt cele care au un comportament agresiv sau cele care manifestă o agresivitate extremă (Baron et al., 1994). Comportamentele violente pot fi analizate prin intermediul teoriilor explicative ale comportamentului agresiv. Cum se manifestă agresivitatea? Agresivitatea se produce în contexte diferite și se manifestă sub diferite forme. Unii cercetători au încercat să identifice condițiile de declanșare sau de inhibare a comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală a relației în cauză. Și mai interesante sunt rezultatele studiilor care indică un nivel de testosteron mult mai ridicat la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Statisticile realizate începând cu anii 1950 arată că diferența între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența crimelor non violente a scăzut. Unii cercetători explică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală a relației în cauză. Și mai interesante sunt rezultatele studiilor care indică un nivel de testosteron mult mai ridicat la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Statisticile realizate începând cu anii 1950 arată că diferența între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența crimelor non violente a scăzut. Unii cercetători explică această diminuare a diferențelor prin schimbările socio-economice ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Statisticile realizate începând cu anii 1950 arată că diferența între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența crimelor non violente a scăzut. Unii cercetători explică această diminuare a diferențelor prin schimbările socio-economice ce au modificat relația femeii cu lumea socială din afara familiei. * Explicații legate de diferitele forme de socializare Unii cercetători n-au vrut să admită ipoteza prin care se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor probleme politice și economice scoate la iveală faptul că numărul cel mai mare de revolte s-a produs în perioadele caniculare (Carlsmith și Anderson, 1979 citat de Anderson și Anderson, 1998). Statisticile arată de asemenea că numărul de crime violente comise în orașele americane crește în aceleași perioade (Anderson și Anderson, 1998; Rotton și Frex, 1985 citat de Baron et al., 1994). Alte observații directe făcute în teren arată, de exemplu, că mașinile fără aer condiționat aflate în ambuteiaj claxonează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Baron et al., 1994). Alte observații directe făcute în teren arată, de exemplu, că mașinile fără aer condiționat aflate în ambuteiaj claxonează mai des decât celelalte. Anderson (1987 citat de Anderson și Anderson, 1998) a studiat statisticile crimelor violente și non violente furnizate de FBI pentru perioada 1971-1980 în funcție de anotimpuri. Rezultatele au arătat că manifestările violente erau semnificativ mai frecvente în timpul verii și toamnei decât în timpul iernii sau primăverii. Un studiu recent asupra numărului de agresiuni din SUA din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
et al., 1994). Alte observații directe făcute în teren arată, de exemplu, că mașinile fără aer condiționat aflate în ambuteiaj claxonează mai des decât celelalte. Anderson (1987 citat de Anderson și Anderson, 1998) a studiat statisticile crimelor violente și non violente furnizate de FBI pentru perioada 1971-1980 în funcție de anotimpuri. Rezultatele au arătat că manifestările violente erau semnificativ mai frecvente în timpul verii și toamnei decât în timpul iernii sau primăverii. Un studiu recent asupra numărului de agresiuni din SUA din perioada 1950-1990 ajunge
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]