106,336 matches
-
să ne oferiți câteva exemple concrete. - Uniunea Ucraienilor din România a sprijinit constant învățământul la toate nivelurile. În fiecare an, împreună cu MECTS și Inspectoratele Școlare Județene din județele unde elevii ucraineni studiază limba maternă, se organizează olimpiada de limba și literatura ucraineană, etapele județeană și națională, unde, pe lângă excursie și cazare, se oferă și premii pentru participanți și membrii comisiilor. În opinia mea, un alt sprijin important îl constituie parteneriatele încheiate între școlile cu predare în limba ucraineană și Uniunea Ucrainenilor
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
mea, un alt sprijin important îl constituie parteneriatele încheiate între școlile cu predare în limba ucraineană și Uniunea Ucrainenilor din România, pentru programul ,,Școala Altfel”. Avem încheiate parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de limba și literatura ucraineană. Aici putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
pe plan intern și internațional, dar și promovarea și apărarea drepturilor privind exprimarea identității religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene. Se cuvine să amintim unele dintre cele mai importante acțiuni culturale organizate de UUR, și anume: Olimpiada de Limba și Literatura Ucraineană, ,,Concursul de recitare și interpretare a poeziei ucrainene”, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni, Simpozionul internațional ,,Relații româno-ucrainene”, Comemorarea lui Taras Șevcenko, Obiceiuri de toamnă, concurs de dansuri ucrainene, obiceiuri culinare la ucraineni și multe altele
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Anul acesta se vor împlini, la începutul lunii noiembrie, 135 de ani de la nașterea celui mai mare prozator român, Mihail Sadoveanu. A intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în reviste, a fost inițial un apropiat al „Sămănătorului”, o publicație tradiționalistă, dar nu conservatoare, pentru ca apoi să se apropie de „Viața Românească”, o revistă care își propunea să modernizeze literatura, apropiindu-se de ideologia social-liberală. Mihail Sadoveanu a frecventat toată viața publicațiile cu orientare modernă, în vreme ce literatura sa, în cele mai multe din paginile sale, este dedicată reînvierii vremurilor de altădată, cu un parfum de epocă datorat limbii române vechi, redescoperite în
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
al „Sămănătorului”, o publicație tradiționalistă, dar nu conservatoare, pentru ca apoi să se apropie de „Viața Românească”, o revistă care își propunea să modernizeze literatura, apropiindu-se de ideologia social-liberală. Mihail Sadoveanu a frecventat toată viața publicațiile cu orientare modernă, în vreme ce literatura sa, în cele mai multe din paginile sale, este dedicată reînvierii vremurilor de altădată, cu un parfum de epocă datorat limbii române vechi, redescoperite în cronicile lui Miron Costin și Ioan Neculce. Cu siguranță, unul din marile merite ale acestui scriitor este
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
mileniu, renașterea orașelor, astfel că, secole de-a rândul, nobilii de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai cunoscută ilustrare literară a acestor noi realități este, în literatura română, piesa lui Mihail Sebastian, „Jocul de-a vacanța”, care pune în lumină deopotrivă sentimentul de libertate al timpului liber și efemerul, uneori chiar înșelător, al acestei iluzorii evadări din cotidian. Ar trebui probabil să adaug un alt factor: medicii
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
momente unice. În spațiul interior al acestei veritabile „oaze de simțire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcționează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „București”, precum și două departamente - unul pentru Învățământ și Școli, iar altul pentru Cultură și Literatură, toate având același scop nobil al propășirii spirituale a românilor bucovineni, supuși multe decenii la rând deznaționalizării și înstrăinării. Încăperile sunt ornate cu numeroase obiecte de artă simbolice prin semnificația lor, multe donate din România sau Republica Moldova, cum ar fi
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
Discret, însă dăruit total literaturii, Ion Brad își împlinește destinul de scriitor, început într-un moment dificil și pentru România și pentru literatura română, un moment de cumpănă am putea spune, publicând un foarte frumos și înțelept volum de „poeme într-un vers”, intitulat „Cocoarele
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Discret, însă dăruit total literaturii, Ion Brad își împlinește destinul de scriitor, început într-un moment dificil și pentru România și pentru literatura română, un moment de cumpănă am putea spune, publicând un foarte frumos și înțelept volum de „poeme într-un vers”, intitulat „Cocoarele în ultimul lor zbor” apropiindu-se valoric, uneori depășind prin esențializare volumul de poeme într-un vers al
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
buni. Între prieteni trebuie amintiți Mircea Zaciu, Titus Popovici, Octavian Schiau, iar cercul de literați ai urbei îi cuprindea pe Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga ori, mai ales, tinerii săi confrați Aurel Gurghianu, Victor Felea, Aurel Rău, toți aspiranți la marea literatură, toți reușind să contribuie la identitatea unei „voci ardelene” în corul sau vacarmul literaturii românești. Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
literați ai urbei îi cuprindea pe Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga ori, mai ales, tinerii săi confrați Aurel Gurghianu, Victor Felea, Aurel Rău, toți aspiranți la marea literatură, toți reușind să contribuie la identitatea unei „voci ardelene” în corul sau vacarmul literaturii românești. Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la crearea unui adevărat grup literar în jurul revistei „Steaua” și, desigur, în preajma „Tribunei”, un săptămânal
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu atenție la grupul de tineri literați de la Cluj, în care se află și Ion Brad, descoperim o adevărată falangă critică - Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Aurel Martin, Cornel Regman, George Munteanu - personalități care au contribuit în mod
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte de ieșire în lumină. A debutat cu un volum care se cheamă „Cincisutistul” și a continuat cu o literatură adevărată, la care se adaugă traduceri remarcabile din limba greacă. De la volumul de debut, perfect de ignorat, la remarcabilul „Transilvane cetăți fără somn” (1977), este un drum lung de autosalvare și automodelare. Mă gândesc cu respect și chiar admirație la
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
cuvânt înainte de Titus Vîjeu, explorează cu competență și acribie universul stilistic al operei poetice a poetului Ion Brad. Un semn bun, care atrage atenția valorizând, asupra unei întregi generații literare care a pregătit, în mod hotărâtor, revenirea la normalitate a literaturii române. Dacă generația lui Ion Brad, Aurel Rău, Ion Horea, Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconsky (i-am numit doar pe cei de la Cluj!) nu ar fi făcut gestul decisiv de împotrivire la aiureala proletcultistă
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
românești”. Alături de celălalt punct central al politicii monarhului, cel care i-a adus eticheta de „Rege al Satelor”, angajamentul de a contribui la propășirea și modernizarea culturii naționale a fost împlinit cu prisosință. În 1933 s-a întemeiat Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, sub direcția lui Alexandru Rosetti, căruia pe drept cuvânt i-a rămas reputația celui mai de seamă editor pe care l-a avut România. Meritul Regelui a fost însă deosebit, nu doar finanțând
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
asta nu înseamnă, firește, că mulți ditre beneficiari nu s-ar fi grăbit să elogieze fără rezerve personalitatea marelui lor protector. În polemicile literare contemporane, care prilejuiau adesea fulgerele conservatoare ale Academiei, Regele s-a plasat fară echivoc de partea literaturii noi (pe care o susținea direct prin Fundație). Momentul culminant l-a reprezentat cuvântarea sa cu prilejul discursului de recepție al lui Lucian Blaga, la 5 iunie 1937. „Te felicit - îi spune lui Blaga - pentru că ai fost ales. Dar felicit
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
recepție al lui Lucian Blaga, la 5 iunie 1937. „Te felicit - îi spune lui Blaga - pentru că ai fost ales. Dar felicit mai cu seamă Academia, că te-a ales; căci și-a făcut ea însăși un bine, introducând sub cupolă literatura modernă și vie a României de azi. Și, salutându-te pe tine, Lucian Blaga, salut literații de astăzi ai țării mele, care, chiar dacă își permit uneori licențe în arta lor, sunt o generație de scriitori plini de avânt și de
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
scriitorul Horia Gârbea, care, cu acest prilej, a lansat traducerea în limba chineză a unei piese proprii de teatru, reprezentată de actorii Teatrului Nottara, a cărei înregistrare digitală a fost oferită publicului în traducere, editoarea Raluca Tudor, specializată pe publicarea literaturii clasice chineze și subsemnatul. În discursul său, domnul Jidi Majia a subliniat importanța standului românesc, prezența I.C.R. într-un moment în care politica relațiilor culturale ale Chinei a căpătat o nouă dimensiune, anume îndreptarea atenției către culturile și limbile de
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
sprijinul afirmațiilor domnului Jidi Majia a venit și lansarea versiunii chineze a romanului „Amorțire”, al scriitorului Florin Lăzărescu, roman care a primit și distincția de cel mai bun roman în traducere din anul 2015. Cartea a apărut la prestigioasa editură „Literatura poporului” din Beijing. Domnul Wang Thaishan, președintele interimar al Asociației de prietenie româno-chineze, un excelent vorbitor de limbă română, a prezentat publicului activitatea Asociației și a declarat că membrii Asociației vor sprijini toate proiectele privind dezvoltarea relațiilor culturale româno - chineze
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
suscitat discuții vii și interesante între membrii catedrei, printre altele evidențiindu-se seriozitatea și constanța preocupării de a se asigura un înalt nivel al studiilor de românistică. În fapt, Catedra de la Universitatea din Beijing este singura catedră de limbă și literatură română din China, numărul studenților, în acest moment, fiind de 28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
de la Universitatea din Beijing este singura catedră de limbă și literatură română din China, numărul studenților, în acest moment, fiind de 28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând. În acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând. În acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind grupate câte două sau trei într-un singur volum. Este o operă monumentală, în care cultura scrisă română
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând. În acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind grupate câte două sau trei într-un singur volum. Este o operă monumentală, în care cultura scrisă română are un loc de onoare, fiind tratată cu multă competență. Biblioteca de limbi străine are un sector dedicat literaturii române, destul de
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]