43,150 matches
-
forței sale comerciale, a monedei euro, a existenței unei forțe de muncă înalt calificate și a unor guverne democratice și stabile. Europa poate oferi un model de guvernare globală și regională pentru puterile aflate în ascensiune. Dar îmbătrînirea populației și absența relativă a mîinii de lucru va crea probleme economiei europene. Cu pro-bleme oarecum similare se confruntă și Japonia, care va trebui, în plus, să-și reevalueze statutul și rolul său regional. Tokio va trebui să aleagă, practic, între China și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sud, sprijiniți de Iran. Astfel, s-au obținut rezultate în alungarea extremiștilor Al-Qaida. Banii i-au făcut pe șefii de triburi mai cooperanți decît forța armelor. Dar alianța e fragilă, căci, totuși, mai toți irakienii sunt împotriva prezenței americane. În absența unei puteri centrale la Bagdad, recunoscute de toată lumea, americanii au separat cu peste 100000 de blocuri de beton cartierele orașului pentru a opri luptele interconfesionale. Iată cum zidul Berlinului, imitat de evrei în Cisiordania, face în continuare prozeliți... Nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de capacitatea sa de a atinge un nivel de coeziune politică mai mare. Apoi, rămîne de văzut cum va reuși ea să integreze imigranții musulmani aflați în creștere. Nu în ultimul rînd, Europa are probleme cu îmbătrînirea populației și deci absența relativă a mîinii de lucru. Se caută milioane de muncitori străini. Rata de fertilitate a Europei este de 1,4, adică 4 născuți la 10 morți. Extinderea U.E. este răspunsul său la fenomenul globalizării. Dar o Europă extinsă va avea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
teamă. Aici lucrurile stau și nu stau diferit de la o cultură la alta (de exemplu, la une-le popoare prin rîgîit se mulțumește pentru ma-să), putînd vorbi, cred, despre un "urît obiectiv, universal". La fel cum frumosul provoacă "plăcere în absența interesului" (Kant), și urîtul pro-voacă neplăcere într-un mod, aș spune, necondiționat. Umberto Eco face distincție între manifestările "urîtului în sine" și manifestările "urî-tului ca formă", înțeles ca "un dezechilibru apărut în raportul organic dintre părți și întreg" (p.19
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
salarial e imediat absorbit de consum sau de inflație. Or, o creștere bazată pe consum nu poate asigura o convergență reală și sustenabilă. Dar aceasta reprezintă o etapă naturală a oricărei economii care crește. Costul mîinii de lucru crește datorită absenței sale relative, dar creșterea nu are legătură cu productivitatea, ceea ce iarăși nu este sănătos. La ora actuală ponderea costurilor salariale în total costuri ale companiilor a ajuns la 17,4%, adică nivelul cel mai ridicat al țărilor din zonă, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
post-tranziție, sau de dl. Pogea, a cărui politică fiscală distruge tot ce mai mișcă prin economie, ca să dăm doar două exemple de orbeți? Lumea investește masiv în educația specifică societății cunoașterii, iar dvs. vă ocupați de tinichigii și de ospătari.... Absența profesioniștilor din structurile executive într-o astfel de perioadă este fatală pentru România. Mai mult, atacarea lor, a celor care mai sunt, pe criterii politicianiste ne poate duce direct pe fundul gropii. Căci atît mai funcționează în această țară: bălăcăreala
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
orașe ale Europei, cu vocație de centru cultural european, centru de pelerinaj, centru de excelență tehnologică, cu efecte de antrenare spre est, fiind cel mai estic mare oraș din Europa. În aceste condiții, ale lipsei unui aeroport ca lumea, ale absenței unui spirit antreprenorial veritabil, a oricărei politici de facilități fiscale, patrimoniale, comerciale, ban-care, ale nevalorificării elementelor de atractivitate pentru marele capital pe care le avem și pe care le voi dezvolta altădată, în lipsa marilor proiecte de infrastructură (necesarele pasarele spre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
comerciale, ban-care, ale nevalorificării elementelor de atractivitate pentru marele capital pe care le avem și pe care le voi dezvolta altădată, în lipsa marilor proiecte de infrastructură (necesarele pasarele spre Tătărași și spre Dacia, amenajarea rîului Bahlui ș.a. au fost abandonate), absența, în general, a politicilor publice permisive și a piețelor funcționale, în lipsa politicilor de combatere a sărăciei, regiunea noastră fiind cunoscută ca pol european al acesteia, de ajutoare și construcții sociale, probabil că periferizarea și kitschizarea orașului vor continua încă ani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și datele referitoare la convingerile religioase fundamentale ale populațiilor respective. O societate bazată pe o concepție religioasă poate economisi resurse sau le poate aloca mai eficient. Religiozitatea susține munca, morala socială, ceea ce conduce firesc la o prosperitate mai bună. În absența credinței, ca încredere la modul absolut, nici un sistem nu poate reuși. Analogiile dintre sistemul economic și cel confesional sunt uimitoare. Homo religiosus are încredere, iar aceasta este fundamentală în a-l ajuta să se descurce într-un mediu ultradi-ferențiat, hipersensibil
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai departe: "îl duse la Ipotești, unde îl ținu desbrăcat, pînă ce fu încredințat că trupa teatrală a plecat"119. Cu aceste pretinse precizări, s-au exagerat faptele atît de mult, încît dorința poetului de a revedea Ipoteștiul, după o absență de trei ani a fost pur și simplu anulată. Să presupunem că poetul a fost ținut dezbrăcat de tot și bătut ca hoții de cai. Oare după aceea, dacă el ar fi vrut să fugă de la Ipotești, nu putea fugi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
legitimitate adversă: „Fiecare face ceea ce îi place”. Problema centrală nu mai e de „a fi asemenea celorlalți”, ci „ce să aleg” din oferta pletorică a pieței: principiul autonomiei a devenit regula orientării legitime a comportamentelor individuale. Turbo-consumerismul se definește prin absența controlului social al cumpărătorului, prin emanciparea sa față de obligațiile simbolice de clasă. Prin aceasta, dreptul de a ne organiza modul de existență așa cum „găsim de cuviință” nu mai întâmpină niciun obstacol în afara nivelului puterii de cumpărare. În prezent, banii de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al celor mai în vârstă. În momentul în care se afirmă „copilul-rege” informat, factor de decizie și prescriptor, consumul apare ca un mijloc de „a cumpăra pacea” în familie, un mod de a face să ți se uite prea îndelungatele absențe, ca și un drept al copilului fondat pe dreptul la fericire, la plăceri, la individualitate. Power Agetc "Power Age" Schimbările nu sunt mai puțin remarcabile dacă luăm în considerație clasa de vârstă numită, de prin anii 1990, senior, adică persoanele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
indivizilor cu existența lor. Ba chiar dimpotrivă: există cu atât mai multe atitudini critice, cu cât adeziunea la statu-quo e mai profundă. De la vitrină la conștiințătc " De la vitrină la conștiință" Ceea ce caracterizează societatea de consum, scria Baudrillard în 1970, „este absența «reflecției», a perspectivei asupra ei înseși..., nu mai există decât o vitrină în care individul nu mai distinge imaginea reflectată a propriei persoane, ci se pierde în contemplarea obiectelor/semnelor multiplicate”9. Cum să nu sesizăm diferența adusă de momentul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
neomogene, de absenteismul profesorilor, de nivelul „în scădere”. În paralel, numeroși pacienți se declară nemulțumiți de medici, de medicamente și de îngrijirile primite. Ei protestează la adresa duratei prea mari a internărilor, reclamă proasta calitate a îngrijirilor de la serviciul de urgențe, absența dialogului cu medicul, lipsa de „eficacitate” a medicamentelor psihotrope; consideră că sunt prost informați în ce privește prevenirea bolilor și se grupează uneori în asociații de consumatori pentru a-și apăra drepturile. Aceasta este ceea ce se cheamă „paradoxul sănătății”: niciodată nivelul sănătății
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
amplifice nemulțumirea celor excluși, să nu exacerbeze dorințele și frustrările tinerilor lipsiți de mijloace materiale? Nu atât pletora imaginilor violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența reală a acestuia 32. Dacă e adevărat, cum susține George Gerbner, că televiziunea fabrică o „violență fericită”, adică o violență rapidă, nedureroasă, concepută pentru a nu deranja prin aceea că duce la un final fericit, este la fel de adevărat că, în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mereu mai jos. Mai mult ca oricând, sărăcia nu se reduce la insuficiența resurselor financiare, ea degradează raporturile cu sine și cu viața în general, favorizând anxietatea, depresia, lipsa stimei de sine. Împiedicând orice anticipație, sărăcia materială este trăită ca absență a autonomiei și a oricărui proiect, cu doar obsesia supraviețuirii, cu sentimentul eșecului și al căderii sociale. În societatea de hiperconsum, precaritatea amplifică starea de confuzie psihologică și sentimentul ratării. Pentru clasele mobile și socializate prin muncă, frustrările pur materiale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
regulat necesar structurării lor psihice. Rezultă de aici o puternică insecuritate psihologică, personalitățile vulnerabile nemaidispunând de disciplina interioară, de schemele structurale care permiteau altădată înfruntarea dificultăților vieții. În acest context, proliferează individualități dezorientate, fragile, marcate de „slăbirea identificărilor” și de absența rezistenței interioare. În vreme ce copilul tinde să-și piardă capacitatea de a învinge frustrările, adultul e din ce în ce mai puțin pregătit să înfrunte conflictele, să suporte reversul existenței și șocul circumstanțelor. La baza fragilității subiective hipermoderne se află absența „busolei” și a forțelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
slăbirea identificărilor” și de absența rezistenței interioare. În vreme ce copilul tinde să-și piardă capacitatea de a învinge frustrările, adultul e din ce în ce mai puțin pregătit să înfrunte conflictele, să suporte reversul existenței și șocul circumstanțelor. La baza fragilității subiective hipermoderne se află absența „busolei” și a forțelor interioare care i-ar ajuta pe indivizi să reziste adversității: simultan, procesele de dezinstituționalizare și de psihologizare au destabilizat, au dezechilibrat identitățile subiective. Este posibil ca o societate ce recomandă tuturor să fie ei înșiși să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
divertismentului, a plăcerilor trupului și ale simțurilor. Seducție publicitară, oraș ludicizat, febra divertismentelor, nebunia vacanțelor, tot atâtea trăsături care, în mod evident, dau semnalul fericirii dionisiace, universului său marcat de abundență și de plăceri, de lipsa de griji și de absența muncii. Divertisment și timp pentru sinetc "Divertisment și timp pentru sine" Societatea de hiperconsum înseamnă deci „revanșa lui Dionysos”? Modelul de societate care se anunță să fie oare de esență „orgiastică”? Se caracterizează cultura noastră printr-un hedonism comandat de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tip tehnicist-cantitativ și se vrea a fi ceea ce face să dispară corvezile, o proteză miraculoasă care aduce igienă și intimitate, câștig de timp și facilități de trai, distracții și destindere. În miezul acestei mitologii sălășluiesc simplificarea muncilor obișnuite, automatizarea funcțională, absența muncii grele și a cunoștințelor specializate din partea utilizatorului. După confortul-lux tipic fazei I burgheze, faza II a promovat imaginarul confortului-libertate („tehnica eliberează femeia”), dar și confortul-evadare dominat de plăcerile pasive procurate de produsele „gata de consum”, cărora televiziunea le oferă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de „a ieși din sine”, experiența transei, emoțiile colective în efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad trips, angoasa în fața vidului și a imposibilității fuziunii sociale 30. În prezent, recurgerea la droguri nu se rezumă la motivații hedoniste, ea este și un fel de „automedicație” destinată să aplaneze dificultatea cuiva de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Prozac sau Deroxat, consumul farmacologic este mobilizat în serviciul performanței competitive. În 1926, Wendell Phillips declara: „Nu vom avea niciodată superoameni fără supersănătate”28; și iată că am ajuns în stadiul în care sănătatea nu mai e definită doar prin absența bolii sau a infirmității, ci, conform standardelor OMS, ca „o stare de confort fizic, mental și social total”. „Sănătate exuberantă” pe care Superman caută s-o dobândească prin noile „pilule chimice ale fericirii”. Dacă numeroși atleți devin consumatori de anabolizante
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
limitele ei nu țin de despotismul performanței, ele rezultă din cultura indivizilor autonomi care dispun de ei înșiși pe o piață destabilizată. Să nu ne amăgim: ceea ce împiedică împlinirea sexuală nu sunt normele atletice ale sexului, ci, mult mai simplu, absența vieții sexuale, singurătatea, dar și diminuarea dorinței celuilalt, neînțelegerile la nivelul cuplului, dezamăgirile în iubire. Împlinirea în viața sexuală nu este condiționată numai de numărul orgasmelor: ea ține și de puterea dorinței de celălalt, de legăturile de complicitate, de farmecul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de acțiune pe care receptorul le poate acoperi în timpul prevăzut, să nu fie excesiv; să fie verificat, profesorul poate cere să fie reformulată indicația pentru a se asigura dacă ceea ce a intenționat să transmită a fost recepționat și înțeles corect. Absența feed-back-ului sau primirea unui feed-back fals sunt situații destul de des întâlnite în universități, mai ales în cazul prelegerilor în care raportarea actorilor se face mai mult la timp decât la înțelegerea subiectului dezbătut. Vorbitorul a vorbit, ascultătorul a ascultat, timpul
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
statelor naționale, organizându-se împotriva regimurilor opresive, mobilizându-se ca cetățeni pentru a cere transformarea sistemului politic sau ridicându-se în mod public împotriva conducerii autoritare. Prezența femeilor în timpul procesului de democratizare a fost adesea înlocuită rapid de o remarcabilă absență din viața publică și din cadrul rolurilor politice la faza „consolidării democrației”. Atunci când s-au reconstruit partidele politice, grupurile de interes, societatea civilă și piața capitalistă în democrațiile pe cale de stabilizare, femeile au fost marile absente din campaniile electorale, de la alegeri
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]