10,716 matches
-
CNN International (Larry King Live), 2 decembrie 2010. 444 TVR, 8 decembrie 2010. 445 http//eng.kremlin.ru, 7 decembrie 2010, Ria Novosti, 7 decembrie 2010. 446 Ibidem. Analizând ambele interviuri, cel al premierului rus și cel al președintelui rus, analiști din spațiile publice rus și german (Kommersant, Der Spiegel etc.) au comentat cu privire la întoarcerea retoricii Războiului Rece. 447 http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=42237&idlnk=&cat= 26105,2010. Potrivit demnitarului, scopul vizitei a fost acela de a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
du-te-vino autorizează atât pesimismul, cât și un anume optimism. Fără îndoială, ne putem pune mai multe speranțe în această accelerare a datelor existenței decât în promisiunile făcute de noii guru ai înțelepciunii. Nimic nu confirmă părerile celor mai pesimiști dintre analiștii societății satisfacerii totale și imediate, conform cărora ea netezește drumul către un „fascism voluntar”. Adevărul este că societatea de hiperconsum nu stimulează atât revenirea autoritarismului, cât mai degrabă ne protejează de acesta. Și oricare ar fi amenințările la adresa educației și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
turiștilor se ridica la 625 de milioane, iar previziunile menționează 1,6 miliarde de persoane care ar trebui să efectueze cel puțin o călătorie în străinătate în 2020. Această preponderență a activităților din timpul liber i-a făcut pe unii analiști să vorbească de un nou capitalism, centrat nu pe producția materială, ci pe divertisment și pe mărfurile culturale 5. Deja sectorul turismului reprezintă mai mult de 11% din PIB-ul mondial, iar acest procentaj s-ar putea dubla în 2008
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ci unul care a început cu aproape două sute de ani în urmă. Din punct de vedere istoric, puterile europene au avut profit de pe urma proceselor timpurii de colonizare globală și, prin urmare, cu excepția câtorva marxiști și a altora îngrijorați de imperialism, analiștii nu au definit, în general, aceste procese sau rezultatele lor drept problematice. Alte tipuri de societăți, din alte părți ale lumi, nu au avut, în general, beneficii de pe urma colonizării. Totuși, în cele din urmă, câteva dintre „noile societăți” (de exemplu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a Africii poate fi explicată, în mare parte, prin acest dezechilibru fundamental dintre categoriile de putere dominante și periferia capitalismului global. Contradicțiile interne (etnicizarea artificială a conflictelor, corupția, sistemele de guvernământ slabe, serviciile publice neadecvate etc.), descrise pe larg de analiști superficiali, sunt doar vârful aisbergului. Cauzele adânci ale proastei guvernări trebuie căutate în altă parte, mai exact în structura și modul de funcționare ale relațiilor internaționale și regionale. Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistentetc " Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
indicator bun al orientării subiecților acestui studiu privind rolul sexelor. De exemplu, două dintre cele mai vizibil integrate femei, funcționara A și administratoarea R, respectă foarte mult rolurile de gen tradiționale în privința mai multor chestiuni individuale. Consultantul software D și analistul clinic N, care nu au un aspect exterior foarte „americanizat” (un termen indian asiatic pentru integrare), sunt netradiționale în chestiuni de gen sub multe aspecte. Modelul se păstrează chiar și atunci când se iau în considerare încă doi indicatori de aculturație
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Atlantică a descoperit o ambiguitate similară în rolul aculturației, și mai ales al duratei șederii, în adaptarea subiecților săi. Activitatea în principalele organizații socioculturale și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură distinctivă a solidarității etnice și care răspund nevoii de identitate etnică. Ultimul indicator al aculturației - cetățenia - nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
comun al celor patru aspecte identificate de autoare este faptul că ele sunt sursele unor contradicții vădite, determinate de globalizare. Nu e clar însă dacă aceste antagonisme există în mintea celor implicați în procesul de perturbare sau doar în mintea analiștilor sau a juriștilor. Ceea ce vrem să sugerăm este că în cadrul fiecăreia dintre aceste contradicții există, între identitate și recunoaștere, o posibilă dialectică ce constituie locul geometric al schimbărilor de regim de gen. În timp ce adepții tradiției marxiste tind să caute schimbarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dar pe care nici unul nu ar putea-o Întrupa pe deplin. După cum, sub diferite forme, este mereu posibil să descoperim un dandysm avant la lettre sau chiar după ce ecourile sale se vor fi șters. Pentru a rezuma, să spunem că analistul fenomenului e scindat Între real și mit. Mai exact, mitul se naște din real, dar Îi dă la rândul său formă, iar modul În care atribuim calificativul de dandy trece Întâi prin ideea pe care ne-o facem despre dandysm
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
luarea unor decizii importante cum ar fi, poate, constituirea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste. R.C. I. Afacerea Dosariada și alte chestiuni Harakiri: cazul românesc Cercetătorii străini par să fie, uneori, mai interesați de istoria României (și răsucelile ei) decât analiștii autohtoni. Lucrul acesta nu se întâmplă neapărat fiindcă românii ar fi indiferenți la țara lor, ci întrucât, pentru străini, România este îndeajuns de mult o țară extravagantă, curioasă, chiar dacă blamabilă nu arareori. O analiză pertinentă asupra României moderne și mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
gânduri, mă întreb de ce această lucrare nu este (sau este prea puțin) comentată? Stârnește ea în sufletul românilor o anumită culpabilitate? Îi lasă indiferenți? Surprinzător de problematicul capitol introductiv al cărții sale pune pe tapet chestiuni care au obsedat destui analiști români, de la Eminescu și Caragiale (publiciști) la Cioran sau Patapievici, de pildă (ca să parcurg, simbolic, mai bine de un veac). Eminescu era fanatizat în a percepe o Românie desangvinizată de corupția liberalilor (inamicii săi politici, la vremea respectivă) și a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
iunie 2005. Rămâne de văzut dacă propunerea mea este realizabilă și mai ales dacă există aplecarea actualelor autorități de a o materializa. Revoluție, metarevoluție, pararevoluție Nu voi relua aici cei aproape patruzeci de termeni prin care a fost descalificată de către analiști, martori și mulți alți raisonneuri revoluția din decembrie 1989, privită din diferite unghiuri care o dezavantajau (am realizat deja un asemenea Tabel Mendeleev în lucrarea mea de istoriografie - Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, 2004), ci doar voi reaminti că majoritatea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
supuși arestații din 16-21 decembrie 1989, la Timișoara, și din 21 decembrie, la București. S-ar putea scrie o carte întreagă pe această temă, întrucât mărturiile sunt abundente și detaliate, în câteva cazuri (dar las în seama unui alt virtual analist să realizeze o astfel de lucrare). Milițienii, securiștii, anchetatorii (chiar dacă nu toți) au practicat schingiuiri colerice și sălbatice, semn că aparatul de represiune din România comunistă nu sublimase deloc violența din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (primul dictator comunist), ci rămăsese
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
comune, la fel indiferența sau pasivitatea în fața unui individ maltratat care, la o adică, putea fi lăsat să moară, pentru că era nevoie de victime justificative sau, dimpotrivă, pentru că un mort un plus sau în minus oricum nu mai conta. Un analist sau revoluționar de la Timișoara spunea, într-una din cărțile de mărturie asupra „comunei” insurecționale din capitala Banatului, că nu toate victimele revoluției din decembrie 1989 au și fost eroi. Că au existat destule victime întâmplătoare, care au murit din greșeală
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
comunism, atunci șirul celor patru va fi în sfârșit mai clar delimitat. Portretul succint pe care li-l voi face în cele ce urmează nu se dorește a fi un pamflet, ci o privire de insectar; ca entomolog simbolic (adică analist al mentalităților) îmi îngădui acest fapt, încercând astfel să prind în insectar și o istorie a României, prin prisma celor patru președinți, din 1965 până în 2005. Pe fondul sfârșitului de regim Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu părea să fie un urmaș promițător
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri sau Scyla și Charibda, ci despre păduchi și viermi umani care se cuvin a fi distruși. Zoopolitica, pe care au observat-o foarte mulți analiști ai fenomenului, are acest scop. Există în discursul violent al omului modern și chiar postmodern o „logică zoologică” pe care Alain Brossat o explică a fi moștenită din structura războaielor din vechime, în care celălalt, adversarul, era perceput ca o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și destui analiști ai fenomenului au observat acest fapt - că vocabularul agresiv și grotesc variază în funcție de țări și arii geografice, în funcție de cultură (politică), istorie și multe alte componente. Există diferite strategii și tactici lingvistice violente, omul modern (și mai cu seamă omul politic
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să o instituționalizeze. Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate - și anume: agresivitatea prădătoare, competitivă, intermasculină (interfeminină) și defensivă -, omul manifestă mai cu seamă agresivitatea prădătoare (există, firește, și toate celelalte tipuri, dar aceasta este cea mai vizibilă). Analiștii au pun însă punctul pe i printr-o observație absolută: spre deosebire de animale, omul agresează folosindu-se și de cuvinte, putând prin intermediul acestora chiar să ucidă în efigie, să manipuleze etc. Pentru că homo sapiens este un homo loquens, un „om de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp delict al ofensei” (Evelyne Larguèche, L’effet injure. De la pragmatique à la psychanalyse, PUF, Paris, 1989). Violența de limbaj nu există în sine, ci doar întrucât ea presupune doi parteneri (indiferent de sfera
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
teorie, că au acces la o latură palpabilă, prin care ajung la istorie. Chestiunea legată de clasificarea memoriei și de căutarea unei memorii adecvate pentru a calibra util și moral trecutul recent (în conștiința tinerilor) este adeseori discutată și de analiștii Gulagului românesc, în special de istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să li se inculce ori să li se impună o memorie a suferinței. Generații care, în general, nu mai vor să știe ce a însemnat comunismul și care au fost ororile create de acest ism. Eu cred, însă, că noi, analiștii fenomenului cu pricina, trebuie să căutăm o soluție amiabilă și să concretizăm o memorie funcționabilă, astfel încât aceasta să fie acceptată (și nu respinsă ca fiind tendențioasă, tezistă etc.) de cei tineri. Este singura soluție validă ca ei să fie dispuși
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și astfel au forțat modificarea/adoptarea Constituției de către o adunare legislativă obișnuită, prin votul Senatului și al Camerei Deputaților din 26 și 27 martie 1923. Constituțiile din 1866 și 1923 sunt considerate în bloc, de către comunitatea istoricilor și de majoritatea analiștilor politici, ca opere juridice în virtutea cărora s-a construit un regim democratic de monarhie parlamentară în care regele domnea, dar nu guverna. Cu alte cuvinte, monarhul ar fi fost un arbitru al vieții politice și un garant al libertăților, situându
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și de consolidare a structurilor instituționale, evoluând spre un sistem politic ce reproduce în bună măsură cadrele formale ale democrației occidentale, păstrând însă supărător de multe obiceiuri, prejudecăți și rețele informale care își au originea în comunism sau pe care analiștii le asociază spiritului balcanic. Prima fază a tranziției instituționale (aceea a instituțiilor provizorii legitimate revoluționar) s-a încheiat după alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990. Odată validat Parlamentul bicameral și odată cu depunerea jurământului de către Președintele Republicii, tranziția a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
el investighează profilul oamenilor și al comunităților care populau cele treisprezece colonii britanice din America. Lucrarea lui Tocqueville este una de referință pentru a înțelege societatea americană de atunci și principiile democratice care au străbătut până astăzi. De la Tocqueville până la analiștii și comentatorii contemporani 19 există un consens în ceea ce privește izvoarele filosofice și politice ale Constituției Americane 20, în primul rând în cea mai citită și citată carte după Biblie, respectiv Al doilea tratat asupra guvernării, publicată de John Locke în 1688
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cuvinte, prezentul ciclu electoral e unul ce favorizează doar păstrarea nivelului retoric al democrației și doar a unui nivel minim de competență. Această soluție vine în contradicție cu trendul impus atât în clasa politică 9, cât și la nivelul unor analiști importanți, acela de a reduce numărul proceselor electorale. În opinia SAR, unul dintre pericolele majore la adresa democrației românești în viitorul apropiat este tocmai numărul mare de alegeri din anii următori: "Sistemul politic românesc a demonstrat că este incapabil să se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]