11,155 matches
-
părțile trupului astfel alcătuite (sau cel puțin așa le știam pe vremea mea): Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime cu fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului cu un piron. Membranele ca o glugă de călugăr. [urmează 73 de organe interne] (32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele șapte coaste, care depășesc măsura obișnuită la ceilalți muritori. Are degetele de la picioare ca
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul Ofeliei, București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998; Actori la Curtea prințului Hamlet, București, 1999; Săptămâna de miere, București, 1999; Dudul lui Shakespeare, București, 2000; Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
socială, schimbătoare fiind numai cunoștințele noastre asupra valorilor. Astfel, în lucrarea sa Lebensformen, pedagogul german considera că oamenii medievali, sub haina religiei, urmăreau același ideal ca și antichitatea: omul. Fie că îmbracă toga de cetățean în antichitate, fie sutana de călugăr în evul mediu, omul era același (5, p. 163). Permanența valorilor culturale determina o permanență a omului și a societății. Se schimbă doar aparențele, esența rămîne aceeași. O atare viziune asupra societății se împacă foarte bine cu ideea caracterului suprem
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aflat aici sentimentul unei existențe tihnite, cu relații mai bune între oameni, într-un cuvînt, adevărate arte de a trăi. Ceea ce am încercat eu însumi la Machu-Pichu nu a fost o simplă emoție de turist, ci revelația fulgerătoare că viața călugărului închinată Zeului-Soare Inti are la fel de mult sau la fel de puțin sens ca cea a unui deputat, sociolog sau filozof european. Ceea ce m-au învățat călătoriile mele în America Latină, Asia și Africa este că pretutindeni au înflorit arte de a trăi. Și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de meditație, de la cele care golesc spiritul pînă la reflecțiile lente, îndelungate și profunde asupra unei percepții, a unui cuvînt, a unei idei, a unui spectacol al naturii. Trebuie să (re)învățăm să medităm. În Europa, meditația era rezervată piosului călugăr trăind departe de lume sau filozofului care reflecta asupra unei chestiuni. Ea era menită să devină un antidot împotriva uneia dintre otrăvurile principale ale civilizației noastre, care exteriorizează, dezmembrează, fărîmițează și accelerează tot ce atinge. Ea ar putea deveni chiar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trebuia să fie precaut. Marile simboluri de vrednicie națională se cuveneau reamintite, de aceea la fiecare pas, pentru a se păstra vie flacăra idealului. La un secol de la întâia dezmembrare a Moldovei, Eminescu evoca o stranie întâmplare povestită de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a Moldovei, Eminescu evoca o stranie întâmplare povestită de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât, pentru păstrarea memoriei lui, un călugăr ce nu știa zugrăvia au făcut copia ce există și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?" Interogația poetului exprimă o neliniște pe care o aflăm și la alte generații obsedate de ideea recuperării. La
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în funcție de cerințele auditoriului. Narațiunea faptelor eroice (sub formă de poem epic sau baladă) avea probabil mai multe versiuni, din care s-au păstrat doar cele care au avut norocul să fie consemnate, la un moment dat, în manuscris de vreun călugăr. Și dacă aceste manuscrise au avut șansa să nu se piardă sau să nu fie distruse în incendiile frecvente din mănăstiri și biblioteci și să fie mai târziu recuperate, ajungând în canoane literare pentru a fi studiate de specialiști. Așa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creștinism. Poemul oferă cititorului modern o reprezentare a culturii populare a popoarelor nord-europene între secolele al VIII-lea și al X-lea d.Hr. Adus în insulele britanice de triburile anglo-saxone, poemul a fost probabil consemnat în ma-nuscris de către un călugăr. Compus la origini în dialectul provinciei Mercia (centrul Angliei actuale), a fost rescris în dialectul saxon vestic (corespunzător sud-vestului Angliei), în care s-a consemnat aproape toată literatura engleză veche. Manuscrisul a fost parțial distrus într-un incendiu în 1731
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și care rămâneau astfel în memoria colectivă a românilor sau în documentele istorice, era un obicei curent în perioada medievală în țările românești. Vlad Draculea, de exemplu, avea un frate poreclit Radu cel Frumos și un frate vitreg numit Vlad Călugărul, iar unul dintre fiii săi era cunoscut drept Mihnea cel Rău. Legătura dintre nume și înfățișarea fizică ori comportament este evidentă. În plus, Vlad Draculea a mai primit o poreclă în timpul vieții, din cauza cruzimii sale față de supuși și a plăcerii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fiul dracului" pentru vecini și "cel drag" pentru supușii săi76? Să fie "vampirul Dracula" un mediator între "Draculea" și "Dragulea", cele două extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au fost mai degrabă interesați de religie și de viața monastică decât de politică și răzbunare, ceilalți membri ai familiei lui Vlad și urmașii lor au avut vieți tumultoase
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
verificat mai ales în prima perioadă a comunismului românesc, între 1945 și 1964. Încă din primele luni de la instalare, guvernul procomunist a operat numeroase arestări în rândurile clerului. În acest context, a fost reținut, chiar din ordinul ministrului Cultelor, cunoscutul călugăr Arsenie Boca de la mănăstirea Sâmbăta. Până în vara anului 1945, numărul preoților (ortodocși, greco-catolici, luterani etc.) arestați și închiși în lagărul de la Caracal a crescut sensibil. Deși eliberați din lagăr în același an, clericii s-au aflat și în continuare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
s-a urmărit infiltrarea de informatory în Biserici, iar mănăstirile au devenit „obiective” aflate cu prioritate în atenția Securității, fiind considerate potențiale locuri în care puteau fi găzduite elemente legionare sau provenite din rezistența armată. În intervalul 1948-1953, numeroși preoți, călugări și teologi ortodocși cu manifestări ostile regimului, cu trecut legionar sau doar inventat, au fost anchetați, arestați și condamnați la ani grei de închisoare. În cele din urmă, guvernanții comuniști au emis Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care urmărea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sau doar inventat, au fost anchetați, arestați și condamnați la ani grei de închisoare. În cele din urmă, guvernanții comuniști au emis Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care urmărea desființarea mai multor mănăstiri și scoaterea din monahism a numeroși călugări. Din statisticile autorităților aflăm că, la 31 martie 1960, mai existau 132 de mănăstiri ortodoxe, 62 fiind desființate ca rezultat al aplicării Decretului 410/1959. Încă înainte de apariția decretului, în perioada 1 ianuarie-28 octombrie 1959, fuseseră „închise” alte 30 de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
evita previzibile complicații în relațiile cu autoritățile politice comuniste. Persecuțiile n-au ocolit nici ritul latin al Bisericii Catolice. Rând pe rând, prelați romano-catolici au fost arestați sau li s-a impus un domiciliu obligatoriu. Mai mulți clerici, ierarhi și călugări au fost implicați în procese în care rechizitoriile conțineau învinuirile de înaltă trădare și spionaj, iar pedepsele pronunțate au însumat sute de ani de detenție. Angajații Nunțiaturii Apostolice, majoritatea călugărițe, precum și preoții și călugării de la Catedrala Sfântul Iosif din București
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
obligatoriu. Mai mulți clerici, ierarhi și călugări au fost implicați în procese în care rechizitoriile conțineau învinuirile de înaltă trădare și spionaj, iar pedepsele pronunțate au însumat sute de ani de detenție. Angajații Nunțiaturii Apostolice, majoritatea călugărițe, precum și preoții și călugării de la Catedrala Sfântul Iosif din București au fost arestați în ziua de 19 iulie 1950. Bisericile neoprotestante În actele oficiale ale birocrației partidului-stat, pentru grupările religioase minoritare se folosea o terminologie specifică: unele erau culte, altele „secte” sau „grupări anarhice
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
conspirativități excesive. Conducerea ilegală a acestei secte primește instrucțiuni și materiale din străinătate, multiplică și difuzează în secret literatură de îndoctrinare cu conținut mistic și ostil. [...] pe linia cultului romano-catolic, preocuparea unor deservenți de a sprijini material și moral pe călugării care au făcut parte din fostele ordine catolice, încurajându-i în menținerea concepțiilor și ideilor sale; preocupări de a crea grupări disidente în cadrul unor culte legale care să fie folosite împotriva politicii statului nostru, pentru a crea neîncredere și dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fanatice și a celor compromiși, care funcționau în cadrul aparatului de conducere în cadrul seminarului eparhiei, înlocuirea unor cadre didactice în cadrul seminarului teologic din Caransebeș, reducerea numărului de elevi în cadrul acestui seminar, respectarea integrală a decretului nr. 410 cu privire la reducerea numărului de călugări din mânăstiri, comasarea unor parohii și reducerea numărului de preoți etc.) Este de menționat că toate aceste probleme au fost discutate cu el în prealabil, unele măsuri fiind propuse chiar de agent. De altfel, atât în discuții, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu informatori necalificați, iar patru cu informatori din comună. În data de 17.05.1950, este furnizată o notă despre mănăstirea D., jud. Vaslui, propusă de Patriarhul A. pentru uzul MAI: „Sus-amintita mănăstire este ocupată în prezent de un singur călugăr; din 28 de camere ale mănăstirii, 15 sunt bune de locuit, restul de camere necesitând reparații, întrucât în acestea plouă din cauza acoperișului stricat. Pentru încălzire, majoritatea camerelor au sobe de teracotă, acestea necesitând mici reparații. Chiliile mănăstirii sunt actualmente rechiziționate
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu arhimandritul D.F., printre altele, acesta din urmă i-a relatat și următoarele: D. și ceilalți au fost arestați pentru activitate cu caracter mistic, care, în fond, are un caracter politic antistatal, activitate de care nu sunt străini nici următorii călugări și preoți: L. de la Patriarhie, duhovnicul preotului D.A., R.M. de la Patriarhie, P. și T. de la mănăstirea S., D.E. de la mănăstirea P., V.N. de la mănăstirea T., F.C., pictor, P.B. duhovnic la mănăstirea A., T.R. fost stareț la mănăstirea S., B.N. și
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
T.R. fost stareț la mănăstirea S., B.N. și D.Ț. de la mănăstirea C. De asemenea, nu sunt străini nici B.C., stareț la C., bun prieten al lui A.S. de la mănăstirea C., U.I. directorul școlii de cântăreți bisericești de la C., călugărul C.I. de la mănăstirea S. și G. medic. De această organizație a mai avut cunoștință episcopul O.P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nu trebuie lăsat tineretul pradă acestor influențe care ar putea să le „rateze viitorul”. A fost de acord să acționeze în felul acesta.” „Sursa „Ionescu” semnalează că în ziua de 19 nov. 1953, a avut loc o adunare la domiciliul călugărului T.R., student magistru la Institutul Teologic. La această adunare a luat parte I.U. bibliotecar la Patriarhie, și studenții R.O. și V.P. din cadrul Institutului Teologic. Studenții de mai sus au arătat informatorului nostru că, cu această ocazie, au discutat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1980: „Sursa cunoaște că în cursul lunii aprilie 1980, a sosit la Centrul Eparhial, monahul C.P. de la schitul C. - Vâlcea pentru depunerea unor situații și a fost înconjurat de mai multe persoane [...] și vorbeau despre o scrisoare trimisă de respectivul călugăr unui post de radio străin. Discuția avea caracter de «glumă» dar se discuta. [sic!]” Notă Informativă, 08.10.1985: „Sursa vă informează că pe data de 07.10.1985 m-am întâlnit cu preotul M.U. la Episcopia R. După
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]