11,010 matches
-
semnele par să dispară ceea ce duce la gândul revenirii victimei, dar este doar liniștea dinaintea ultimului val care în cele mai multe cazuri este fatală. Se consideră că pentru o persoană sănătoasă, matură, doza letală este undeva la 30 g din această ciupercă, dar ea va diferii mult pentru copii, vârstnici, bolnavi. Așadar ar trebui să fim foarte atenți la aceste specii de ciuperci Specia "Amanita verna" poate fi confundată cu "Amanita phalloides", de culoare mai deschisă sau "Amanita virosa", ce nu joacă
Burete primăvăratic () [Corola-website/Science/335568_a_336897]
-
este fatală. Se consideră că pentru o persoană sănătoasă, matură, doza letală este undeva la 30 g din această ciupercă, dar ea va diferii mult pentru copii, vârstnici, bolnavi. Așadar ar trebui să fim foarte atenți la aceste specii de ciuperci Specia "Amanita verna" poate fi confundată cu "Amanita phalloides", de culoare mai deschisă sau "Amanita virosa", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta
Burete primăvăratic () [Corola-website/Science/335568_a_336897]
-
specii de ciuperci Specia "Amanita verna" poate fi confundată cu "Amanita phalloides", de culoare mai deschisă sau "Amanita virosa", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta se poate întâmpla la clasificarea altor "Amanitaceae", ca de exemplu la "A. citrina", "A. eliae", "A. ovoidea", "A. strobiliformis", variația albă a "Amanita vaginata" sau "A. vittadini". Pentru începători se pot ivi probleme, deoarece buretele se poate confunda
Burete primăvăratic () [Corola-website/Science/335568_a_336897]
-
Amanita virosa (1866), sin. Agaricus virosus (1809/1838), din familia "Amanitaceae" și genul "Amanita" este împreună cu gemenele ei "Amanita verna" și "Amanita phalloides" una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor burete tomnatic. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din iunie până în octombrie (noiembrie) în păduri de foioase
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din iunie până în octombrie (noiembrie) în păduri de foioase precum de conifere umede, în primul rând sub fagi și pini, unde pământul este acoperit de mușchi. Ciuperca crește preferat pe soluri acide. Ordinul Agaricales este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferență de exemplu cu genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
masă fungidă. Doza letală de amanitină la om este de 0,1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de ciuperci proaspete. Un organism ajuns la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală. În afară de amatoxine și falotoxine buretele mai conține și virotoxine. Astfel el poate fi bine distins
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
douä specii "Amanita". Specia "Amanita virosa" poate fi confundată cu "Amanita phalloides" de culoare mai deschisă sau "Amanita verna", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta se poate întâmpla la clasificarea altor "Amanitaceae", ca de exemplu la "A. citrina", "A. eliae", "A. ovoidea", "A. strobiliformis", variația albă a "Amanita vaginata" sau "A. vittadini". Culegători mai puțin exersați culeg veninosul cu preferință în confuzia cu
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
Paxillus involutus (1838), sin. Agaricus contiguus (1785), mai departe între altele și Agaricus involutus (1786) sau Omphalia involuta (1821), din familia "Paxillaceae" și genul "Paxillus", pe vremuri rânduit sub bureții savuroși, este între timp calificat ca ciupercă otrăvitoare care poate provoca intoxicări letale. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor burete porcesc și se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
și redenumit numai un an mai târziu de micologul german August Batsch (1761-1802) în volumul al 2-lea al lucrării sale "Elenchus Fungorum" ca "Agaricus involutus". Doi ani mai târziu, în 1788, naturalistul englez James Bolton (1735-1799) a descris o ciupercă sub denumirea "Agaricus adscendibus" care, după "Index fungorum", ar fi identică cu buretele porcesc. În anul 1821, cunoscutul botanist englez Samuel Frederick Gray l-a descris în volumul I al cărții sale "A natural arrangement of British plants" sub denumirea
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
i-a dat numele recent de "Paxillus involutus" în opera sa "Epicrisis systematis mycologici" din 1838. Ultima redenumire a fost propusă de micologul german Gottlob Ludwig Rabenhorst (1806-1881) ca "Rhymovis involuta" care însă a fost respinsă. Buretele porcesc este o ciupercă cu lamele înrudită totuși cu hribii. Originară emisferei nordice, a fost introdusă involuntar în Australia și Noua Zeelanda odată cu transporturile de pomi caracteristice Europei, astfel azi cunoaște o răspândire mult mai largă. Se știe de mult, că ciuperca, consumată crud, este
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
porcesc este o ciupercă cu lamele înrudită totuși cu hribii. Originară emisferei nordice, a fost introdusă involuntar în Australia și Noua Zeelanda odată cu transporturile de pomi caracteristice Europei, astfel azi cunoaște o răspândire mult mai largă. Se știe de mult, că ciuperca, consumată crud, este extrem de toxică prin "involutina" conținută de ea, dar, de asemenea încălzită insuficient, ea poate să provoace intoxicări grave și chiar boli fatale. Totuși, au fost și sunt persoane care au consumat aceasta ciupercă nepățind nimic, tratând-o
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
știe de mult, că ciuperca, consumată crud, este extrem de toxică prin "involutina" conținută de ea, dar, de asemenea încălzită insuficient, ea poate să provoace intoxicări grave și chiar boli fatale. Totuși, au fost și sunt persoane care au consumat aceasta ciupercă nepățind nimic, tratând-o termic bine, descompunând astfel toxinele ei. Pe timpul Războiului al 2-lea Mondial acest burete, numit în limba germană "Brot de Waldes" (pâinea pădurii), a salvat multor mii de nemți viața, ferindu-i de la foame. În cărțile
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
nimic, tratând-o termic bine, descompunând astfel toxinele ei. Pe timpul Războiului al 2-lea Mondial acest burete, numit în limba germană "Brot de Waldes" (pâinea pădurii), a salvat multor mii de nemți viața, ferindu-i de la foame. În cărțile de ciuperci mai vechi, dar și de exemplu în "Handbuch für Pilzfreunde", (Manualul pentru prietenii ciupercilor), vol. I, a lui Michael Hennig se garantează comestibilitatea după o încălzire destul de lungă de 30 de minute pe foc iute. Și în zilele de astăzi
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
Mondial acest burete, numit în limba germană "Brot de Waldes" (pâinea pădurii), a salvat multor mii de nemți viața, ferindu-i de la foame. În cărțile de ciuperci mai vechi, dar și de exemplu în "Handbuch für Pilzfreunde", (Manualul pentru prietenii ciupercilor), vol. I, a lui Michael Hennig se garantează comestibilitatea după o încălzire destul de lungă de 30 de minute pe foc iute. Și în zilele de astăzi, buretele se mai vinde câteodată la piață în țările Europei de nord, iar în
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
estul Europei se oferă în formă uscată. Pe de altă parte, micologul german Linus Zeitlmayr descrie deja în prima ediție a cărții sale "Knaurs Pilzbuch" (1953) soiul ca sub diferite premise letal. De ce? Până prin anii 1944, s-a crezut ca ciuperca este comestibilă, dar moartea micologului Julius Schäffer (1882-1944) după un repetat consum al buretelui a pus sub semnul întrebării calitățile acesteia și astfel s-a descoperit că este o specie care poate să provoace prin stimularea formării de anticorpi, după ce
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen fungicid. Acest antigen dizolvă în sânge formarea de anticorpi, acești anticorpi se combină apoi cu antigenele de ciuperci la un complex antigen-anticorp, atașându-se de eritrocite și rezolvând în final celulele roșii din sânge. Acest proces n-are loc după un singur consum, dar după câteva ori, se ivesc mai întâi simptome ușoare, numai puțin observate, prin urmare
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
ușoare, numai puțin observate, prin urmare însă duce, prin consum repetat, la boli grave precum adesea oară moartea. Antigenul nu este cunoscut până astăzi (probabil este un organism proteinic stabil la căldură). Alergii asemănătoare pot fi declanșate și de către alte ciuperci ca de exemplu de "Tricholoma equestre". În ultima vreme se bănuiește, că chiar și "Suillus luteus" ar putea provoca efecte similare. Timpul de latență este de una la două ore. Procesul distructiv începe cu greață, vărsături, diaree, colici, hipotensiune arterială
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
sau otrăvit cu acest Paxillus în fosta RDG. Mai departe, conform unor studii ale Clinicului Universității din Hanovra, aproximativ jumătate din populațiile buretelui porcesc cercetate includ un antigen. 1. Anemia hemolitică imună a avut loc și mai devreme după consumul ciupercii, dar nu a fost recunoscută și, prin urmare, nu este descrisă. 2. Afectate sunt doar persoane care au tendința deosebită de deraiere a sistemului lor imunitar. Această tendință poate fi dezvoltată genetic, sau prin factori care sunt induși prin contaminarea
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
identice, diferind însă prin absența sau deținerea acestui antigen. Eventual, varianta purtătoare de antigen (sau mutanta) s-a înmulțit și răspândit mai intens decât aceasta fără antigen, astfel "Sindromul Paxillus" apare mai frecvent. În ultimii ani s-a dovedit, că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile de foioase cât și in pădurile de conifere, au caracteristici fizice vizibile, dar la nivel de ADN ele sunt diferite și incapabile de încrucișare. Decese asociate cu consumul de această ciupercă sunt
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile de foioase cât și in pădurile de conifere, au caracteristici fizice vizibile, dar la nivel de ADN ele sunt diferite și incapabile de încrucișare. Decese asociate cu consumul de această ciupercă sunt raportate în principal din Polonia și alte țări est-europene, în ultima vreme și din Elveția. Chiar dacă riscul de rezoluție a sângelui nu se arată la mulți pacienți și numai după repetata mâncare a buretelui porcesc, el trebuie să fie
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
Săvulescu) până la 128.000 de exemplare. De-a lungul anilor, Ierbarul BUCM a devenit unul dintre cei mai mari și cei mai moderne de acest fel din Europa. Constantinescu a avut un interes foarte mare cu privire la taxonomia diferitelor grupuri de ciuperci care cresc pe plante. La acea vreme, el a publicat aproximativ 50 de publicații științifice. A contribuit mai ales la descrierea familiei Peronosporaceae-lor (în special a mucegaiurilor pufoase), în care a descoperit și descris nu mai puțin de șase genuri
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
muschi, licheni, alge și bureți) cu 220 de imagini, pe care o terminase deja în Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
care o terminase deja în Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la nivelul de gen, stabilind multe specii sub numele folosite astăzi și lăsând pe "Agaricus" cu sensul lui
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
carte despre mușchi care creșteau in împrejurul de Hannoversch Münden ("Die Moosflora der Umgegend von Hannoversch Münden"). După acea n-a mai publicat nimic nou. Nu se știe de ce. Savantul a descris și denumit mai multe genuri și specii de ciuperci:
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]