11,077 matches
-
literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei și dreptului. În "Dicționarul academicienilor români, 1866 - 1999", Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.494 membri, dintre care 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.494 membri, dintre care 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Academia este o instituție finanțată, în principal, de la bugetul de stat
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de nord), Eugeniu Hrișcev - doctor habilitat în științe economice, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova. În prezent, orașul Cahul este un important centru social-economic din sudul Republicii Moldova, oraș-stațiune balneară. Orașul Cahul are o populație de 40.900 locuitori (2014). Populația activă economic constituie circa 62% din numărul total. Cea
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
pe care o va conduce până la moartea sa fulgerătoare din 1980. În 1970 traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: "Demonii". Romanul său, "Marele singuratic", primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. Apare ediția a doua a romanului " Marele singuratic" în 1976, iar în 1977 publică "Viața ca o pradă", un roman autobiografic amplu care are drept temă principală cristalizarea conștiinței unui artist. În 1980, la editura pe care o
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
Stahl a fost implicat în proiecte ce aveau intenția să reînvie sociologia. A reușit abia după 1960, când a început să lucreze împreună cu echipa lui Miron Constantinescu la "Bibliotheca Historica Romaniae", inițiată de Academia Română. Din anul 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române iar în anul 1990 a fost ales membru titular al Academiei Române.
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
nevoia să reconsidere universul, traducând în mari simboluri ideile, valorile etice ale comunismului... etc.“, „Laudă creației“, "Contemporanul", nr. 44, 1. nov. 1963), demonstrează același M. Nițescu. Cronicar al revistei "România literară" din 1972 până în 1989. În 1997 este ales "membru corespondent" al Academiei Române, iar din 2005 devine președinte al Uniunii Scriitorilor din România. În 2006 a fost numit în funcția de ambasador al României la UNESCO. A debutat editorial cu volumul "Lecturi infidele" în anul 1966. În anul 2008 a publicat
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
demisionează din funcția de președinte al Consiliului Național al P.N.L. și se retrage din viața politică. Între 1997-2000 moderează talk show-ul cultural "Profesiunea mea, cultura", la Pro TV. Din 2002 conduce Întâlnirile României Literare la Clubul Prometheus. Devine membru corespondent al Academiei Române din 1997. A fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în rang de Mare Cruce, cu Ordinul național „Steaua României” în rang de Mare Cruce (cea mai înaltă distincție a statului român) și cu medalia și titlul „Officier
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
24 mai 2011, București) a fost un povestitor, memorialist, nuvelist, romancier și dramaturg român. A colaborat adeseori în cinematografie ca scenarist sau creator de dialoguri. A îndeplinit funcția de director al Teatrului Național din București (1993-1996); a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993 și membru titular în anul 2001. S-a născut la 5 aprilie 1932, în orașul Grădiștea-de-Sus din județul Râmnicu Sărat, într-o familie de țărani. A studiat primii cinci ani de școală primară în satul natal
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
septembrie 1870 Alexandru Odobescu este ales membru al Societății Academice Române (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al. Papiu Ilarian. Ține la Ateneul Român conferința "Artele din România în periodul preistoric" (1872). În 1873 Alexandru Odobescu este ales membru corespondent al Institutului arheologic din Roma, iar în 1874 este numit director al Teatrului Național din București. Tot în 1874, în cadrul Academiei Române, critică "Dicționarul limbii române" al lui August Treboniu Laurian și Ion C. Massim, considerându-l de „un latinism exagerat
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
Corneliu Virgiliu Medrea (n. 8 martie 1888, Miercurea Sibiului - d. 25 iulie 1964, București) a fost un sculptor și profesor de sculptură român, membru corespondent al Academiei Române. s-a născut în 1888 în comuna Miercurea Sibiului, într-o familie originară din comuna Galda de Jos. După studii liceale la Alba Iulia și la Școala de Arte și Meserii din Zlatna, Medrea urmează Școala de Arte
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate. Între anii 1939 - 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul "Nicolae Grigorescu"). În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice ("Dragoș Vodă și Zimbrul"), reprezentările alegorice ("Atlas", "Pescarii", "Victorie") converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
(n. 12 aprilie 1940, Reșița, județul interbelic Caraș) este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza " G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică". A beneficiat, în 1973
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
se vor alinia. Planetă își poartă numele după zeul român al războiului. În astronomia babiloniana, planeta a fost numită după Nergal, zeitate a focului, a războiului și a dezastrelor, probabil datorită înfățișării sale roșiatice. Cand grecii au găsit în Nergal corespondentul zeului Ares, au numit planetă "Areos aster" (Ἄρεως ἀστἡρ) sau "“astrul lui Ares”". Apoi, urmărind identificarea lui Ares în Marte, "Areos aster" se transformă în "stella Martis". În mitologia hindusa, Marte este cunoscut ca Mangala. Planetă mai este numită și
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și productivitate. Din punctul de vedere al producției fizice, tendința generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producției brașovene funcție de cerere dar și
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
1895 a fost anul în care Iorga a început colaborarea cu cadrul universitar și agitatorul politic A.C. Cuza, alături de care a fondat grupul Alianței Antisemite Universale, făcând astfel primii pași în politica antisemită. În 1897, după ce a fost ales membru corespondent al Academiei, s-a întors în Italia și a cercetat mai multe documente în Regatul autonom Croația-Slavonia, la Dubrovnik. A îngrijit publicarea celui de-al zecelea volum Hurmuzachi, grupând rapoarte diplomatice despre regatul Prusiei din cele două Principate Dunărene (din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Garda de Fier l-au făcut să se retragă de la Universitate. S-a retras în Vălenii de Munte, dar a rămas activ pe scena academică, ținând un discurs despre „dezvoltarea spiritului uman” la Institutul Mondial de Istorie, și devenind membru corespondent al Academiei de Istorie din Chile. L-a avut ca discipol pe Eugen Wolbe, care a strâns date despre regii români. Această contribuție a fost dublată de o scurtă participare la viața politică. Iorga a luat parte la Congresul Ligii
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
În acel timp, chiar dacă cocheta cu nationalismul Pan-european, era împotriva lui Iuliu Maniu care nu arăta simpatie pentru proiectele Confederației Dunărene, crezând că este timpul să ascundă revanșismul Ungariei. Iorga devine în 1893, la numai 23 de ani, membru corespondent al Academiei Române. În 1894, la 24 de ani, obține prin concurs catedra de istorie la Universitatea din București. Din 1911 este membru activ al Academiei Române. Începând din 1908 ține cursuri de vară la Vălenii de Munte, județul Prahova. Dotat cu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
exclusiv de japonezi, limba japoneză este strîns legată de cultura Japoniei, și invers. Există nenumărate cuvinte care descriu anumite elemente de cultură, tradiție și obiceiuri japoneze (de exemplu 和 "wa", 根回し "nemawashi", 改善 "kaizen", 切腹 "seppuku") și care nu au corespondent în alte limbi. Acest fenomen, deși nu este specific doar Japoniei, este aici amplificat de lungile perioade în care cultura japoneză s-a dezvoltat în izolare aproape totală față de orice influențe exterioare. Din cauza îndelungii izolări atît externe cît și interne
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, București - d. 31 mai 1954, București) a fost un fizician și inventator român, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie. Provine dintr-o familie obișnuită fiind fiul cel mare a lui Martin Hurmuzescu, funcționar al poștei și al Profirei, casnică. Își începe studiile la unica
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
Electrotehnic din Iași. În 1913 se transferă la București unde a fost director al Institutului Electrotehnic, profesor la “Catedra de aplicații ale căldurii și electricității” de la Facultatea de Științe și decan al acestei facultăți. În 1916 a fost ales membru corespondent al Academiei Române și membru fondator al Academiei de Științe din Romania, iar în 1937 -membru de onoare al Societății Franceze a Electricienilor. În anul 1937 se retrage din activitatea profesională. În 1965, la împlinirea a 100 de anii de la naștere
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
1872, Vădeni, Brăila - d. 5 martie 1925, București) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și-a înscris numele printre fondatorii ""Institutului de Studii Sud Est Europene"" din București. A fost membru corespondent al Academiei Române. Profesorul s-a născut la Vădeni, județul Brăila, ca fiu al ciobanului Radu Manolache din Murgoci. Numele de Munteanu este dat de învățătorul său, la care geologul adaugă pe cel de Murgoci, după numele unui munte în care
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României. În anul 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenți, iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al "Comitetului Asociației Internaționale a științei solului" și director al "Hărții pedologice" a Europei. În 1925 moare prematur, în plină putere a creației, la numai 53 de ani. Profesorul Gheorghe Munteanu
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
(n. 1 aprilie 1819, Iași - d. 23 martie 1894, Iași) a fost un editor, redactor, tipograf, traducător și prozator român, membru corespondent al Academiei Române. A înființat tipografia "Buciumul român", prin intermediul căreia a sprijinit Unirea Principatelor Române. A fost redactor la multe ziare, tipărind, în ziarul "Buciumul român", pentru prima oară, epopeea "Țiganiada" de Ion Budai-Deleanu. A scris drama istorică "Plăieșul Logofăt mare
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
Pasionat al istoriei, Codrescu a reușit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colecțiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe Codrescu redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul" (1850
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
Universitatea din Strasbourg. În 1964 a devenit candidat la grad academic în politică și drept, în 1974 a primit doctoratul de jurist cu dizertația "Compania și competiția economică în dreptul de integrare economică europeană". În 1987 a fost ales ca membru corespondent al academiei de stiință ungară, în 1993 a devenit membru deplin al academiei. În activitatea sa stiințifică s-a preocupat în primul rând de materia dreptului civil, a dreptului internațional privat și a dreptului european. Mádl a fost secretarul de
Ferenc Mádl () [Corola-website/Science/297062_a_298391]