15,033 matches
-
Pe strada Engels dau peste un Internet-club, dar constat că nu am destule ruble belaruse ca să-mi verific poșta electronică. În sfârșit, ajung și la podul de unde se vede clădirea înaltă a hotelului Belarus. Câteva perechi pe malul râului, în costume de baie, stau întinse pe cuverturi și ascultă muzică la casetofon. Niște copii dau cu pietricele într-un cârd de rațe. E, totuși, un cadru mai plin de viață... VITALIE CIOBANU: E o după-amiază ploioasă, mohorâtă, și singurul lucru mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
avut la lecturile noastre de până acum. O scenă pe care e aburcată o orchestră. În prim-plan, un poet-trubadur cu chitară. Un fel de Vîsoțki polonez, bine cunoscut publicului, judecând după reacția lui entuziasmată. Tipul e înalt, îmbrăcat în costum negru, larg, care i se potrivește perfect, dându-i un aer de etern și sprinten călător, având și o năframă înfășurată în jurul capului. Are o față tăioasă, arămie, nas ascuțit, ochi negri, obraz năpădit de o barbă scurtă. Cântă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sale?! După ce o vreme îndelungată, mai bine de un deceniu, tânărului Breban i se refuza orice drept de a fi scriitor adevărat, iar apoi, când el a irumpt cu primele sale romane în spațiul românesc, i s-au atârnat de costumul său literar tot felul de brelocuri, de etichete de tipul „megaloman”, „paranoic”, sfârșind cu cel de „agent de influență” etc. Și asta nu numai din contrarietatea pe care o provoacă în spiritele medii orice carieră care scapă previziunilor cuminți, orice
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțini dintre ei, au tendința - românească?! provincială, în panica unei cariere ce, în vremuri de criză, se poate iute zidi?! - de a „uita” tot ce nu vine prompt să le aurească noul blazon, o istorie ce trebuie, ca un bun costum de haine, să li se potrivească „pe măsură”... La urma-urmei, stăm cu fața spre o jumătate de secol, și noi, generațiile care ne-am trăit cea mai mare parte a existenței lucide sub un regim de teroare, am... trăit, totuși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Fecioarei, vin să petreacă o zi în acest fief tradițional al Rakah, partidul comunist israelian, unul din purtătorii de cuvânt ai comunității arabe din Israel. Aici lui Isus nu i se face roșu în fața ochilor, el chiar votează roșu. Cu costum, cravată și ochelari mici, cu părul încărunțit, Ramez Jaraisi este creștin și comunist o redundanță regională în fruntea coaliției municipale Nazareth Democratic Front, regrupându-i pe moderații de toate tendințele. Mai exact spus: pe non-islamiști. Mă primește în biroul său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
efecte de substituție evocatoare cu un Ioan Botezătorul filmat din spate, cu încetinitorul, gros-planuri asupra sandalelor filmul este o producție Baptism Site Commision. Pe perete, portretul regelui Husein se află alături de efigia lui Abdallah, fiul său, suveranul actual, ambii purtând costum și cravată, fără keffieh. În jur, hărți și vederi aeriene. În centru, o reproducere la scară a pavimentului cu mozaic de la Madaba reprezentând Țara Sfântă cu Iordania la mijloc -, capodoperă cartografică din secolul al VI-lea, expusă pe vertical și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
general, fostul președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu alb (cele ale palestinienilor sunt negru cu alb; dacă sunt doar albe, ele exprimă neutralitatea), alături de câțiva oameni de știință, avocați și/sau medici îmbrăcați în costume europene. Ospitalitate cordială. De cealaltă parte a frontierei, acești oameni ar sta după gratii. Siria pedepsește oficial cu moartea apartenența la organizația Frații musulmani; în realitatea curentă însă, membrii nu riscă decât cincisprezece ani de închisoare. Apartamentul modern și aproape
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unii și pe alții. Ați greși dacă i-ați judeca pe oameni numai după îmbrăcăminte. Nu turbanul și vălul fac din musulman un fanatic. Un Hassan Nasrallah îmbrăcat ca un preot levit e mai puțin medieval decât un Hariri în costum și cravată. Creștin fiind, am mai multe afinități cu această minoritate disprețuită dintotdeauna, dar țin la ea nu numai ca "minoritar", cuvânt pe care vă cer să nu-l utilizați cu trimitere la noi, creștinii libanezi. Ceea ce încerc, e mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
secrete la care țin adversarii săi și care pentru ei ar însemna pierderea partidei. Deci nu-l pot otrăvi, nu-l pot pumnalà, și se pot gândi cu groază că l-ar fi putut suprima. BIBLIOTECA ACADEMIEI. STAMPE Tipuri și Costume Cioban moldovan cojoc și glugă, căciulă, cizme, ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-un fel de răsucitură alternantă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tineret cu siluete grațioase și glesne fine. Iar complicațiilor acelora lungi, bogate, încâlcite de stofe, adaose cu dantelării, cordele și garnituri sub care într-un corset de fier abia respira o cucoană totdeauna mai bine făcută decât trebuie, prefer un costum simplu și sprinten. Numai să n-ajungă la o moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum, și costumul folosește la ceva. 5 April 927 [VIITORUL ROMÂNIEI] . Toți avem în minte o imagine fericită și paradisiacă a României viitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
garnituri sub care într-un corset de fier abia respira o cucoană totdeauna mai bine făcută decât trebuie, prefer un costum simplu și sprinten. Numai să n-ajungă la o moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum, și costumul folosește la ceva. 5 April 927 [VIITORUL ROMÂNIEI] . Toți avem în minte o imagine fericită și paradisiacă a României viitoare. O țară ca o grădină. O visăm și-i cumpănim realizarea în toate planurile noastre. Căutăm soluțiile care ne-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceva, vreo afacere la București. Copilul lui de 6 ani, deși nu vorbește decât franțuzește și olandeza, e totuși declarat aici român, fiu de cetățean român. D. Tocilă e un aventurier simpatic, deși cam trist. Ne arată fotografia copilului în costum național românesc, ne mărturisește preferințele sale pentru Anatole France și J.J. Rousseau și ne declară cu vocea-i domoală și rostirea-i ciudată că nu-i place țara aceasta joasă și monotonă. Nu se împacă cu negura, cu ploile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vremea mea asăminea giocuri sî giucau în așternut. Necesară dancingurilor pare a fi și coafura. Dansatoarele originale cu care vorbim n-au împletit niciodată cozi și abia acuma s-a văzut ce mare dreptate au avut. Fiind nevoie de asemenea costum, de asemenea coafură și de muzica de jazz, sexul slab vrea să ne convingă de un întreit adevăr: 1. Că plimbările cele mai higienice se fac cătră ora 5. Tovărășia noastră nu-i necesară. Ne putem duce la club; 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am cunoscut pe savanta Lina Stern. A fost o adunare foarte densă de reprezentanți ai universităților europene. Apariție interesantă a făcut-o delegația de la Cambridge care a venit cu robe, la care pe lângă negru se adăogea mult roș și galben. Costumele acestea somptuoase acopereau trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la fața mării, clădind pe el o biserică. Și astăzi oamenii au o sărbătoare, la 15 aug.; Sântă Măria (adormirea), când duc bisericei din ostrovul nou, pietre, adăogindu-le lucrării strămoșilor. Dubrovnic, Tvatat, Herțegnovi, Cotor etc., remarcabile înfățișările femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult m-au impresionat bătrânele cu înfățișare nobilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un țăran mai vârstnic, mai înțelept și mai viteaz. Marele istoric și-a modificat părerea după descoperirile făcute la începutul celui de-al treilea deceniu la biserica Sfântul Nicolae (Biserica Domnească) din Curtea de Argeș. Într-un mormânt s-a găsit un costum somptuos, cu o pafta la centură, caracteristică pentru lumea feudală central-europeană. Pe stâlpul din stânga, din fața altarului, s-a descoperit o frescă înfățișând un cavaler feudal în armură. Toate acestea l-au determinat pe Nicolae Iorga să subintituleze cel de-al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești, poloneze, turcești sau tătărești, cărora li se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești, poloneze, turcești sau tătărești, cărora li se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dormitor?! Probabil îl deranjează puternicul miros de analgezice și creme. M-a impresionat aseară piața centrală din Estella plină cu copii zburdalnici. Se organiza ceva pentru ei, inclusiv o plimbare pe măgăruși, conduși de un responsabil îmbrăcat și el în costum de epocă ce mergea în frunte trăgând măgărușii legați cu o sfoară și sunând de zor dintr-un clopoțel asemănător cu cel legat la gâtul vacilor de la noi. Centrul orașului este plin de însemne, blazoane, costume de epocă, corturi și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
îmbrăcat și el în costum de epocă ce mergea în frunte trăgând măgărușii legați cu o sfoară și sunând de zor dintr-un clopoțel asemănător cu cel legat la gâtul vacilor de la noi. Centrul orașului este plin de însemne, blazoane, costume de epocă, corturi și bazaruri și multă lume ce se învârte privind ca și mine spectacolul. Totul este potrivit și pentru un eventual - scenariu de film de epocă. Stilul arhitectonic al caselor poartă din plin amprenta medievală. Bine că nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
hanul unde m-am cazat, la marginea localității. - Biserica franciscanilor din Najera Această parte a micuțului oraș este flancată de o creastă deluroasă abruptă, puțin sinistră. Lângă han, pe malul râului Najerilla, cântă și dansează o formație locală. Muzica și costumele aparțin civilizației și culturii mexicane din perioada precolumbiană. Cât de impunători sunt bărbații ce poartă pe cap un fel de coifuri cu un penaj enorm, multicolor! Mă întreb ce păsări au pene atât de lungi și de frumoase, căci sunt
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ceva la bord" și îndemna să începem masa, grătarul deja sfârâia cu insistență, paharele erau umplute, masa aranjată, participanții se adunaseră în sala de primire care dădea spre terasă. După zece minute de refrișare în camera mea și echiparea cu costumul de vizite, am coborât în salon, unde intrase familia șefului. Ceilalți așteptau pe terasă. Sărut mâna, bună seara, am înțeles de la Dobre că vreți să îmi spuneți ceva. Tovarășe diplomat, ne-am gândit că la încheierea misiunii aici e bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oaspetelui, ajungând la aproape trei ore, timp în care Gorbaciov a participat la prima parte a Consfătuirii. Parada modei a ocupat peste o jumătate din vizită. Raisa a cerut să vadă pe îndelete, practic să cerceteze mai multe rochii și costume direct pe prezentatoare. O parte dintre acestea i-au fost trimise la reședință Vila Lac 1 pentru a fi probate de Mihail și Raisa Gorbaciov. Ambasada sovietică s-a ocupat de toate detaliile achiziției. * Comparând cele două vizite în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]