11,051 matches
-
cu exercitarea activității de control financiar preventiv propriu trebuie să fie de o probitate morală recunoscută, să aibă o conduită corectă, să dea dovadă de comportare profesională ireproșabila, la nivelul celor mai înalte standarde. Aceasta trebuie să aibă o comportare demnă în societate, să-și desfășoare activitatea astfel încât să aibă o bună reputație. ... e) Confidențialitate. Persoană desemnată să exercite activitate de control financiar preventiv propriu este obligată să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, după caz, în legătură cu conținutul proiectelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169023_a_170352]
-
cu exercitarea activității de control financiar preventiv propriu trebuie să fie de o probitate morală recunoscută, să aibă o conduită corectă, să dea dovadă de comportare profesională ireproșabila, la nivelul celor mai înalte standarde. Aceasta trebuie să aibă o comportare demnă în societate, să-și desfășoare activitatea astfel încât să aibă o bună reputație. ... e) Confidențialitate. Persoană desemnată să exercite activitate de control financiar preventiv propriu este obligată să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, după caz, în legătură cu conținutul proiectelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169024_a_170353]
-
cu exercitarea activității de control financiar preventiv propriu trebuie să fie de o probitate morală recunoscută, să aibă o conduită corectă, să dea dovadă de comportare profesională ireproșabila, la nivelul celor mai înalte standarde. Aceasta trebuie să aibă o comportare demnă în societate, să-și desfășoare activitatea astfel încât să aibă o bună reputație. ... e) Confidențialitate. Persoană desemnată să exercite activitate de control financiar preventiv propriu este obligată să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, după caz, în legătură cu conținutul proiectelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169025_a_170354]
-
formez deprinderile ca soldat │ │ voluntar; │ │ - să respect prevederile legilor țării, regulamentelor militare și │ │ celorlalte acte normative în vigoare, care reglementează activitatea în │ │ școlile de aplicație ale armelor/centrele de pregătire/unitățile de │ │ instrucție; │ │ - să manifest în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, │ │ să apăr onoarea și demnitatea de militar, să am o ținută militară │ │ regulamentară și să nu săvârșesc abateri disciplinare; │ │ - să folosesc cu eficiență baza materială de învățământ, celelalte bunuri │ │ materiale de instruire, existente în instituția militară, și să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202339_a_203668]
-
centrele │ │ de pregătire/unitățile de instrucție; c) să folosească cu eficiență baza materială de învățământ, celelalte │ │ bunuri materiale de instruire, existente în instituția militară, și să le │ │ păstreze în stare de funcționare; │ │ d) să manifeste în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, │ │ să apere onoarea și demnitatea de militar, să aibă o ținută militară │ │ regulamentară și să nu săvârșească abateri disciplinare; │ │ e) să încheie cu Ministerul Apărării, prin oricare dintre unitățile │ │ militare din țară la care va fi repartizat în urma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202339_a_203668]
-
și să îmi formez deprinderile ca soldat/gradat rezervist voluntar; - să respect prevederile legilor țării, regulamentelor militare și celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea în centrele de pregătire/unitățile de instrucție; - să manifest în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, să apăr onoarea și demnitatea de militar, să am o ținută militară regulamentară și să nu săvârșesc abateri disciplinare; - să folosesc cu eficiență baza materială de învățământ, celelalte bunuri materiale de instruire, existente în centrul de pregătire și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202339_a_203668]
-
altcum. De pildă, în discuția aceasta se vorbea dacă trebuie să fie ajutată România din punct de vedere economic și au ajuns la următoarea concluzie: de ce să ajute România? România poate să constituie prin avântul economic și politic un exemplu demn de urmat pentru alte țări înapoiate, pentru alte țări care s-au eliberat în ultima vreme din robia colonială. Deci, interesul lor nu este de a ajuta România să se afirme tot mai mult pentru că ea constituie un exemplu pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
orânduirii noastre sociale și de stat, la opera de făurire a societății socialiste. Îndeplinind sarcinile trasate de conducerea de partid și de stat, militarii și salariații civili din unitățile de securitate, în frunte cu comuniștii, au îmbogățit, prin faptele lor demne, glorioasele tradiții de luptă ale poporului român, săvârșind, în încleștarea cu dușmanii orânduirii noastre socialiste, nenumărate acte de vitejie și eroism, dovedind spirit de sacrificiu, un înalt patriotism și un profund devotament față de patrie și popor. Aniversarea a douăzeci și cinci de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și perfecționare a pregătirii politice și profesionale a tuturor lucrătorilor Ministerului de Interne, să ridicăm la un nivel și mai înalt întreaga activitate a acestora pusă în slujba cauzei edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în România, a făuririi vieții noi, demne, libere și fericite a întregului nostru popor. La cea de-a 30-a aniversare a creării organelor de securitate, adresez tuturor lucrătorilor Ministerului de Interne noi și tot mai mari succese în activitatea viitoare, multă sănătate și fericire! NICOLAE CEAUȘESCU
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de muncă, ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi și tot mai mari victorii în înflorirea multilaterală a patriei, în afirmarea plenară, liberă, demnă și suverană a României socialiste în rândul națiunilor lumii, în făurirea viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Vă încredințăm, mult iubite și stimate tovarășe comandant suprem, că, într-o unitate de nezdruncinat, împreună cu întregul nostru popor, în jurul partidului, al secretarului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cerceteze arhivele ? i bibliotecile. Vorbea deja bine limba italian? ? i afirmă cu m�ndrie c? faptul c? ? tia at�ț de bine limba ? i c? putea intra u? or �n leg? tur? cu oamenii �l f? ceau �s? nu pot fi confundat cu masa demn? de dispre? a str? inilor din Italia pe care autohtonii �i exploateaz? ? i r�d de ei pe la spate�53. Iorga a ? inut �ntotdeauna un jurnal meticulos al impresiilor lui de c? l?torie care va fi publicat mai ț�rziu54. ?i? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Metternich: �Toate ?? rile au felul de evrei pe care �i merit? �. Mai existau ? i problemele legate de profesorul A.�C.�Cuza. Putem pune via? a lui Cuza �ntr? un contrast instructiv fă?? de cea a lui Iorga. El a fost cel mai demn de blamare dintre asocia? îi lui Iorga, dar Iorga s? a desp? r? it de Cuza deoarece consideră �doctrina� acestuia (un termen pe care Iorga �l folosea la modul dispre? uitor pentru antisemitismul lui Cuza) inacceptabil?. Cuza era total diferit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fapte incontestabile. Cu toate c? aceast? viziune de reconstituire istoric? difer? de cea a scriitorului de române istorice, Iorga �i cere istoricului s? aib? un stil literar ales. Frumuse? ea textului istoric este pentru el aproape la fel de important? că ? i faptele demne de crezare 45. Istoricul nu trebuie s? devin? o carte de telefon cu nume, cifre ? i adrese 46. Consideră necesar ca un istoric s? fi suferit �n via?? ? i s? aib? tr? s?turi spirituale ? i psihice că s? duc? la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre toate societ?? ile omene? ți�, se bizuia pe ?? răni: �ap? r? torul ? i cel care lucreaz? p? m�ntul rom�nesc�, datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii ipocri? i, care se sc? ldau �n lux, se dedau la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numea �javr? sc�rboas? �, jur�nd pe cadavrele membrilor familiei lui s? se r? zbune; �n alt? scrisoare, Iorga a primit unul dintre articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se află un ? ir de obscenit?? i demne de un expert �n materie pe care �? i vine greu s? le cîte? ți f? r? s? ro? e?ți, �nso? ițe de amenin?? ri190; s? a r? sp�ndit zvonul c? patruzeci de mo? ieri adunaser? 10�000 de lei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Lamprecht Geschichte der Europ�ischen Staaten und geschichte der Ausser? europ�ischen Staaten, al? turi de alte lucr? ri germane; unele surse documentare proveneau din cercet? rile efectuate de Iorga la Vene? ia, Ragusa ? i �n toat? Europa. Realizarea lui este demn? de toat? admira? ia (dat fiind c? Iorga nu ? tia s? citeasc? un r�nd �n limba turc?) . Marele lui interes fă?? de subiect, �n? elegerea profund? a acelei Pax Ottomanica ? i intuirea motivelor care au dus la c? derea imperiului fac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Fran? a ? i Șerbia. Apari? ia metodelor moderne de ducere a r? zboiului era dificil de acceptat pentru un om al secolului al XIX-lea. Nu compară incendierea bibliotecii de la Louvain cu o ac? iune napoleonian? , ci cu un act demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims ? i folosirea �Bertei cea Gras? � reprezentau pentru Iorga o �ncarnare a spiritului lui Nietzsche, a �fiarei blonde�26. Iorga consideră tehnologia german? drept o �civiliza? ie care dezonoreaz? ? i distruge �ns?? i civiliza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era invitat de rege, regin? , de prin? ul Carol ? i chiar ? i de prin? ul Nicolae, pe care �i consideră drept �prieteni� personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilal? i alc? tuiau �Mul? imea de la Cafeneaua Cap? a� demn? de dispre? 53. Cum de putea el s? fie adversarul lui Br? tianu ? i totodat? de partea regelui? Care era logică dialecticii lui Iorga? �n politic? , Iorga avea adesea propria să logic?. Emo? iile, sentimentele (mai ales atunci c�nd era vorba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre Iorga. Chiar ? i declaratul ignorant �ntr? ale economiei care era Iorga s? a referit vr�nd? nevr�nd la Vintil? Br? tianu, autorul acestui concept de �prin noi �n? ine� �n termenii urm? tori: �Vintil? Br? tianu a ? inut un discurs demn de un birocrat expert �ntr? ale finan? elor�64. Unii exper? i au acuzat sistemul lui Br? tianu pentru motivul c? �nf? ptuia industrializarea, dar nu ob? inea rezultate cum erau cele ale Elve? iei, Danemarcei, Olandei sau ale zonei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Lambrino �n timpul lunilor tragice ale �nfr�ngerii rom�nilor din timpul r? zboiului. Au existat acuză? îi de corup? ie �n care era implicat Carol ? i �nainte de exilarea lui. Fire? te, moară b�rfelor de la Bucure? ți nu era �ntotdeauna demn? de �ncredere. Dar am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat ? i lipsit de loialitate. Toate aceste calit?? i au �nflorit luxuriant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dou? sute de ani de la na? terea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde, de fă?? fiind ambasadorul Statelor Unite, l? a omagiat pe �generalul cet?? ean�, prezent�ndu? l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice ț�n? r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz? rîi jocurilor de noroc, a avortului ? i �mpotriva concesion? rîi serviciilor telefonice unei companii str? ine (americane)82. A r? mas �n continuare incapabil s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de bun? voie �n �autocritic? � său s? stabileasc? �n ce m? sur? contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimilă ? i la c? utarea disperat? a unor solu? îi staliniste! Ei preferau s?? i considere pe evrei drept o minoritate demn? de dispre? , parazit? ? i neloial? de care trebuia s? se descotoroseasc? printr? un mijloc sau altul, cu c�ț mai repede, cu at�ț mai bine. Iar acum (�n 1937), excesele �noilor na? ionali? ți� nu f? ceau dec�ț s? �nr? ut?? easc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a f? cut c�teva compromisuri nepl? cute. Proces �n cadrul c? ruia te po? i inevitabil compromite, chiar dac? respec? i �Legea suprem? � a lui Eminescu. Iorga �i prezenta �ntotdeauna pe evreii occidentali (mai ales pe cei din Fran? a!) ca exemplu demn de urmat pentru evreii din Rom�nia. �n noiembrie 1937, atunci c�nd Iorga a plecat la Sorbona că s??? i ? în? obi? nuitele conferin? e ? inute o dat? pe an, i s? a pl? țiț cu aceea? i moden?: c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este antisemit; eu nu cred c? persecu? ia poate rezolva problemele�. �Dar cred din tot sufletul c? este un om sincer ? i cinstit; nu s? a repezit niciodat? s? pun? m�na pe putere�43, �ncheia Maniu. Cuvintele acestea erau demne de Maniu. Totu? i, �n ce m? sur? trebuie s??? i fi pierdut Partidul Na? ional ?? r? nesc �ncrederea �n propriile lui for? e că s? fie gata s? �ncheie o alian?? electoral? cu Legiunea! Pactul lor electoral a asigurat desf?? urarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �nchis?. Cu averea șo? iei sale a profitat de posibilit?? ile oferite de Miracolul Economic din Germania postbelic? ? i a devenit foarte bogat. �n to? i ace? ți ani, s? a l? udat deschis fă?? de numero? i rom�ni demni de crezare (care mi? au relatat vorbele sale) c? el a fost cel care a comandat echipa mor? îi, d�nd toate detaliile sordide ale asasin? rîi lui Iorga, ca ? i pe cele ale asasin? rîi lui Virgil Madgearu. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]