13,637 matches
-
carte recent apărută, la Editura Universității din Pitești, Într-o colecție de sociologie. Lucrarea unui vechi etnograf, universitar ieșean, om Învățat și cunoscător al satului, fondatorul Muzeului Etnografic al Moldovei. Ion Chelcea face parte din stirpea constructorilor, a intelectualilor de elită care au inițiat cunoașterea autentică a realității, deschizând o cale nouă de cercetare, o direcție aplicativă: terenul. De remarcat că doi dintre cei mai fecunzi cercetători români, care au inițiat metoda cunoașterii pe teren, Dimitrie Gusti și Ion Chelcea, și-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
refuză totul: superioritatea competenței și a experienței, familia tradițională, legalitatea controlului social, instituțiile statului, inclusiv cele care asigură ordinea socială. O atitudine recalcitrantă, tenebroasă care refuză totul, toate reperele tradiționale, contestă Îndeosebi puterea, procedurile clasice de ierarhizare (tradițiile, școlile de elită, administrația cu rigorile ei). Dar refuză, mai ales, cultul identității asimilatoare. Corpul social nu mai comunică normal, după regulile știute și atestate, imprecația devine formula curentă. Noii actori sociali nu Înțeleg nimic din realitatea socială În schimbare, excluderile profesionale și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
crudă din jur. Toate aceste mesaje alcătuiesc o alternativă la lumea reală, promiscuă, populată de agresivi, oportuniști, ariviști, declasați moral. Cei ce scriu la pagina de față ne oferă zilnic eșantioane din gruparea celor care cred că ei reprezintă astăzi elita, În realitate personaje care nu expiră decât ipocrizie, orgoliu mărunt, bovarism sau lăcomie, comportamente tipice pentru a ilustra Înțelepciunea care spune despre „capra râioasă că ține coada sus”; o „kakistocrație”, noțiune ce definește societatea În care cei mai răi cetățeni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și specialist În practica comunicării: veghează relația, forumul, agora. Alături de educație și de frica etichetării negative, bunul-simț acționează ca normă și distincție culturală. Într-o societate așezată, lipsa bunului-simț te exclude din gruparea aleșilor, a celor care au cuvânt, a elitei. Din păcate, la noi, după eliberarea de autoritarism, majoritatea s-a „eliberat” și de constrângerile pe care le impuneau educația, reputația și haina bunului simț. Am câștigat cu toții libertatea exprimării și a mișcării, dar unii s-au debarasat și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de clan, s-au organizat În grupări În care și-au valorificat cunoștințele, informațiile, priceperea de a manipula masele și naivii, instituind reguli noi, o lume În care numai ei se puteau valoriza. Ascensiunea rapidă a noii (de fapt, vechii) „elite” a avut două consecințe catastrofale pentru România: a) părăsirea pământului pârjolit de către mulți dintre cei cu adevărat capabili, dar blocați de respectul lor pentru principii morale, fie ei Înalți specialiști, fie Întreprinzători onești; b) abdicarea unora dintre fostele persoane-repere În fața
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se inițiază proiectul, Îl câștigăm. Întâlniri ale grupului la Cluj și la Iași, În final la Chișinău. La Fribourg suntem invitați pe rând să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iași, În final la Chișinău. La Fribourg suntem invitați pe rând să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de naive, Încât Îmi dau seama că nu știu mai nimic despre acest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rând să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de naive, Încât Îmi dau seama că nu știu mai nimic despre acest fenomen. Adâncesc subiectul, fac o incursiune istorică, la vorbesc de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de unele cheltuieli. Electoratul e educat, oamenii se documentează, caută informații, discută până Își construiesc propriile opinii. Așa că nu cad pradă ușoară manipulărilor. Și rectorul ar fi Încheiat: „În problemele de cea mai mare importanță autoritatea decizională revine poporului elvețian. Elitele politice sunt astfel controlate”. „Cum au reacționat rușii?”, Îl Întreb. „A, foarte bine, erau ochi și urechi, receptivi, vizibil de acord. Dar eu”, continuă acest domn, „m-am simțit extrem de jenat. Nu puteam să-l opresc pe rector, dar pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui Aristotel, dar și scoaterea la lumină a geografilor, a fizicienilor sau a matematicienilor uitați, ca Pliniu, Pythagora sau Euclid. Această redescoperire nu constituie decît un punct de plecare. Ambiția umaniștilor este mult mai mare: să creeze o ființă de elită care să știe totul despre cărți, oameni și natură, care să fie totodată artist și om de lume, cavaler strălucit și expert în arme, priceput în arta războiului și diplomat. Pe scurt, un om de știință dublat de un om
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înmulțesc operele de caritate (donații, rugăciuni pentru săraci, pelerinaje), poartă talismane sau încearcă să adune "indulgențe"48. Practica religioasă alunecă în felul acesta spre superstiție fără să micșoreze frămîntarea creștinilor. Acestei neliniști de care suferă majoritatea se adaugă cea a elitei intelectuale. În acest mediu, dorința de a consolida credința prin experiența trăită și prin gîndirea luminată, o însoțește pe aceea de mîntuire. Or, pe ruinele tomismului triumfa nominalismul lui Wilhelm de Ockham. El afirmă că este imposibil să-1 cunoști pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a respectului regulilor. Artă oficială, clasicismul francez, făcut din echilibru, rațiune, stăpînire de sine și contrastînd cu exacerbarea sentimentelor sau a simțului onoarei care caracterizează barocul corespunde, de asemenea, idealului de "om bine educat" îmbrățișat de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin Corneille, gloria lui Racine în ordinul tragediei și a lui Molière în cel al comediei, succesul fabulistului La Fontaine, culmile atinse de Bossuet în elocința sfîntă și teoretizarea regulilor clasicismului făcută de Boileau formează o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regale pe care Ludovic al XIV-lea înțelegea să o slăvească. Și reușește atît de bine încît Europa din această jumătate a secolului al XVII-lea apare drept o "Europă franceză". Limba franceză, prin claritatea și precizia ei, cucerește întreaga elită europeană. Limbă a diplomaților, ea tinde să eclipseze latina, limbai filosofilor, a savanților și, în general, a mediilor cultivate ale îuropei. Cu ea, stilul francez cucerește întreg continentul și impme o adevărată "francomanie". Scriitorii francezi apar ca niște modele și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt prezente chiar și capetele încoronate din Europa, într-atît reputația sa de nobil salon intelectual s-a dovedit a fi definitiv stabilită. Provincia și străinătatea se străduiesc să imite această viață pariziană, înmulțind academiile și camerele de lectură care permit elitei să consulte cărți și ziare, să discute problemele timpului și să ia contact cu lumea prin concursuri și jocuri. Influența artistică a Franței nu este nici ea mai mică. Dar gustul clasic continuă să existe și în plin secol al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
schimbări vor transforma profund, în următorul sfert de secol, întregul continent. Revoluția franceză și Europa Într-o Europă în care influența franceză este considerabilă, evenimentele din 1789 au un ecou deosebit. Pe tot continentul, caracterul simbolic al Revoluției franceze impresionează elita intelectuală luminată, obișnuită să considere Franța drept călăuza ideilor noi. Astfel, căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, este considerată drept începutul prăbușirii despotismului și abolirea privilegiilor care anunță o eră nouă în istoria omenirii. Tradusă în toate limbile Europei, Declarația
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
13 Vezi nota 5. 14 Termenul "arte" desemnează artizanatul specializat, care este favorizat de dezvoltarea urbană. Începînd cu secolul al XII-lea, în Europa Occidentală, polii dezvoltării se mută în orașe. Acest fapt a susținut ascensiunea a două grupuri sociale, elita burgheziei negustorești și corpul servitorilor marilor seniori (Georges Duby, "Evul Mediu masculin", Ed. Meridiane, București, 1992, p. 194). 15 "Confreriile" (pref. "con" și "frere" = frate) sînt asociații de persoane în scopul unor lucrări pioase și caritabile. 16 Vezi nota 6
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator �n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
internă?ionalizare sau dezna?ionalizare. Idealul�, fiindc? nici o stare a societ??îi nu este �sub speciae aeternitatis�. Sociologia, aprecia el la debutul secolului XX, ar trebui s? �re-subiectivizeze istoria�, s? scoat? la lumin? actorul social. �Personalit??ile marcante�, geniile ?i elitele s�nt for?a principal? ce pot contribui la rena?terea unei na?îi. Ce s-a �nt�mplat deci �n perioadă de efervescen?? �n care, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, s-a institu?ionalizat ?i la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sfr�ng asupra �ntregii Europe. Trebuie s? vedem aici ?i consecin?a autorit??îi conferite savan?ilor ?i filosofilor care s�nt cîți?i ?i comenta?i aproape peste tot, dar � ?i aceasta poate �n primul r�nd � faptul c? elită francez? cap?ț? cu durere con?tiin?a (�n anii 1860) c? figurile de la pror? nu mai puteau mască �nt�rzierea ?tiin?ific? �n raport cu rivalii, �ntre care nem?îi figurau pe primul loc. Aceast? con?tiin?? va fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
erau rupte de adev?rata realitate a societ??îi franceze. Rezultatul a fost c? ?ara a r?mas �n urm? fă?? de principalii rivali europeni, poate mai pu?în pe plan industrial, c�ț mai ales �n planul form?rîi elitelor. Pentru a �ndrepta situa?ia, deciden?îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care vorbea Gambetta, oferindu-le un �nv???m�nt de �nalt nivel, deschis fă?? de necesit??ile timpului, bazat pe ?tiin?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a contribuit la r?sp�ndirea ideii c? faptele din societate pot face obiectul unui demers de cunoa?tere ra?ional? ?i determinist?, luminat de ?tiin??. Aceast? ?tiin??, difuzat? prin Universitatea renovat?, trebuia s? permit? constituirea ?i l?rgirea unei elite bazate pe merit (?colar) ?i mai pu?în pe na?tere. Cel pu?în această eră opinia lobby-ului scientist ?i reformist care se constituia la sf�r?ițul anilor 1870 ?i la care s-a asociat spontan Boutmy [Favre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la studiul societ??îi (?i probabil sub influen?a lui Sorel, virulent antidemocrat de st�nga), Pareto a vrut s? demonstreze c? fenomenele sociale se supun unor cicluri, c? puterea că ?i bog??iile s�nt inegal distribuite, �n beneficiul elitelor care recurg la for?? sau la viclenie pentru a-?i impune o domină?ie �ntotdeauna disputat?. Prin această el aducea o contribu?ie original? la teoria clasei dominante, tem? predilect? a politologiei n?sc�nde, pe care o ilustraser?, �naintea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lumin? o faimoas? �lege de bronz� ce spune c? orice organiza?ie de mas? d? na?tere unei oligarhii profesionale pe care apoi o las? s? se perpetueze. Lucr?rile sale ulterioare asupra na?ionalismului (1929) ?i asupra circulă?iei elitelor (1934) se �nscriu �n aceea?i arie tematic? de analiz? a fenomenelor critice ale democra?iei � la fel cu acelea pe care numero?i sociologi germani ai epocii le-au consacrat partidelor (Thurnwald, 1929), ac?iunii colective (Geiger, 1926), psihologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin această, el re�nnoad? leg?tură cu firul istoric ?i critic al sociologiei clasice europene (Marx, Weber, Moser) ?i americane (Veblen). �n timp ce criticile lui Sorokin la adresa �cuantofreniei� sociologiei americane [67
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]