11,537 matches
-
învățătură mormonă și o ignoră „vor merge în iad”; * cei „nebotezați în noua credință vor rămâne în «închisoarea» spirituală”. Tocmai de aceea familiile de mormoni își botează strămoșii în temple, pentru a le spori șansa la nemurire; * căsătoriile religioase sunt eterne: „durează și după moarte”. Cele civile sunt valabile până la moarte; * Mormonii practică legea zeciuielii ca formă de sacrificiu individual sau social: „a zecea parte din venitul nostru aparține lui Dumnezeu”; Parousia va avea loc în SUA. Poporul American este noul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
religia sikh Specialiștii actuali în studiul religiei sikh sunt de acord cu existența unor idei de bază ale acestei religii: a) „Dumnezeu este unic și impersonal.” Este desemnat prin expresia Akal Purakh („Omul atemporal”, „Ființa supremă nesupusă timpului”, „Principiul absolut etern”). Cel de-al zecelea guru va da divinității o „conotație războinică și justițiară...”. Dumnezeul credincioșilor sikh se va numi Sarab Loh, adică „Oțelul”. Simbolul său va fi sabia. b) refuză ideea hindusă de întrupare și pe cea de pogorâre divină
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
statului englez decât cel de care beneficiază bisericile protestante și cea romano-catolică în Germania. această situație nouă ce presupune amestecul modelelor de conlucrare a Bisericii cu Statul este explicată, printre altele, și de relaționarea religiei cu drepturile omului și cu eterna temă a libertății. Ea aduce în atenția publică tema toleranței și a intoleranței religioase. Capitolul XXIV (In)toleranța alterității religioase XXIV.1. Sensurile toleranței Sensurile slabe, comune ale toleranței presupun acțiunea de „a îndura”, „a suporta pe cineva”. La limită
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca o lumină de soare, că este extraordinară meschinăria tipograficească sub care a fost nu înfățișată, ci sugrumată, atâta frumusețe de gând și de cuvânt. Ce ediții plebee pentru atâta lux și strălucire de artă! Cugetarea cea mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă până acum parte de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tipograficească sub care a fost nu înfățișată, ci sugrumată, atâta frumusețe de gând și de cuvânt. Ce ediții plebee pentru atâta lux și strălucire de artă! Cugetarea cea mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă până acum parte de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
făuritorii conștiinței naționale. Eminscu, Bălcescu, Delavrancea, pe lângă atâția alți fruntași ai scrisului românesc, au reprezentat mai mult decât existența unor simpli lansatori de curente dadaiste sau expresioniste, ei s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească și să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și eu cred că scena cu militarii împlinind sensul poeziei „Despărțire” de Eminescu (publicată în 1879) este forțată, cam teatrală. Putea fi organizată chiar de către Veronica (o putea ajuta, pentru asta, Matei Eminovici, căpitan de acum - sau prietentul și pretendentul etern la mâna ei, tot militar, Iuliu Roșca) - dar tot artificială rămâne... Deși, dacă stăm și ne gândim, este în stiul epocii: așa cum „Mai am un singur dor” a fost receptat ca prohodul poetului în viață, s-a cântat efectiv prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Croft (unul dintre cei mai buni biografi ai săi), el a fost un tînăr "Apollo", pe care Keats avea să îl imortalizeze în faimosul său poem Hyperion: în episodul final, noul zeu al Soarelui din generația olimpienilor intra în viața eternă după ce fusese purificat prin focul imensei suferințe cauzate de cunoaștere - acceptată liber, suferința ducea la o frumusețe spirituală în armonie cu înălțimea suferinței. Pentru Keats, acest greu rit de trecere reprezenta "reîntruparea de aur a lui Chatterton" în zeul Apollo
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Maria friendless / Maria cea făr' de prieteni - "ruina unui orfan"; "durerile amintirii"; "încruntăturile unei lumi nemiloase". The false step / Pasul greșit - "mîndrie de copil"; "umbre ale oamenilor"; "adîncul suferinței/restriștii"; "veacuri de căință"; "existență negativă"; "agonii de nedescris"; "un iad etern al reflecției" ce-i așteaptă pe cei vinovați. Memoirs of a sad dog / Memoriile unui cățel trist - "zvîrlit încoace și-n colo de nenorociri, precum șuvoiul morii cei de apă"; "munții cei negri"; "bărăganul brun-întunecat"; "nori negri"; "coline ale morții
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
aceasta a durerii să o părăsesc?"; Și totuși în sfințita carte din înalt, / Pe care timpul nu o poate devora, / Acolo cu slujbașii Domnului / Numele meu va dăinui de-a pururi. // Și-atuncea fii binevenită moarte! căci pentru viața cea eternă / Părăsesc viața aceasta muritoare; / Rămîi cu bine, vană lume, și tot ce-mi este drag, feciorii și soția Mea cea iubitoare! // Acuma moartea e binevenită la mine ca să vină, / Precum a fost întotdeauna luna mai; / Și nici n-aș mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
o emulație cu eroii poetici din trecutul imaginativ rowleyan - astfel el deschidea calea misterului, acceptînd moartea, îmbrățișînd-o, abia în moarte începea adevărata aventură a existenței, ca spirit destrupat el urmînd să intre în spații indicibile, ce aveau să îl umple etern cu fericire. Vezi Stroe 2013 unde ne-am concentrat asupra acestui complex de probleme privind presupusul suicid al lui Chatterton.] Ælla - "un subiect nemărginit"; "Saxonii-au cîștigat sceptrul englezesc, / Care-a făcut oștiri întregi de daci să sîngereze"; Eu însumi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
stearpă"; "moarte și victorie"; Un cavaler cu arme fost-a văzut acolo împărțind moartea"; "El cucerește ori moare"; Ci cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri ale beznei"; "meleaguri ale nopții cei eterne"; "cavernele cele-întunecoase"; "nor negru"; "slavă și odihnă veșnică"; "sulițele, cu aripe ghimpate ale morții"; "nouri ai carnagiului"; "noapte eternă"; "binevenită moarte"; "Schimonosit de durere"; "sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri ale beznei"; "meleaguri ale nopții cei eterne"; "cavernele cele-întunecoase"; "nor negru"; "slavă și odihnă veșnică"; "sulițele, cu aripe ghimpate ale morții"; "nouri ai carnagiului"; "noapte eternă"; "binevenită moarte"; "Schimonosit de durere"; "sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea veni decît din brațul lui Alfwold, / Așa cum numai diamantele pot să își vatăme diamantele semene"; "brațele morții"; "nici nu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
tu să mori cu morți ce-s vii de-a pururi!"*; Prăbușindu-se-n afunzimi de durere!"** [*mayëst thou die living deaths for aye!: idee ce apare într-un fel sau altul la Blake în opera profetică în noțiunea morții eterne, care este o stare de pendulare infinitezimală, infinit de dureroasă, între viață și moarte - ca pedeapsă pentru păcatul infinit. Este posibil ca S. T. Coleridge să își fi derivat de aici faimoasa metaforă din The rime of the ancyent mariner
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
izvor dumnezeiesc. România de azi e dominată încă de comunism, masonerie și trădători. Noi, bătrânii luptători ajunși la malul dimpotrivă, privind înapoi trăim nostalgia anilor de foc. Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească de viață clădită pe eterne porunci creștine și legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte trezește în om virtuți: uitarea de sine și iubirea aproapelui. Ruga, fapta, pătimirea, lupta, iubirea au fost sabia legionarului pentru a câștiga lumina feței lui Dumnezeu. Astăzi se urmărește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
așa cum îl rostește Blândul Nazarinean: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Vrem înțelegere, vrem dreptate, vrem legalitate. Cerem respectarea legilor pământești și dumnezeiești. Întunecate minți, treziți-vă! CÂNTECUL Dincolo de puterea cuvântului începe puterea cântecului. Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de îndârjiri, zidiri de veacuri viitoare, amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși, cu aprinse zări, tulnice care cheamă din adâncuri de genuni și glas de clopot
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ucigându-ne, au crezut că odată cu moartea noastră va dispărea și duhul legionar, dar jertfa noastră înseamnă continuitate și după moartea pământească. Morții noștri, pe lângă fapte, mai lasă celor rămași plânsul inimii Lui Iisus, care topește în picuri nevăzuți plânsul etern cu care noi, pământenii, facem legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dar, iar dragostea de aproapele, de Neam și de Hristos, i-au fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul drum al Golgotei sale, Gheorghe Mântulescu lasă din ființa sa un strop de sânge, tencuială pentru România de mâine, creștină și eternă. Noi, cei care îl ducem azi pe ultimul drum, ne închinăm smeriți la rămășițele sale pământești care nu au fost hoit, ci un instrument al sufletului prin care își va însori viața viitoare. Rănile sale vor fi mărturie după care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce se numește Masonerie. Conștiința națională și credința în Dumnezeu, prin aceste valori a trăit neamul românesc și a biruit toate cumpenele. Credința în Dumnezeu oprește pe om de a cădea în mocirla păcatului. Dumnezeu este modelul unic, perfecțiunea, lumina eternă spre care omul trebuie să năzuiască. Denigratorii și potrivnicii, comunismul, consideră credința o sclavie. Ei sunt împotriva ordinii naturale și a firescului uman, Dragostea, care înseamnă pace pe pământ și între oameni bunăvoire. Credința în Dumnezeu a fost barajul care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lor. Aștern pe hârtie aceste rânduri sub imperativul: să mărturisesc adevărul. După ani mulți de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
revine la tonul baladesc al începuturilor, dar cu o expresie mai cizelată și cu vibrații interioare intense, fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe atât de adecvată sensibilității poetice a autorului: grația, călătoria de plăcere, întrebările eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
Ben Corlaciu, D. Gherghinescu-Vania, Teodor Scarlat, Iulian Vesper, Traian Lalescu, Teodor Al. Munteanu, V. Copilu-Cheatră, Grigore Bugarin, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Victor Eftimiu, Al. Raicu, Mircea Streinul ș.a. Articole despre teatru semnează Eugen Lovinescu (Ce fel de școală este teatrul, Eternul și vremelnicul în teatru), Camil Petrescu (Teatrul substanțial), Tudor Arghezi (Note pentru discuții organizate, Avant-premiera piesei „Mioara” ș.a.), Constantin Noica, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Al. Raicu, Pericle Martinescu, Vladimir Streinu, Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu
TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]