11,414 matches
-
zona Tel Aviv și regiunea Ierusalimului. Potrivit cu planul ONU din 1947 de împărțire a Palestinei mandatare în doua state - arab și evreiesc, zona Gaza urma să intre în componența viitorului stat arab palestinian. Partea arabă a respins planul, în timp ce partea evreiască a procedat la înființarea statului ei propriu, Israel, proclamat la 15 mai 1948, imediat la terminarea mandatului britanic asupra Palestinei. Imediat după adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a planului de împărțire, a izbucnit un conflict armat intre populația arabă
Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/327723_a_329052]
-
procedat la înființarea statului ei propriu, Israel, proclamat la 15 mai 1948, imediat la terminarea mandatului britanic asupra Palestinei. Imediat după adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a planului de împărțire, a izbucnit un conflict armat intre populația arabă și evreiască din Palestina, care a culminat cu Războiul arabo-israelian din 1948-1949. În cursul acestui război armata egipteană a intrat în regiunea Gaza în ofensiva ei spre Tel Aviv și alte zone ale noului stat Israel. Câteva sute de mii de arabi
Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/327723_a_329052]
-
prin acel gest. Contextul interpretativ al Genezei 38:6-10 se află în vechea lege israelită (Deuteronomul 25:5-10)... Oricare ar fi fost motivele sale pentru a nu duce la capăt contactul sexual, Onan a fost pedepsit pentru încălcarea unei legi evreiești specifice și pentru încălcarea datoriei sale vechi-testamentare către fratele său mort. Onan a fost judecat pentru intenții nedeclarate dar fiind probabil de exploatare... și în mod sigur pentru evitarea obligațiilor sale tradiționale de grijă și responsabilitate familială.” Ei afirmă de
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
spermă în van. Acesta este cel mai grav păcat din toate cele cuprinse în Tora.” Totuși, "Beis Shmuel" susține că aceasta nu trebuie luată literal, ci servește pentru a înspăimânta bărbatul pentru a evita păcatul. Între "poskim", decidenți ai legii evreiești, sunt dezacorduri dacă masturbarea este o cale acceptabilă pentru a procura spermă pentru inseminarea artificială sau fertilizarea in vitro. Iudaismul în general nu interzice sau descurajează masturbarea feminină, deși unele autorități consideră că în mod necesar masturbarea feminină implică „gânduri
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
chiar dacă ea nu este în stare să rămână însărcinată din acea spermă, din cauză că este deja însărcinată, stearpă sau bătrână. Aceasta este pentru îndeplinirea corectă a poruncii-Mitzvah „Onah”, datoria conjugală a soțului. Înaintea secolului al XX-lea, el era un termen evreiesc referitor în mod obișnuit la masturbare (dar nu doar la ea). În Shulchan Aruch, sau „Yoreh Deah”, se afirmă că a irosi spermă trebuie considerat un păcat mai mare decât toate celelalte păcate menționate de Tora. Contactul sexual homosexual este
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
le citește doar la nivel mitic. Prin „mitic” voia să spună că ele nu sunt nici adevărate, nici false din punct de vedere istoric, ci transmit învățături teologice. Mergând din miracol în miracol, el le vedea drept produsul folosirii surselor evreiești referitoare la Mesia de către biserica primară, pentru a reda ideea că Isus era într-adevăr Mesia. Cu timpul, cartea a deschis o nouă epocă în analiza textologică și istorică a dezvoltării creștinismului. Albert Schweitzer scria în "Căutarea lui " (1906; traducere
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
cea mai mare credulitate ar putea considera această aserțiune drept dovadă pentru istoricitatea lui Isus.” Gaius Suetoniu Tranquillus (c. 69-140) a scris următoarele în a sa lucrare "Viețile celor doisprezece Cezari", referindu-se la răscoale care au izbucnit în comunitatea evreiască de la Roma în timpul domniei împăratului Claudius: Evenimentul a fost consemnat în Faptele Apostolilor 18:2-31. Termenul "Chrestus" apare de asemenea în unele texte ulterioare referitoare la Isus, iar Robert Graves, printre alții, o consideră drept variantă a cuvântului Hristos sau
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
în acest pasaj, chiar dacă în a sa lucrare "Viața lui Nero" el demonstrează că era la curent cu existența acestei secte. O soluție a acestei probleme se află totuși în faptul că creștinii timpurii nu se distanțaseră de originea lor evreiască. Chiar trecând cu vederea aceste obiecții, pasajul acesta oferă prea puține informații despre Isus însuși. Josephus (37 - 100 e.n, supraviețuitor al conflictului romano-iudeu, devenit cetățean roman, istoric evreu) scrie în lucrarea sa "Antichități iudaice" (21 volume, terminată în ultimul
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
pe Isus conform emoțiilor morale din epoca respectivă. Constantin Brunner îl prezintă drept o întrupare a geniului. Morton Smith a argumentat că Isus ar fi cel mai bine înțeles ca magician, o viziune bazată pe prezentarea lui Isus în sursele evreiești ulterioare acestuia. În lumina reprezentărilor talmudice ale unor figuri evreiești ca Hanina ben Dosa și Honi Desenatorul de Cercuri, Geza Vermes îl vede pe Isus drept om sfânt, pios și carismatic, ceea ce se numește de obicei „hasid”. Marxiștii îl văd
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
îl prezintă drept o întrupare a geniului. Morton Smith a argumentat că Isus ar fi cel mai bine înțeles ca magician, o viziune bazată pe prezentarea lui Isus în sursele evreiești ulterioare acestuia. În lumina reprezentărilor talmudice ale unor figuri evreiești ca Hanina ben Dosa și Honi Desenatorul de Cercuri, Geza Vermes îl vede pe Isus drept om sfânt, pios și carismatic, ceea ce se numește de obicei „hasid”. Marxiștii îl văd pe Isus ca precursor al comunismului, deoarece conform cu și apostolii
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Israelitul Român ("Israelitulu Românu") a fost primul periodic evreiesc din Principatele Române, al cărui prim număr a apărut la 22 martie 1857, ca gazeta politică săptâmânală, cu întreruperi între 22 martie - 3 aprilie și din septembrie 1857, în limba română în semichirilice, imprimata la tipografiile I. Romanov, I. Kopainig
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
din România și pentru drepturi egale cu ale românilor. Publicația a apărut pe fondul deșteptării sentimentului identitar al evreilor din imperiile vremii, care visau la întemeierea unui stat național. De aceea, impulsul fondării publicației a fost dat și de cercurile evreiești din străinătate care sprijineau mișcarea de emancipare. Armând Lévy, care s-a aflat la București în anii 1856-1857, era un apropiat al lui Adolphe Crémieux care, în 1859, fondase Alianță Israelita Universală. În primul număr al ziarului, Iuliu Barasch a
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
Român" a publicat Scrisoarea lui C. A. Rosetti, cu titlul "Rusciuk, 11/25 mai 1857". Din scrisoarea să rezultă că C. A. Rosetti intra în țară, la întoarcerea din exil, cu pașaport de la ambasada otomană și cu concursul unor cercuri evreiești. În periodicul Albină, (în ortografia vremii) "Anulu III — Nr. 96, Viena, sambeta 14/26 septembre 1868" apărea următoarea știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
numită după fosta poartă a orașului. Obiectivele importante ale pieței sunt fântâna (1928) proiectată de Tassilo Hüller și Coloana Mariei (în ). Între anii 2003 și 2007 chiar lângă Coloana Mariei s-a aflat așa-numitul Marienlift. Vechile ziduri ale ghetoului evreiesc din Graz, de la "Herrengasse", pe atunci "Bürgergasse", au fost sparte în secolul al XV-lea, fiind realizată o poartă timpurie prin care s-a extins strada. După desființarea ghetoului în anul 1439 a început construcția porții. Poarta Eiserne Tor (în
Am Eisernen Tor (Graz) () [Corola-website/Science/327992_a_329321]
-
(în ) este reședința oficială a primarului orașului Graz, a consiliul orășenesc și a unor direcții componente ale administrației orașului. Prima clădire a primăriei din Graz a fost construită în anul 1450 în cartierul evreiesc. Această clădire denumită "Alte Kanzlei" a devenit în curând prea mică și astfel a fost construită în 1550 o clădire nouă a primăriei, în stil renascentist, pe locul său actual din piața principală (Hauptplatz). Această clădire era foarte simplă și
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
1870 pe terenuri în sudul lui Babi Iar a fost amenajat un cimitir civil creștin ortodox numit Lukianovski (mai există încă cimitirul militar Lukianovski), care a fost închis în anul 1962. A existat aici un cimitir creștin ortodox și unul evreiesc, care a fost închis oficial în anul 1937. În anii 1891-1894 în imediata apropiere a râpei Babi Iar s-a înființat cimitirul nou evreiesc Lukianovski având și o parcelă pentru comunitatea karaită. El a fost închis de autoritățile sovietice în
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
care a fost închis în anul 1962. A existat aici un cimitir creștin ortodox și unul evreiesc, care a fost închis oficial în anul 1937. În anii 1891-1894 în imediata apropiere a râpei Babi Iar s-a înființat cimitirul nou evreiesc Lukianovski având și o parcelă pentru comunitatea karaită. El a fost închis de autoritățile sovietice în anul 1937 și a fost distrus în vremea celui de al doilea război mondial. A mai rămas, ca prin minune, o mică parte din
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
rămași în oraș erau oameni vârstnici, femei și copii. La ora fixată s-au prezentat la apel circa 30,000 de evrei, precum și unele persoane din familii mixte. Mulțimea a fost dirijată de-a lungul străzii Malinkovski în direcția cimitirului evreiesc care împreună cu Babi Iar a fost împrejmuit cu sârmă ghimpată și era păzit de polițiști și soldați Waffen SS, din Sondernkommando, precum și de politiști ucraineni. Dupa ce victimele au trecut poarta, li s-a ordonat pe rand, în puncte succesive
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
subiectul: „Proliferarea antisemitismului in Europa contemporană”, reprezentanții guvernului român (de rang secundar) au anunțat că România a recunoscut că "„între 1940 și 1945 pe teritoriul țării noastre s-au petrecut crime de război...”". Delegații USA, Israelului și ai unor organizații evreiești au cerut explicații suplimentare cu privire la modul scandalos în care oficialitățile române neagă evidențele istorice. În „Ziarul de Iași” din 23 iunie 2003, în editorialul "Salvarea fecioarei", istoricul Florea Ionicioaia notează: "...„Săptămâna trecutâ, în presa internațională, a apărut informația halucinantă potrivit
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
și în scrierile lui Ioan din Efes. Cronicarii sirieni au continuat să-l folosească până la Mihai Sirianul, în anul 1100 d.Hr./1400 AG. A fost găsită pe pietrele funerare creștine nestoriene din Asia Centrală din secolul al XIV-lea. Calendarul evreiesc sau babilonian a fost folosit de evreiii, a căror urmași au trăit în Yemen, până în timpurile moderne, și continuă să fie utilizate de către aceștia în scopuri rituale chiar și astăzi.
Era seleucidă () [Corola-website/Science/327095_a_328424]
-
bunăvoie cu comuna vecină Kfar Hadar într-un consiliu local unic numit Hadar Ramatayim, având 8.000 locuitori și 15.500 dunami (1,550 ha). În fruntea consiliului local a fost ales Shalom Lerner. În anul 1927 pionieri ai reașezării evreiești din pătura mijlocie, care au tânjit spre înființarea unui sat evreiesc bazat pe munca agricolă proprie, au cumpărat pămanturi de la tribul beduin din partea locului, Abu Kishk. Noua așezare, Kfar Hadar s-a bazat, pe cultivarea citricelor și creșterea de găini
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
numit Hadar Ramatayim, având 8.000 locuitori și 15.500 dunami (1,550 ha). În fruntea consiliului local a fost ales Shalom Lerner. În anul 1927 pionieri ai reașezării evreiești din pătura mijlocie, care au tânjit spre înființarea unui sat evreiesc bazat pe munca agricolă proprie, au cumpărat pămanturi de la tribul beduin din partea locului, Abu Kishk. Noua așezare, Kfar Hadar s-a bazat, pe cultivarea citricelor și creșterea de găini. La începutul anilor 1940 i s-au alăturat imigranți evrei din
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
locuitori, a primit statutul oficial de oraș. Primul ei primar a fost Ezra Binyamini (1989-2004). El a fost urmat de primarul actual, Hai Adiv. În anul 1929 au izbucnit atacuri ale arabilor palestineni împotriva evreilor pe tot cuprinsul Palestinei. Așezările evreiești Magdiel și Ramatayim, care se temeau de atacuri cu arme de foc dinspre localitățile arabe vecine Qalqilya, Abu Kishk și Bir Ades, au hotărât să evacueze femeile și copiii într-un loc considerat mai sigur, satul Kfar Malal care avea
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
satul Kfar Malal care avea case zidite din blocuri. Bărbații s-au adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de beton din Magdiel. Spațiile libere au fost umplute cu saci de nisip. În primii ani de existență ai celor patru așezări evreiești care ulterior au format Hod Hasharon, au izbucnit conflicte cu ciobanii beduini din satul vecin Bir Ades. Locuitorii evrei s-au înrolat cu vremea în mișcările de auto apărare și au participat apoi la lupta pentru independență. În cursul războiului
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Bir Ades. Locuitorii evrei s-au înrolat cu vremea în mișcările de auto apărare și au participat apoi la lupta pentru independență. În cursul războiului arabo-evreiesc care a început de fapt ca război civil la sfârșitul anului 1947, organizația paramilitară evreiască Etzel (Irgun) a răpit câțiva conducători arabi dușmani din vecinătate. În urma acestui fapt locuitorii arabi ai satelor Bir Ades și Abu Kishk au fugit. După terminarea războiului acestora nu li s-a permis să se întoarcă în satele lor, aflate
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]