10,677 matches
-
Ardelene, intersectându-se și, la un moment dat, chiar suprapunându-se cu direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în perspectivă interdisciplinară, evidențiindu-se modernitatea metodelor de cercetare folosite în lucrările istorice, vocația filosofică, sesizabilă în textele proprii și în tălmăciri; poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte” etnografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna îndrăznețe. Proza pe care o scrie nu va rămâne neinfluențată de preocupările teoretice, și critica a remarcat în romanele sale tendința de a ilustra în imagini idei filosofice. Și personajele, și autorul filosofează adesea pe tema sensului vieții și în special asupra morții, motiv central în romane, anunțat și în câteva povestiri din volumul După-amiază neliniștită. Astfel, fotbalistul din Victorie visează să facă din jocul său un spectacol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion et esprit, 1941), Despre conștiința filosofica (Sur la conscience philosophique, 1947), Aspecte antropologice (Aspects anthropologiques, 1948) et le volume d'aphorismes Discobolul (Le discobole, 1945). Îl continue également son œuvre dramatique avec Arca lui Noe (L'Arche de Noé, 1944). En 1942 pârâit, en deux volumes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
al XVII-lea ( La pensée roumaine en Transylvanie au XVIIIe siècle, 1966), Zări și etape (Horizons et étapes, 1968), Experimentul și spiritul matematic (L'expérience et l'esprit mathématique, 1969), Isvoade (Notes, 1972), Ființa istorică (L'être historique, 1977), Încercări filosofice (Essais philosophiques, 1977). La critique roumaine a découvert et a fait publier récemment des volumes de correspondance qui aident leș lecteurs à compléter leur vision sur l'univers de création et la personnalité de Blaga : Corespondență (Correspondance, 1989), Domnită nebănuitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mihail Sadoveanu, le président de l'Union des Écrivains de la République Populaire Roumaine, Blaga exprime le " devoir " qu'il éprouve avoir pour Faust et avance să proposition de réaliser une nouvelle traduction de cette tragédie : Cunoștințele de limba germană, pregătirea filosofica ce-o am și experiența poetica ce mi-am însușit-o în curs de peste trei decenii de activitate literară îmi dau îndrăzneala să cred că aș putea să întreprind o asemenea lucrare. Opera e grea și efortul ce ma așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
BĂLU, Ion, Viața lui Lucian Blaga, Fundația Culturală Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
59. 875 Îl y a des exégètes de Blaga qui considèrent qu'entre să poésie et son système philosophique îl y a une différence de valeur. V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975 : " Lucrările sale filosofice intersează, în afară importanței pur istorice în cronologia gândirii românești, mai ales în măsura în care ele îl relevă pe marele poet. " (p. 8) (" Șes travaux philosophiques nous intéressent, à part leur importance purement historique dans la chronologie de la pensée roumaine, surtout sous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p. 182-186. 945 V. Ibid. La traduction en français est l'œuvre de Paul Miclău. V. Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, op. cît. 946 Nous approfondissons le sujet dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
descoperiri, a existat un interes major pentru identificarea unor asemenea sisteme circulatorii și în alte organe. N. Simionescu și col. au descris un asemenea sistem și în insulele pancreatice (20). Personalitate de excepție a gândirii medicale românești, cu ample implicații filosofice, Gr. T. Popa este autorul unei lucrări recent publicate, intitulată „Reforma spiritului” (Ed. Viața Medicală Românească, București, 2002). Ea reprezintă textul integral al celor 3 prelegeri prezentate în Aula Academiei Române (savantul a fost ales membru al Academiei Române în 1936; a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991 va deveni redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST, 1988, 23 aprilie; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297, Petroșani, 2001-2002; Constantin Cubleșan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
celor șapte sfeșnice. De o atenție specială se bucură opera lui Lucian Blaga, intrat în aria de interes a revistei cu ocazia primirii sale în Academia Română, apoi prin suita de articole pe care profesorul I. Todoran o consacră operei sale filosofice și implicațiilor ei teologice (Un mit metafizic, Marele Anonim, Diferențialele divine). Și Nichifor Crainic are raporturi bune cu R. Mai întâi, în 1933, el conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
privirilor interioare. Efectul terapeutic al țesăturilor este susținut astfel și de fenomenul discutat mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altfel, criticul s-a mai Întâlnit cu această confuzie atunci când a explicat „publicului” modul cum trebuie receptată opera dramatică a lui I. L. Caragiale. Se știe de asemenea că oricare dintre arte are o teorie a ei, aceasta reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apărut multe tipografii, În special În universități ori seminarii religioase, dar și În orașe mari. Tot acum, În universitățile și școlile din Italia și Franța s-a erodat poziția absolută a teologiei În studiile academice. Se studiau, se traduceau lucrări filosofice, opere ale Antichității etc. Prin răspândirea cărților și a literaturii, acestea ajungeau În tot mai mare grad În mâinile altora decât ale celor Învățați. Aceștia scriau În limba latină. Astfel a fost Încurajat scrisul literaturii În limba maternă. Pe la mijlocul veacului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În traiul de zi cu zi al indivizilor care compun societatea. Din nefericire, lumea aceasta nu este Întrebată dacă ceea ce se pune pe seama ei stă sub semnul normalității. Din pricina aceasta ea Înghite pe nemestecate toate teoriile, toate comentariile, toate contradicțiile filosofice, pentru că, niciodată o teorie nu exprimă un adevăr absolut, ci un punct de vedere mai relativ decât prognoza vremii pe timp Îndelungat. Uneori autorii Înoată În ape așa de tulburi, că au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare” a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
flori de plumb și funerar vestmânt - Stam singur În cavou... și era vânt... Și scârțâiau coroanele de plumb.” George BACOVIA LUCIAN BLAGA: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” Pentru a deschide un orizont către Înțelegerea sensurilor metaforice și filosofice ale poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este necesară sondarea câtorva elemente privitoare la teoria filosofică blagiană. Reperele acestei teorii sunt demonstrate de către filosof În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
BACOVIA LUCIAN BLAGA: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” Pentru a deschide un orizont către Înțelegerea sensurilor metaforice și filosofice ale poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este necesară sondarea câtorva elemente privitoare la teoria filosofică blagiană. Reperele acestei teorii sunt demonstrate de către filosof În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu strivesc corola de minuni a lumii” este necesară sondarea câtorva elemente privitoare la teoria filosofică blagiană. Reperele acestei teorii sunt demonstrate de către filosof În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
elemente privitoare la teoria filosofică blagiană. Reperele acestei teorii sunt demonstrate de către filosof În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Diferențialele divine”. Cel care a reușit să publice un volum din versurile aparținând ultimei perioade din creația marelui poet, a fost George Ivașcu. Este vorba de volumul „Poezii” din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]