10,713 matches
-
din minte sau spirit. Așadar, idealismul respinge teoriile fizicaliste și dualiste care eșuează să dea prioritate minții. O versiune extremă a acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii filosofice trebuie să fie individul și experiențele individului. Bazându-se pe asta, existențialiștii susțin că gândirea morală și cea științifică la un loc, nu sunt de ajuns pentru existența umană și, prin
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
și dualiste care eșuează să dea prioritate minții. O versiune extremă a acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii filosofice trebuie să fie individul și experiențele individului. Bazându-se pe asta, existențialiștii susțin că gândirea morală și cea științifică la un loc, nu sunt de ajuns pentru existența umană și, prin urmare, un set suplimentar de categorii, guvermat de norma
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
morală și cea științifică la un loc, nu sunt de ajuns pentru existența umană și, prin urmare, un set suplimentar de categorii, guvermat de norma , este necesar pentru a înțelege existența umană. Fenomenologia este studiul structurii experienței. Este un curent filosofic larg fondat în primii ani ai secolului 20 de Edmund Husserl, ce s-a extins datorită unui cerc de adepți ai săi de la Universitatea din Göttingen și de la cea din Munich, ambele din Germania. Apoi, filosofia s-a răspândit în
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
săi de la Universitatea din Göttingen și de la cea din Munich, ambele din Germania. Apoi, filosofia s-a răspândit în Franța, Statele Unite și în alte părți, adesea în forme destul de îndepărtate de opera originală a lui Husserl. Pragmatismul este o tradiție filosofică centrată pe legătura dintre practică și teorie. El descrie procesul în care teoria este extrasă din practică, iar apoi pusă din nou în practică, formând ceea ce e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
ajuns să domine țările vorbitoare de limbă engleză în secolul 20. În Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Scandinavia, Australia și Noua Zeelandă, majoritatea zdrobitoare a departamentelor universitare de filosofie se identifică ca departamente „analitice”. Termenul se referă în general la o tradiție filosofică largă caracteriaztă de accentul pe claritate și argument (adesea obținut prin logica formală modernă și analiza limbajului) și de respect pentru științele naturii. pe Indiana Philosophy Ontology Project
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
Într-adevăr, răutatea unor contemporani a încercat să-i blocheze scriitorului drumul către succes, bătându-și joc de folosirea particulei nobiliare. Balzac făcuse greșeala să semneze "Șuanii" cu numele Honoré Balzac și a adăugat particula „de” doar în scrierile sale filosofice ce au avut parte de un mare răsunet. Hanul din acest text este adesea confundat, prin intermediul adaptărilor cinematografice, cu Hanul Peyrebeille din Ardèche, care a fost locul unei afaceri criminale (cincizeci de morți, numeroase violuri și perversiuni) cu un puternic
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
o civilizație extraterestră. Pe site-ul ei, Mary Doria Russell a făcut următoarea declarație în legătură cu aceste speculații: Nancy Pearl, critic la "Library Journal", a considerat că romanul a fost încadrat greșit în genul science fiction, fiind mai degrabă „un roman filosofic despre natura binelui și a răului și ce se întâmplă atunci când un om încearcă să facă ceva bun pentru un scop nobil, dar sfârșește producânt un rău incalculabil”. În pubicația catolică "Commonweal", Paul Q. Kane recunoaște că Russell a cercetat
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
este o organizație internațională non-profit, fondată în 1957 în Buenos Aires (Argentina), de către istoricul și filosoful Jorge Ángel Livraga Rizzi (1930-1991). Aceasta are un caracter filosofic, propunând un studiu comparat al filosofiilor Orientului și Occidentului, combinat cu activități culturale și acțiuni de voluntariat social, ecologic și umanitar. În momentul de față, Organizația Internațională este prezentă în peste cincizeci de țări, reunind mai mult de 16.000
Noua Acropolă () [Corola-website/Science/331536_a_332865]
-
propune activități care se desfășoară în trei domenii: La baza activităților Noii Acropole se află Școala de Filosofie, care este înțeleasă ca un mod de viață, o modalitate de acces la cunoașterea spirituală și la realizarea individuală și colectivă. Educația filosofică pe care asociația o oferă este una cu un caracter practic și integral, combinând și unificând toate ramurile cunoașterii. Această Școală de Filosofie are un program de studii comun pentru toate țările, predat în etape succesive. Acesta oferă o versiune
Noua Acropolă () [Corola-website/Science/331536_a_332865]
-
(titlul original, în limba franceză: "Les Passions de l'âme" - denumit uneori și "Traité des passions de l'âme", iar în română "Tratatul despre pasiuni") este un tratat filosofic scris de René Descartes și tipărit la Amsterdam și Paris în 1649. A fost ultima carte publicată de către autor în timpul vieții sale. Tratatul a fost redactat în franceză și dedicat prințesei palatine Elisabeta de Boemia. În această lucrare, Descartes se
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
de Boemia. În această lucrare, Descartes se concentrează asupra chestiunii pasiunilor. Prin urmare, este vorba de un tratat de filosofie morală, ultimul domeniu al filosofiei abordat de gânditorul francez. Prin această contribuție, Descartes se înscrie în lunga tradiție a reflecției filosofice despre pasiuni, propunând în același timp o perspectivă novatoare asupra subiectului, pe care îl tratează dintr-un punct de vedere fiziologic, precursor al neurofiziologiei moderne. Tratatul reprezintă totodată o nouă ocazie pentru ca Descartes să clarifice câteva dintre problemele pe care
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
a patriotismului și afirmând că s-a străduit să realizeze o transpunere a textului în „stilul modern” și nu să „imite” textul original. Istoricul literar Florin Faifer aprecia însă că traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss este considerată de același istoric literar „o contribuție la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de Costachi
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
Noțiunea de „destructivitate” se dovedește a fi un concept prețios pentru interpretarea nazismului, care rămâne o enigmă a culturii occidentale. În cartea sa "De la destructivité humaine, fragments sur le Béhémoth", Gérard Rabinovitch identifică și critică limitele gândirii politice, sociologice și filosofice pentru a defini nazismul, utilizând metafora hobbsiană a Leviatanului. El propune abordarea problemei nazismului, urmându-l pe Franz Neumann, în siajul conceptului de Behemot, antonimul lui Leviatan. Behemot este un model de dezorganizare, de haos și de plăcere criminală. Gérard
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând limbajul freudian, Gérard Rabinovitch avansează propunerea filosofică de a spune că Leviatan ar putea fi numele unei stări de „conexiuni mortifere” ("liaisons mortifères"), prin excesul de constrângere aplicat, iar Behemot cel al uneia de „de-conexiuni tanatofile” ("déliaisons thanatophiles"). Înțelegându-se prin asta, nuanțează el, că Behemot
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
15 noiembrie 1967, Râmnicu Vâlcea) este un scriitor și inginer român. A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug etc. În anul 1978 a publicat studiile monografice “Poetica liricii populare moldovenești”, urmată de altele două monografii: Lumea ghicitorilor (1981) și “La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară” (1988). Lucrările lui, scrierile și culegerile pe tema folclorului românesc sunt cuprinse în circa 19 volume editoriale. A fost distins cu premiul „Dacia" (1990) și „Simion Florea Marian" al Academiei Române (1995) pentru lucrarea “Cât îi Maramureșul
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
Artistotel urmează un plan ontologic: mizantropul, fiind un om solitar, nu este om, el trebuie să fie sau bestie sau zeu; această credință va redenumi mizantropul sub numele de „starea bestiei”. Este important să existe o distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie. Immanuel Kant afirmă că ura față de umanitate poate îmbracă două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia. Condiția poate să apară fie din dispreț, fie din voința bolnavă, însă unele din expresiile sale sunt greșit legate de
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
Immanuel Kant, filozofia critică sau idealismul critic reprezintă o mișcare care vede în criticism drept principalul atribut al filozofiei; acesta considera criticismul drept considera analiza riguroasă a valorii și a limitelor capacității de cunoaștere drept condiție prealabilă a oricărei cercetări filosofice. Etimologia termenului provine din "kritikos-krinein" (techne), „arta judecarii”. Kant argumenta că, deși rațiunea poate fi un instrument folositor, ea trebuie atent controlată pentru a nu accepta unele lucruri fără dovezi. În acest cadru apare procesul numit „metoda critica”, proces prin intermediul
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
de acesta. Ghaylăn a fost acuzat că este evreu de evreii din Yemen. Ghaylăn l-a cunoscut pe Muqatil ibn Sulayman, acesta era comentator celebru al gânditorilor Mușabiha. Ghaylăn și Muqatil ibn Sulayman au frecventat aceeași moschee, au discutat ideile filosofice, dar Ghaylăn nu a fost de acord cu toate ideile lui Muqatil ibn Sulayman. După aceea, Ghaylăn a fost exilat în Iran. Ghaylăn a primit învățătură de la Muhammad ibn al-Hanafiyya din Medina (imam al unui secte șiia). Muhamad ibn al-Hanafiyya
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
torturate rătăcesc fără țintă. Într-adevăr, criticii au explorat pe larg paralelele dintre căderea lui Clamence și coborârea lui Dante în Infern în "Divina Comedie" (vezi Galpin, King). Este de asemenea important faptul că Albert Camus își dezvoltă ideile sale filosofice pe fundalul celui de-al doilea război mondial și al Holocaustului. Clamence ne spune că el trăiește la o scurtă distanță de "Mexico City", în ceea ce a fost - anterior - Cartierul evreiesc, "până când frații noștri hitleriști au golit locul. [...] trăiesc pe
Căderea (roman) () [Corola-website/Science/333641_a_334970]
-
dreptate socială. Argumentul său este faptul că dreptatea este un concept complex care cuprinde două variabile: redistribuția resurselor și recunoașterea diferențelor dintre grupurile din societate. Nancy Fraser folosește termenii de recunoaștere și redistribuție cu două sensuri, unul politic și unul filosofic. Cel politic reprezintă cereri ale societății civile sau ale actorilor politici în spațiul public, iar cel filosofic descrie paradigme normative create de diverși politologi sau filosofi. Termenul de redistribuție își are originea în tradiția liberală a secolului XX când teoreticieni
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
resurselor și recunoașterea diferențelor dintre grupurile din societate. Nancy Fraser folosește termenii de recunoaștere și redistribuție cu două sensuri, unul politic și unul filosofic. Cel politic reprezintă cereri ale societății civile sau ale actorilor politici în spațiul public, iar cel filosofic descrie paradigme normative create de diverși politologi sau filosofi. Termenul de redistribuție își are originea în tradiția liberală a secolului XX când teoreticieni precum John Rawls sau Ronald Dworkin au încercat să elaboreze principii noi ale dreptății pentru a justifica
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
arii de civilizație, chineză, indiană și european-islamică, islamul este de obicei asociat culturii occidentale (Braudel, 1987), datorită fundamentului comun anti-grecesc și monoteismului. Europa a văzut, ce-i drept, în islamul arabizant un dușman ideologic, dar l-a acceptat ca model filosofic. Mai puțin cunoscută e însă perioada preislamică, numită convențional Ğăhilīya, „a ignoranței”- fiind vorba de necunoașterea mesajului coranic. Secolele de păgânism preislamic, dominate îndeobște de cultul astral și absența mitologiei, nu au fost lipsite de comunicare cu iudaismul și creștinismul
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Scriitorilor, redactor coordonator de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura Ardealul - fondată la Târgu-Mureș, în 1995, de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, sub președinția lui Laurențiu Ulici, precum și publicațiile Târnava (revistă de filosofie și literatură) și Izvoare filosofice (periodic de filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă cursurile: Istoria filosofiei, Logică, Etică
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
județului Alba, de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii Profetului ș.a. Despre scrierile sale, de filosofie și literatură, au scris: Acad. Alexandru Surdu, Acad. Gh. Vlăduțescu, Acad. Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Aurel Sasu, Marian Popa, Valeriu Râpeanu
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]