11,386 matches
-
specificității lor, să se atribuie implicit o specificitate de conținut, în structurile de adîncime. În plus, atunci cînd aceste conținuturi individualizatoare sînt determinate, ele trebuie corelate într-o manieră sistematică pentru a putea desprinde într-adevăr perspectiva ontologică care se fundamentează în mod real prin ele, întrucît apropierile întîmplătoare sau relațiile atribuite nemotivat nu pot conduce decît la o perspectivă eronată, marcată și subminată de diletantism, ce nu poate avea istorie. Filozofia limbii sub raza echilibrului rațional Fiind o apropiere rațională
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina Studiilor de Securitate a produs o tipologie bazată pe reunirea a două criterii de diferențiere: asumpțiile referitoare la anarhie (care fundamentează mai vechea separare între realismul ofensiv și cel defensiv) și fenomenele ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale de exemplu, probabilitatea războiului între marile
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Edmund Burke ( 1729-1797) În lucrarea Reflecții despre revoluția franceză , E.Burke s-a impus pentru un stat organic, opus statului creat în mod artificial, devenind astfel inițiatorul teoriilor statale conservatoare ale epocii moderne. Burke pleca de la premisa exostenței unui stat fundamentat pe istorie, pe tradiție și obiceiuri specifice. Ordinea politică devenea astfel o expresie a acestor valori, având nevoie de ele pentru a se putea legitima. În acest context, a apelat la conceptul de prejudecată, în sensul de noțiune valorică ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nu trebuie să ne mire faptul că soluțiile găsite la problemele ce măcinau fiecare stat în parte au fost foarte diferite. II.2.2.5. Constituția americană Teoriile cu privire la stat și societate din secolele XVII și XVIII au încurajat și fundamentat teoretic — în ciuda paradoxurilor pe care le conțineau — apariția mișcărilor democratice. Aceste teorii s-au regăsit mai întâi în Declarația de Independență americană de la 4 iulie 1776. Thomas Jefferson (1743 1826), care avea să devină mai târziu președintele SUA, a formulat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
conducere care să nu fie încuviințată de popor a devenit elementul de bază al Constituției SUA de la 1787/ 91. Ideea drepturilor fundamentale s-a născut din filosofia dreptului natural a secolelor XVII și XVIII. De la John Locke, concepția despre autonomia fundamentată pe tradiții și despre valoarea individului s-a transformat într-o revendicare care viza constituirea unei sfere juridice și de libertate independentă de autoritatea statală. Parlamentul britanic impusese încă din 1679, prin adoptarea Habeas Corpus, protejarea libertății individului față de abuzurile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de euro fusese plătită în mod nejustificat acestui deputat. De asemenea, secretarul general a stabilit suma care trebuia rambursată Parlamentul European la 118 360, 18 euro, întrucât recurentul rambursase deja o parte din datoria sa. Cadrul juridic al litigiului este fundamentat în special pe articolul Articolul 27 punctele 3 și 4 din Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European ("Normele CID") care prevede: "3. Dacă secretarul general, în consultare cu chestorii, are certitudinea că anumite sume au fost plătite
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
forme mai puțin structurate de cooperare. Caracteristica de bază ce diferențiază organizațiile de celelate forme de agregare a indivizilor este aceea a raționalității instrumentale, un concept care a fost introdus de M. Weber (1964) și care este folosit pentru a fundamenta rolul dominant al organizațiilor În societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În științele sociale. Capitalismul Însuși, așa cum este teoretizat de M. Weber, este asociat cu actorul rațional și „propovăduit” de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În sensul de grupare socială recunoscută legal” (2002:71). Gruparea socială presupune o structură de autoritate, un sistem legitim de statusuri și roluri ce se reproduce de la sine, fără a avea nevoie de acțiunea intenționată a membrilor săi. Sistemul se fundamentează cognitiv, pe o Înțelegere comună a realității sociale. Antropologia operează o distincție Între simple convenții - aranjamente provizorii sau pur utilitare - și convenții instituționale sau instituții; acestea din urmă se legitimează și sunt justificate printr-un principiu fondator general, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social. Societatea În ansamblu poate constitui un astfel de nivel: forma de guvernământ, legile organice sunt exemple de instituții ce se manifestă la nivel social sistemic. Ele Întemeiază cooperarea socială În sens larg, contractul social. La acest nivel instituțiile se fundamentează pe piloni reglatori, normativi și cognitivi consensuali. Elementul relațional cel mai important la acest nivel Îl constituie acțiunea statului. Puterea statului este generală și afectează societatea ca Întreg, chiar dacă domeniile În care este exercitată suportă această influență În mod diferențiat
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson. Integrarea verticală În organizații urmărește cooptarea actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării pe piață și a se obține astfel reproducerea unor relații de schimb stabile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
majoritatea prevederilor contractuale sunt rezultatul liber consimțământului, al negocierii drepturilor Între actorii implicați, „componenta instituțională” referindu-se mai ales la cadrul general (de exemplu definirea calității de cumpărător și, respectiv, vânzator), la acele constante negociate social și exprimate legal care fundamentează Înțelegerile particulare Între actori. Într-o relație de schimb există astfel o serie de Înțelegeri mutuale contractuale, exprimând voința părților și fiind negociate Între ele, precum și o serie de convenții și norme (impuneri instituționale), de ordin social și care, de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărește măsura În care relația dintre angajat și angajator este legal diferită față de cea dintre parteneri comerciali, gradul În care componenta instituțională, legală (construcția socială formală) a contractelor comerciale sau civile diferă față de a celor de muncă, În măsură să fundamenteze specificitatea instituțională a celor două moduri de cooperare. Așa cum arătam mai sus, contractele reprezintă angajamente de acțiune ale unor actori particulari, completate instituțional prin prevederi legale impuse de către societate. Masten (1993) arată că există diferențe legale În ceea ce privește drepturile și obligațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemului social și care sunt integrate conform unei logici Înțelese (luate) ca atare de către toți actorii sociali. Această logică (pe care de exemplu un muncitor o apelează și o re-asertează atunci când Își Înțelege rostul de a lucra Într-o organizație) fundamentează legitimitatea organizării susținută de un principiu superior (al Rațiunii sau al Naturii umane sau o altă „mare narațiune”). Schimbarea instituțională presupune chestionarea logicii (a convingerilor instituționale) și reconstruirea acesteia pornind de la premise noi. Astfel, schimbarea nu are un fundament economic
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cursurile de management, În programele de MBA (Master of Bussiness Administration) și, În general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și ale subsistemelor lor de relații În cadrul sistemului social mai larg. Modelul clasic de responsabilitate a corporațiilor aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe o serie de principii generale care guvernează comportamentul uman, mai degrabă decât pe considerente de eficiență. Oricare dintre aceste metateorii (teoria contractului social, libertarianismul, utilitarismul) poate furniza principiile ultime pe care orice concepție privind responsabilitatea socială a corporațiilor se fundamentează și capătă legitimitate. 7. Concluzii Am văzut așadar cum teoria agent - principal a condus la modificarea teoriei economice clasice, precum și a teoriei neoclasice a firmelor, relativizarea termenului de eficiență În evaluarea comportamentului organizațional și introducerea de considerații etice și normative
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socială ca rațiune reasertată a instituțiilor formale. De asemenea, Douglas (2002) folosește conceptul de analogie a relațiilor sociale definite de instituții cu structurile din afara habitatului uman (din lumea materială, supranaturală sau din veșnicie) pentru a naturaliza clasificările și astfel a fundamenta legitimitatea acestora. Bazându-se pe analogii diferite, cum ar spune Douglas (2002), cosmologii diferite cum ar spune Friedland și Alford (1991) sau teleologii sociale diferite În cazul nostru. Propoziția, cu caracter general, avansată de Meyer și Rowan (1991:45) este
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ci și un subiect științific actual și pasionant, în care, grație geneticii, s-au făcut recent progrese deosebite în descifrarea mecanismelor etiopatogenice moleculare ale bolii: identificarea genelor PKD și funcția complexului policistinelor. Din punct de vedere practic, aceste descoperiri au fundamentat deja diagnosticul genotipic al ADPKD și fac posibile, într-un viitor apropiat, atât stoparea terapeutică a evoluției bolii spre IRC, cât și posibilitatea utilizării terapiei genice. Monografia, structurată în 13 capitole, abordează complet problematica subiectului, de la încadrare nosologică până la probleme
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
îl reprezintă fără îndoială faptul că ADPKD constituie, prin frecvență, consecințe și posibilități reale de profilaxie, o veritabilă problemă de sănătate publică. REPERE METODOLOGICE Este evident că metodologia abordării ADPKD din punct de vedere teoretic și practic nu se poate fundamenta fără cunoașterea detaliată a problematicii complexe pe care o ridică această afecțiune ereditară multisistemică. De aceea, pentru toți cei care vor aborda ADPKD este necesară studierea atentă a subiectelor tratate de către colegii noștri în toate capitolele acestei monografii, precum și actualizarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un mesaj. În științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare complet diferită de decodarea "normală" a mesajelor, indiferent cât de semnificative ar fi asemănările între activitatea zilnică de prelucrare a acestora și analiza lor sistematică. (Agabrian, 2006). Fundamentând analiza de conținut, H. D. Lasswell spune: Analiza de conținut operează din perspectiva concepției potrivit căreia comportamentul verbal este o formă a comportamentului uman, curgerea simbolurilor este parte a curgerii evenimentelor și procesul comunicării este un aspect al procesului istoric
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. După M. Bloch 48, există un paradox al vasalității: de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem, de alta violarea destul de frecventă a jurământului. În acest fel se fundamenta dreptul la rezistență (ius resistendi et contradicendi). El are la origine ideea că "vasalul poate rezista regelui sau judecătorului, când acesta se ridică împotriva dreptului și refuză ajutorul de a face război. Prin aceasta, el nu violează datoria de fidelitate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
urmare, Biserica Catolică a încercat să recucerească numeroase regiuni, declanșând Contrareforma 201. Antagonismele confesionale s-au agravat însă, conducând la organizarea unor partide religioase: Uniunea evanghelică (1608) și Liga catolică (1609). Distrugerea unității culturale a Germaniei medievale, fragmentată politic, a fundamentat modelul de teritorializare a politicii germane 202. IV. ABSOLUTISM ȘI SPIRITUALITATE. SFÂRȘITUL IMPERIULUI ROMANO-GERMAN 1. Rivalitățile europene și Războiul de 30 de Ani (1618-1648) Absolutismul german (1648-1815) Printre marile transformări care au însoțit Occidentul în mersul său spre modernitate, progresul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Austriei; transformarea Cehoslovaciei și Poloniei în state-satelit ale Germaniei; rezolvarea diferendelor cu Franța prin război; cucerirea URSS și dobândirea supremației mondiale. La originea acestor politici Hitler situa Weltanschauung (concepția național-socialistă despre lume)658, bazată pe ideea comunității rasiale germane (Volk) fundamentate pe "sânge și pământ" (Blut und Boden), limbă și cultură, superioară tuturor celorlalte. Sloganul Heims ins Reich (întoarcerea la Reich) devine un instrument al propagandei național-socialiste, care va face să erupă faimosul "spațiu vital" (Lebensraum)659. Conform "Noii Ordini Naziste
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
drept judiciar: "jus strictum" ("neminem laedere": să nu faci rău nimănui), "aequitas" sau "caritas" ("suum quique tribuere": fiecăruia după nevoi) și, în sfîrșit, "pietas" sau "probitas" (i.e., care urmează întotdeauna legile naturale și/sau divine). Astfel, dreptul legal e clar fundamentat pe moralitate și duce inevitabil la ea". Gianbattista Vico (1668-l744), polemizînd în contra raționalismului cartezian, situează în prim plan inteligența, topica, invenția, ele definind, în opinia sa, caracterul distinctiv al cunoașterii. Într-o altă lucrare, din păcate nefinalizată, susține doctrina varum-factum
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
confruntă și în prezent. Unul, care prin Iluminism și neoclasicism promovează progresul liniar, ascendent și o reformă treptată, continuă, Vestul fiind considerat vectorul, punctul culminant al progresului, susținător al democrației ca sistem socio-politic și universalismului cu tendințe globalizante, elemente care fundamentează modernitatea. Cum era de așteptat, în aceeași perioadă au loc puternice reacții antimoderniste, prin care romanticii subliniau individualitatea în refuzul convențiilor, prioritatea elementului local, diversitatea în contra universalității, totodată accentuau partea întunecată a existenței, unde importante sînt emoțiile, sentimentele, instinctul etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e compusă, constituie ea însăși o piedică permanentă a dezvoltării noastre, cu atît mai mare cu cît, în loc de-a moraliza, corupe". Articolele ce cuprind publicistica eminesciană sînt totdeauna bine gîndite, nu o dată elaborate ciclic și sînt totodată însoțite și fundamentate pe o vastă și complexă documentare. Paginile publicisticii eminesciene, în care predominante sînt chestiunile economice, au fost și rămîn și în actualitatea noastră politică un bun îndreptar în ale guvernării și administrației. Cu greu am găsi opinii și/ sau teorii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]