14,023 matches
-
de la capitalism, iar conducătorii de fabrici socialiști nu puteau asigura o gestiune economică superioară din simplul motiv că aceste fabrici nu erau ale lor. Republica comunistă, de care vorbește Lenin, nu a fost construită niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția, ci pentru că însuși proiectul a fost greșit, a fost o utopie 1127. De altfel, socialismul utopic francez stă alături de filosofia clasică germană și de economia politică engleză, la baza doctrinei marxiste. Ideile generoase despre egalitatea umană emise de Campanella
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
puteau asigura o gestiune economică superioară din simplul motiv că aceste fabrici nu erau ale lor. Republica comunistă, de care vorbește Lenin, nu a fost construită niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția, ci pentru că însuși proiectul a fost greșit, a fost o utopie 1127. De altfel, socialismul utopic francez stă alături de filosofia clasică germană și de economia politică engleză, la baza doctrinei marxiste. Ideile generoase despre egalitatea umană emise de Campanella (la începutul secolului al XVIII-lea), de către Gracchus
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
așezată ființa umană de mai multe mii de ani. "Domnia dreptății veșnice"1129 la care visau Saint - Simon, Fourier sau Owen, rămâne un ideal uman. De acolo până la revoluția proletară și dictatura proletariatului, va fi doar un pas, un pas greșit pe care-l face practica socialismului. Socialismul vine și dintr-un "impuls etic și filosofic"1130, din dorința de a umaniza capitalismul. Este vorba aici despre o generozitate a timpului, dată de ideea că oamenii pot fi mai mult decât
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
altora, ale unor categorii împotriva altora. Dacă ar fi să ne luăm după Marx și marxiști atunci o cină în familia unui muncitor care are copiii intelectuali ar trebui să se desfășoare cu cuțitele pe masă. Evident că marxiștii au greșit profund. Transformările de tip social, fizica socială nu are nimic a face cu conflictul iscat pe principii de apartenență la un grup social sau altul .Lumea socială este mult mai complexă și totul se amestecă și se schimbă după legi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
un adevărat grup"1174. (...) "Mediul muncitoresc devine clasă muncitoare sub presiunea altor medii care tind ele înseși să se constituie în clase pentru a apăra interesele și privilegiile, impunând întregii societăți ideologia lor"1175. Insistăm asupra faptului că Marx a greșit atunci când a vorbit despre un conflict între clasele sociale. O societate nu poate fi în conflict permanent cu sine însuși, decât dacă poate suporta o stare revoluționară permanentă. Conflictul descris de Marx este o utopie. El este un model teoretic
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nas. Nu a spus nimic, numai că s-a îndreptat liniștit spre barul pe care-l avea în sufragerie și și-a luat un pachet de Kent din care și-a aprins o țigară. Înțelesesem ce era de înțeles. Am greșit țigările !!!. Procurarea monedei țigară era o adevărată aventură. Puțini oameni dispuneau de stocuri și marea lor majoritate erau studenți străini, sportivi, interlopi. Erau oameni, puțini, cu slujbe în afara țării, cărora li se permitea să aducă în țară mult-căutata marfă. Trebuia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire. Dacă conceptul general al fericirii este unul mai larg, care cuprinde elemente legate de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economice se poate reduce la o dezbatere despre modul în care omul se raportează la lumea materială. Fericirea economică este un indicator agregat, măsurat în mod complex, tocmai pentru a surprinde complexitatea vieții umane, materiale. De aceea, respondentul român nu greșește atunci când asimilează drumul pe care merge țara și economia sa cu drumul prosperității materiale proprii. România este departe de a fi realizat un minimum de existență materială pentru majoritatea locuitorilor săi. Locuința, locul de muncă, venitul sau, pur și simplu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai rău", auzim din ce în ce mai des în jurul nostru. Se merge până acolo încât valori fundamentale ale Revoluției din decembrie 1989 sunt negate. Libertatea politicii este negată, iar democrația pare a fi o povară din ce în ce mai greu de dus. Bunul simț public nu greșește și nici nu poate fi contrazis atunci când este dispus să renunțe la libertate pentru bunăstare. De altfel, în întreaga istorie umană, suma tuturor experiențelor și experimentelor au stat sub această alegere. Numai în ultimele decenii, teoreticieni ai economiei de piață
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și mă înjură: „Tu-ți permiți, mă, să mă sfidezi... aia și aia mătii!”. Și eu zic: „Domnule, nu știu cine ești, nu știu ce vrei, te-ai băgat pe fir în timp ce vorbeam la telefon. Nu-i corect. Nu-i legal. Dacă totuși am greșit cu ceva, îmi cer scuze, era un caz de urgență”. N-am avut deloc sentimentul pericolului. Dar el se tot băga în mine și mă împingea în perete. Și mi-am dat seama că-i băut. Foarte băut. M-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
orice preț un lucru. Mie îmi place să cercetez înainte de a face afirmația. Mie îmi place să nu dau cu capul de zid decât dacă pot sparge zidul. Să-l zgândăr și să mă întorc și să spun că am greșit drumul nu-mi place. După aceea nu am mai vorbit, nu l-am văzut o lungă perioadă de timp. Începuse toată povestea cu Cenaclul Flacăra. M-am dus la două spectacole ale lui la Cluj. Eram mort de curios să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
vrut să spun. Dar știam că acesta este adevărul, că ăsta sunt eu și mai departe are prea puțină importanță. C.Ș.: Spuneai că cele mai lungi discuții le-ai avut cu Orgolii. A.B.: În ceea ce privește Orgolii, cred că am greșit scriindu-l. M-am gândit de multe ori la acest roman și, dacă ar fi să-mi rescriu vreodată cărțile, cred că aceasta ar fi singura pe care aș rescrie-o. Dacă nu în întregime, aș scoate totuși foarte multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
frontierele să fie foarte elastice, să fie numai niște frontiere simbolice. Să nu conteze. Dar atunci nu vor mai conta nici drepturile minorităților, pentru că ele sunt subînțelese într-o Europă unită. Ceea ce pot să-ți spun este că experții au greșit întotdeauna. Eu am trăit în aceste două luni, de când sunt aici, evenimente care n-au putut fi prevăzute nici cu o săptămână înainte. Trebuie să fii lipsit de cel mai elementar simț politic ca să crezi că și peste zece ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
această carte incitantă va avea cititorii pe care prietenul meu Liviu îi merită, ea devenind, sper, un reper bibliografic obligatoriu pentru cei interesați de istoria modernă a românilor. ANDI MIHALACHE Introducere Anul 1866 poate fi considerat fără teama de a greși un an crucial pentru istoria României moderne. Aflat în atenția istoriografiei românești mai mult din perspectiva relațiilor internaționale 1, a locului pe care Principatele Române îl ocupau în acel moment în plan diplomatic, momentul îndepărtării lui Al.I. Cuza și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
afirmând că ideologia ei a fost pusă în practică de cel detronat 740. Deosebirea majoră consta în faptul că liberalii își nuanțau totuși intervențiile, nedesolidarizându-se de actul de la 24 ianuarie și arătând că nu principiul susținut atunci a fost greșit, ci doar persoana a fost aleasă nepotrivit 741. Tot acum se constata tendința anumitor lideri politici de a se legitima invocând contribuția lor la actul de la 11 februarie sau chiar sacrificiile făcute pentru realizarea, menținerea Unirii și aducerea unui prinț
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
curajos, entuziast, care totuși, cum am văzut puțin mai înainte, este necredincios, pus deoparte, afectat, care se închide ușor, incapabil de a comunica, se lasă rugat de discipoli, spunând: „Nu cred până când nu voi vedea”. La fel, și el a greșit mult împotriva comunității. Natanael e un alt tip de persoană: din câte îl cunoaștem, este băiatul simplu căruia totul îi merge bine, cel care încă de la început îl acceptă pe Isus cu mare entuziasm. A avut, ce-i drept, obiecțiile
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în inimile întristate ale discipolilor. Întrebarea: „Nu aveți ceva de mâncare?” este o operă de artă în finețe. Isus nu le reproșează nimic; ar fi putut să-i umilească, să-i ironizeze, sau să țipe la ei că și-au greșit vocația. În schimb, nu face nimic din toate acestea și adresează întrebarea ca o necesitate a Sa: „Am nevoie de ceva pentru Mine”. Isus, cu delicatețe extremă, îi face să-și dea seama de inutilitatea muncii lor, punându-se totuși
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
închipui trei răspunsuri. - Primul: refuz și derâdere: „Ce știi tu, ce vrei să ne înveți pe noi care suntem pescari, ce știi tu despre acest lac?” Este atitudinea omului care spune: „Ce știe Dumnezeu despre viața mea? Știu doar eu: greșesc, greșesc eu, El nu intră în planurile mele”. Acesta, în fond, este refuzul practic a lui Dumnezeu, atât de ușor mai ales indirect: „Nu există nimeni, nici Dumnezeu, nici om, în care să mă încred”. Este alegerea nihilistă, sau mai
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
trei răspunsuri. - Primul: refuz și derâdere: „Ce știi tu, ce vrei să ne înveți pe noi care suntem pescari, ce știi tu despre acest lac?” Este atitudinea omului care spune: „Ce știe Dumnezeu despre viața mea? Știu doar eu: greșesc, greșesc eu, El nu intră în planurile mele”. Acesta, în fond, este refuzul practic a lui Dumnezeu, atât de ușor mai ales indirect: „Nu există nimeni, nici Dumnezeu, nici om, în care să mă încred”. Este alegerea nihilistă, sau mai bine
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
toate acțiunile sale devin o minciună. Aceasta deoarece nu a perseverat în acea alegere morală față de Dumnezeul cel Viu care l-a condus până în acel moment. Se va salva atunci când profetul va merge la el și îi va spune: „Ai greșit totul”, și David, recunoscând că a greșit totul, poate reintra în conduită morală pentru a redeveni el însuși. A fost o cale de ieșire pentru David, pentru a ieși din acea spirală a morții? Cu siguranță. A fost drumul de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
deoarece nu a perseverat în acea alegere morală față de Dumnezeul cel Viu care l-a condus până în acel moment. Se va salva atunci când profetul va merge la el și îi va spune: „Ai greșit totul”, și David, recunoscând că a greșit totul, poate reintra în conduită morală pentru a redeveni el însuși. A fost o cale de ieșire pentru David, pentru a ieși din acea spirală a morții? Cu siguranță. A fost drumul de reîntoarcere la adevăr pentru a spune: „Am
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
totul, poate reintra în conduită morală pentru a redeveni el însuși. A fost o cale de ieșire pentru David, pentru a ieși din acea spirală a morții? Cu siguranță. A fost drumul de reîntoarcere la adevăr pentru a spune: „Am greșit; am greșit și voi plăti, chiar dacă va trebui să-mi pierd imaginea înaintea Ierusalimului, chiar dacă va trebui să pierd regatul, voi plăti pentru că am greșit!” Dar aceasta era foarte dificil, regele se temea; trebuia să greșească până la capăt, moartea lui
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
reintra în conduită morală pentru a redeveni el însuși. A fost o cale de ieșire pentru David, pentru a ieși din acea spirală a morții? Cu siguranță. A fost drumul de reîntoarcere la adevăr pentru a spune: „Am greșit; am greșit și voi plăti, chiar dacă va trebui să-mi pierd imaginea înaintea Ierusalimului, chiar dacă va trebui să pierd regatul, voi plăti pentru că am greșit!” Dar aceasta era foarte dificil, regele se temea; trebuia să greșească până la capăt, moartea lui Urie, urmată
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
a morții? Cu siguranță. A fost drumul de reîntoarcere la adevăr pentru a spune: „Am greșit; am greșit și voi plăti, chiar dacă va trebui să-mi pierd imaginea înaintea Ierusalimului, chiar dacă va trebui să pierd regatul, voi plăti pentru că am greșit!” Dar aceasta era foarte dificil, regele se temea; trebuia să greșească până la capăt, moartea lui Urie, urmată apoi de moartea copilului, pentru a înțelege că s-a întâmplat un dezastru și că trebuia să se întoarcă la acel adevăr al
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
pentru a spune: „Am greșit; am greșit și voi plăti, chiar dacă va trebui să-mi pierd imaginea înaintea Ierusalimului, chiar dacă va trebui să pierd regatul, voi plăti pentru că am greșit!” Dar aceasta era foarte dificil, regele se temea; trebuia să greșească până la capăt, moartea lui Urie, urmată apoi de moartea copilului, pentru a înțelege că s-a întâmplat un dezastru și că trebuia să se întoarcă la acel adevăr al lui Dumnezeu de care el s-a îndepărtat. Iată opusul biblic
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]