13,415 matches
-
în templul zeilor. A fost o epocă importantă pentru dezvoltarea cunoașterii psihologice, de completare a paradigmei sale de suport din perspectivă religioasă, teologică. În mod nedrept ea a fost și mai este tendențios desconsiderată și echivalată cu valențele negative și ideologice ale scolasticii, care, la un moment dat, au fost duse la îndeplinire cu mijloacele represive ale Inchiziției. Însemnătatea psihologică a acestei perioade provine însă din altă parte, din faptul că a putut conferi valori sacre interiorizărilor practicate, a celor din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
schimbărilor din viața sa, adică la aproape tot ce-l înconjura. În viața cea de toate zilele: lipsurile, cozile, combinațiile, împrumuturile între vecini; acasă: coabitarea cu necunoscuți, înghesuiala, lipsa de spațiu; la locul de muncă (vestitul câmp al muncii): încadrarea ideologică, normele, controlul, ședințele politice. Totul se petrecea în așa fel încât fiecare trebuia să se păzească din toate părțile, să se îndoiască de toți, să se închidă în el însuși, pentru a se apăra și a trece neobservat. Bineînțeles că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Reacționam ca toată lumea. Eram în curs de a trăi, la scara noastră, experiența răsturnării ordinii sociale și morale a societății românești. Habar n-aveam de marxism-leninism, ne aflam doar la început. A trebuit să începem prin a asimila noul limbaj ideologic; să învățăm, în viața de toate zilele, la lucru, din ziare, în contactul cu autoritățile, ceea ce oamenii au învățat pe propria lor piele: că în dosul noului jargon (acea novlimbă a lui Orwell) se ascundea stăpânirea totală pe care dictatura
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Păstrez, din era stalinistă, sentimentul de a fi fost undeva, foarte jos, în umbră, la picioarele unui colos invizibil. Sunt, fără îndoială, influențată de viziunea edificiilor ridicate în acea epocă, în stil stalinist-moscovit, cum ar fi Casa Scânteii, sediul propagandei ideologice, răspândită de presa controlată de partid. De fapt, colosul care se instala în acei ani era un formidabil aparat polițienesc, prin care mai-marii partidului, casta conducătoare, nomenclatura, aveau să guverneze România vreme de peste patruzeci de ani. Pentru a înțelege importanța
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cei care reușiseră să-și salveze cărțile le împrumutau prietenilor. Cred că niciodată lectura nu a fost atât de esențială ca în acea vreme când adevărata cultură îndura asaltul noului obscurantism. Salvarea minții noastre, rezistența prin orice mijloace la intoxicarea ideologică au reprezentat o preocupare constantă, una din obsesiile noastre, de-a lungul acelor ani. Situația s-a schimbat în mod sensibil, începând din 1965, dar în vremea cumplitului deceniu șase realismul socialist și marxism-leninismul umpleau vitrinele cu tonele lor de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ca redactori și „stilizatori“ de texte. Acești emisari de la Paris, chemați în ajutor de către „partidul frate“ din București, au jucat un rol important în instanțele culturale din acei ani. Au dat un ajutor considerabil la punerea în operă a aparatului ideologic, dând o mână 61 serioasă de ajutor noii intelighenții realist-socialiste, instalată de reformele jdanoviste. Fără ei, tabloul erei staliniste în România ar fi incomplet. Comuniștii veniți din Franța au fost, alături de consilierii sovietici, eminențele cenușii din spatele mutrelor primitive ale organelor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
orbita sovietică s-a făcut prin violență. A fost însoțită de o senzație necunoscută, de o neliniște perfidă, de o impresie de irealitate pe care o atribui minciunii în care intrasem. Din acel moment, o suprarealitate rostită răspicat de discursul ideologic stalinist se suprapunea peste adevărata realitate, trăită de toată lumea, adică frica și mizeria. Am trăit această tranziție brutală și inocularea acestei boli funeste: minciuna. Boală morală, din care societatea română nu avea să se mai ridice vreme de patruzeci de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al lui Stalin, și urmează o tentativă de rusificare a culturii și chiar a scrisului românesc, prin diverse instituții româno sovietice. În 1953, a fost introdusă noua ortografie slavizată a limbii române, pe care regimul a justificat-o prin motivele ideologice ale fraternității cu țara ce reprezenta farul călăuzitor al „socialismului victorios“. Orice referire la Occident sau la valorile naționale era sever pedepsită drept „cosmopolitism burghez“, mai ales în domeniile științelor umane (filozofie, istorie, sociologie, economie...), care cunoscuseră o dezvoltare remarcabilă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Glasgow University Media Group, 1976, p. 9). Astfel de studii au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește incorporarea ideologiei și hegemoniei în investigația dedicată jurnalismului. Hegemonia a fost definită ca supunerea voluntară în fața autorității, iar jurnaliștii au fost etichetați drept agenți ideologici care mențin status-quo-ul prin consens, nu prin supunere forțată. Studiile întreprinse de cercetătorii britanici au avut ca obiect de studiu informațiile legate de grevele din Anglia din anii '70, difuzate de BBC și ITN, toate punând în lumină o mediatizare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
oferă o metodă viabilă de analiză în contextul comunicării politice actuale, demonstrând faptul că emoțiile și alegerile raționale sunt mecanisme complementare ale căror interacțiuni în procesul decizional depind foarte mult de contextul campaniei (MacKuen et al., 2007; Marcus, 2008). "Motivația ideologică domină în alegerile votanților mulțumiți, a celor care nu sunt deloc critici la adresa candidaților. Însă, atunci când sunt activați prin mecanismele emoționale de alertă, oamenii își schimbă comportamentul [...] Când sunt stimulați emoțional, cetățenii ies din inerție, permițând accesul informațiilor actualizate" (MacKuen
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc despre potențialul conflictelor politice de a activa un public apatic (Schuck, 2011) și despre rolul pozitiv al conflictelor axate pe poziții politice sau ideologice și nu pe persoane 25 (Min, 2004). Trecând la a doua secțiune a cercetării, am încercat să aflăm dacă expunerea la conflicte declanșează anumite tipuri de emoții și dacă aceste emoții explică impactul pe care știrile legate de conflicte îl
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
formă de organizare și de conducere a comunităților umane, prin care se instituie și menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective. Expresie concentrată a economicului. Subsistem, suprastructură politică a sistemului social, incluzând conștiința politică (psihologică și ideologică), relațiile politice (partide, uniuni etc.) 2. Tactica, strategia, metodele și mijloacele folosite de organele puterii în vederea realizării obiectivelor fixate; ideologia care reflectă această activitate."28, iar adjectivul politic desemnează calitatea de a aparține politicii, de a face referire la politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul politic este interdiscursivitatea, raportarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea politică a potențialului electorat, suscitându-i adeziunea la valorile și atitudinile politice afirmate. f) Conținut ideologic. Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-i adeziunea la valorile și atitudinile politice afirmate. f) Conținut ideologic. Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza persuasivă și conținutul ideologic motivează apelul la strategii eufemistice și tendința de clișeizare 42. Funcțiile limbajului politic Lucrările de specialitate recunosc întâietatea funcției conative în cadrul comunicării politice, având în vedere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza persuasivă și conținutul ideologic motivează apelul la strategii eufemistice și tendința de clișeizare 42. Funcțiile limbajului politic Lucrările de specialitate recunosc întâietatea funcției conative în cadrul comunicării politice, având în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului, modificarea opiniilor și atitudinilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stăpânesc posibilitățile oferite de limbaj ca formă de acțiune politică. Rolul manifestărilor discursive din spațiul politic vizează articularea ideologiei, evidențierea sistemelor de credințe și valori care legitimează instituțiile puterii, promovarea unor imagini de sine pozitive, resemantizarea actelor politice potrivit grilei ideologice a locutorului. Conceptul de putere nu este scutit de ambiguități semantice, generate, pe de o parte, de dialectica putere latentă/putere manifestă (dynameis/ enteleheia, în termenii aristotelici), iar pe de altă parte, de gama de conotații care însoțește acest cuvânt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
distincte. Într-o lume în care totul este cuvânt și se construiește prin cuvânt, limbajul politic, dincolo de comunicarea unor atitudini politice, are rolul de a reflecta la nivel simbolic raporturile de forță dintre actorii scenei politice, ierarhiile, afinitățile și conflictele ideologice dintre locutori. Subliniind că discursul politic este modul de manifestare simbolică a relației de putere, Constantin Sălăvăstru folosește sintagmele discursul puterii și discursul politic în relație de sinonimie, afirmând că "relația de putere este atotstăpânitoare în acest domeniu (domeniul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
diferite. Spre deosebire de știință, ideologia se impune nu doar prin argumente și dovezi, ci și printr-o serie de constrângeri, de la seducție până la violență, trecând prin cenzură și disimularea faptelor. O a doua trăsătură se referă la caracterul colectiv al gândirii ideologice: ideologia este o gândire anonimă, colectivă, care nu poate fi atribuită unui singur individ. Ideologia este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva decât ceea ce este. În strânsă legătură cu natura mistificatoare a ideologiei se află
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
violență, trecând prin cenzură și disimularea faptelor. O a doua trăsătură se referă la caracterul colectiv al gândirii ideologice: ideologia este o gândire anonimă, colectivă, care nu poate fi atribuită unui singur individ. Ideologia este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva decât ceea ce este. În strânsă legătură cu natura mistificatoare a ideologiei se află revendicarea de raționalitate care o diferențiază de mituri și credințe. Ultima trăsătură indicată de Olivier Reboul vizează relația dintre ideologie și putere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de violență la care recurge aceasta: "prin limbaj ideologia legitimează violența când puterea recurge la aceasta, făcând-o să apară ca dreaptă, necesitate de stat, pe scurt, disimulând caracterul ei de violență"61. În strânsă legătură cu specificul ideologiei, limbajul ideologic se definește prin: * caracter explicativ (vizează prezentarea cauzelor care stau la baza unor condiții particulare, politice, economice și sociale); * caracter evaluativ (se referă la stabilirea standardelor de evaluare a condițiilor politice, economice și sociale); * caracter orientativ (crearea unei identități pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
subiecte și expresii care contravin acesteia. Limbajul politic leagă indivizi împărtășind aceeași ideologie și, în același timp, îi diferențiază de restul comunității, devenind marcă distinctivă a grupării politice din care face parte emitentul și a valorilor promovate în cadrul ei. Apartenența ideologică este transparentă la nivelul limbajului, iar elementele de noutate pot conduce la procedee de excludere a locutorului. "Fiecare ideologie se transpune în exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivelul limbajului, iar elementele de noutate pot conduce la procedee de excludere a locutorului. "Fiecare ideologie se transpune în exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procedee de excludere a locutorului. "Fiecare ideologie se transpune în exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de un individ sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o comunitate istorică. De cele mai multe ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității și a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]